2,058 matches
-
în grădină. Ora 10½ Lecca la mine. Camerele au votat lichidarea căilor ferate, lunga afacere Stroussberg a căilor ferate e încheiată astfel definitiv. După-amiaza audiențe. Primit în audiență privată pe Dragoumis, noul ministru plenipotențiar grec. G. Bibescu, care insistă pentru Piscul Câinelui din Sinaia, ca statul să accepte această pădure drept garanție. Semnat procura pentru cumpărarea munților de la Kretzulescu. Luni urmează să fie reglementată situația cu Tătarul din Prahova. Seara cu Elisabeta în grădină. Scris. Vineri, 14/26 mai Vreme minunată
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în problema construcției. Ora 11½ primit adresa Senatului, care vine in corpore, de asemenea Gr. Sturdza. Ora 12 Chițu și Sturdza la mine. După-amiaza audiențe între orele 1½ și 6. Barozzi, Blaremberg, Hagiadi, Rizo. Prințul Brâncoveanu, care îmi vorbește despre Piscul Câinelui. Ora 6½ generalul Brialemont la masă, a avut dificultăți în a veni aici, deoarece ultimul guvern a fost prea temător, conversat până la ora 8½. În Cișmigiu la Sărbătoarea Furnicii. Ora 9½ în Cotroceni, citit și scris până la ora 10½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Domnii rămân la dejun și la ceai. Discutat cu Lecca despre situație. Câmpineanu a demisionat fără motiv, Camerele nu înaintează. Rosetti îmbufnat, creaturile sale s-au potolit. Ora 3 venit Brâncoveanu, se plânge că guvernul nu face nimic în problema Piscului Câinelui. Este o consecință a Camerei, care rămâne în secțiuni. Ora 5 pleacă toți. Seara jucat biliard cu Elisabeta și cu doamnele. Noapte senină cu lună, rece. Kronprințul Germaniei merge de la Madrid la Roma, pentru a-l vedea pe regele
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ap. 119, sectorul 2. 64. Sabin Florica, născută la 30 iulie 1951 în localitatea Varasti, județul Giurgiu, România, fiica lui Georgescu Niculae și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79106 Freiburg, Komturstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Piscului nr. 15, bl. 49, ap. 44, sectorul 4. 65. Esto Ecaterina, născută la 19 martie 1956 în localitatea Dolhasca, județul Suceava, România, fiica lui Gheorghitoaia Dumitru și Savastita, cu domiciliul actual în Germania, 68305 Mannheim, Sandhoferstr. 154a, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 203 din 17 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127613_a_128942]
-
Țiglari bl. C2, ap. 12, județul Sibiu. 121. Kuhn Simona-Delia, născută la 8 februarie 1964 în București, România, fiica lui Rădulescu Constantin și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, 76316 Malsch, Rosenstr. 50, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Piscului nr. 7, bl. 80, ap. 39, sectorul 4. 122. Liedler-Ludwig Astrid, născută la 28 mai 1966 în localitatea Sebeș, județul Albă, România, fiica lui Ludwig Ioan-Kurt și Dietling-Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 83059 Kolbermoor, Staatsstr. 36 e, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
9, județul Covasna. 27. Olivero-Paradescu Carmen-Urania, născută la 16 august 1964 în București, România, fiica lui Regep Sefchet și Maria, cu domiciliul actual în Italia, Torino, Via Sacchi nr. 16, cod 10128, cu ultimul domiciliu din România în București, Str. Piscului nr. 13, bl. 77, ap. 70, sectorul 4. 28. Magyari Geza, născut la 14 decembrie 1958 în localitatea Bisericani, județul Harghita, România, fiul lui Iosif și Vilma, cu domiciliul actual în Austria, 7400 Oberwart, Obere Hochstr. 5B/9, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 437 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128613_a_129942]
-
municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL ARGEȘ Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o acvila aurie cu aripile desfăcute stînd pe un pisc argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, trei coloane separatoare (industrie petrochimica) în argintiu cu contururi negre; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, două segmente de roți dințate argintii avînd în partea superioară simbolul atomului; în partea
DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135706_a_137035]
-
pînă la intersecția cu drumul Jilavei (inclusiv), pînă la intersecția cu sos. Berceni. La vest: sos. Berceni pînă la intersecția cu str. Sergent Nițu Vasile (inclusiv), str. Secuilor pînă la intersecția cu b-dul Constantin Brîncoveanu, b-dul Constantin Brîncoveanu și calea Piscului (ambele inclusiv) pînă la intersecția cu b-dul Colectorului (inclusiv). În partea de nord-vest pînă la intersecția cu calea Văcărești (exclusiv), calea Văcărești pînă la intersecția cu Splaiul Unirii. Cuprinde și comuna suburbana Popesti-Leordeni. 13. Circumscripția electorală nr. 13 - Constantin Brîncoveanu
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
electorală nr. 14 - Progresul - se delimitează astfel: La nord: calea Șerban Vodă (exclusiv), continuă cu o linie convențională ce trece prin Parcul Tineretului pînă la intersecția cu b-dul Colectorului (exclusiv) și se continuă pe acestă pînă la intersecția cu calea Piscului. La est: calea Piscului și b-dul Constantin Brîncoveanu (exclusiv), pînă la intersecția cu drumul Bercenarului. La sud: drumul Bercenarului (inclusiv) pînă la intersecția acestuia cu sos. Giurgiului. La vest: sos. Giurgiului (inclusiv) pînă la intersecția cu calea ferata Dealul Spirii
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
se delimitează astfel: La nord: calea Șerban Vodă (exclusiv), continuă cu o linie convențională ce trece prin Parcul Tineretului pînă la intersecția cu b-dul Colectorului (exclusiv) și se continuă pe acestă pînă la intersecția cu calea Piscului. La est: calea Piscului și b-dul Constantin Brîncoveanu (exclusiv), pînă la intersecția cu drumul Bercenarului. La sud: drumul Bercenarului (inclusiv) pînă la intersecția acestuia cu sos. Giurgiului. La vest: sos. Giurgiului (inclusiv) pînă la intersecția cu calea ferata Dealul Spirii - Progresul și se continuă
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Alexandru Ioan Cuza exclusiv blocurile de pe str. Galați, bdul Alexandru Ioan Cuza pînă la str. George Enescu, str. George Enescu (inclusiv) pînă la b-dul Alexandru Ioan Cuza, Vadul Rizeriei (exclusiv) pînă la Dunăre, malul Dunării pînă la drumul I.A.S. Pisc, str. Eroilor, limită de nord a cartierului Brailita pînă la linia C.F.R. Brăila-Galați. Comună Vădeni. 2. Circumscripția electorală nr. 2 Brăila Est Cuprinde populația din partea centrală și de est a municipiului Brăila și este delimitata astfel: Linia Galați-Brăila pînă la
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Argeș Descrierea stemei: Stema județului Argeș, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut plin, având câmpul albastru încărcat cu o acvila de aur, cu ciocul și ghearele roșii, care își ia zborul de pe un munte verde cu trei piscuri. În câmpul superior, o fascie de culoare roșie, pe care sunt amplasate simbolurile electricității și atomului. Semnificația elementelor însumate: Acvila simbolizează demnitate, curaj, măreție și suveranitate; atestă faptul că în această zonă și-au avut reședința primii domni ai Țării
HOTĂRÂRE nr. 462 din 16 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Arges. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142474_a_143803]
-
și suveranitate; atestă faptul că în această zonă și-au avut reședința primii domni ai Țării Românești și evocă întinderea stăpânirii voievozilor de la Argeș. Simbolurile electricității și atomului exprimă dezvoltarea energeticii și cercetării științifice în domeniul fizicii atomice. Cele trei piscuri de munte semnifică formele de relief, care cuprind cei mai înalți munți din țară. -------
HOTĂRÂRE nr. 462 din 16 mai 2002 privind aprobarea stemei judeţului Arges. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142474_a_143803]
-
S.A. LEU 291. AGROCELACTIS - S.A. RAST 292. AGROFRUCT - S.A. MOȚĂȚEI 293. AGROINDUSTRIALA - S.A. DĂBULENI 294. AGROINDUSTRIALA - S.A. BRABOVA 295. AGROINDUSTRIALA - S.A. CRAIOVA 296. AGROINDUSTRIALA - S.A. DUNARENI 297. AGROINDUSTRIALA - S.A. GIUBEGA 298. AGROINDUSTRIALA - S.A. MĂCEȘU DE JOS 299. AGROINDUSTRIALA SAVINI - S.A. PISCUL SADOVEI 300. AGROINDUSTRIALA SERVICE - S.A. CRAIOVA 301. AGROPROD - S.A. GOEȘTI 302. AGROZOOTEHNICA - S.A. PLOPSOR 303. AGROZOOTEHNICA - S.A. ROBĂNEȘTI 304. AVICOLA - S.A. CRAIOVA 305. CERVINA - S.A. SEGARCEA 306. EXPOM - S.A. VARVOR 307. HORTICOLA - S.A. DĂBULENI 308. HORTICOLA - S.A. BOURENI 309. HORTICOLA
LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134887_a_136216]
-
str. Voroneț nr. 12, bl. d7, sc. 3, et. 4, ap. 41, sectorul 3. 36. Givehchi Abolfazl, cetățean iranian, născut la 21 martie 1972 în localitatea Ghom, Iran, fiul lui Javad și Fatemeh Zahra, cu domiciliul actual în București, Str. Piscului nr. 15, bl. 49, sc. A, ap. 34, sectorul 4. 37. Eivazi Farnoosh, cetățean iranian, născută la 11 octombrie 1968 în localitatea Teheran, Iran, fiica lui Hassanali și Shamsi, cu domiciliul actual în București, str. Mămulari nr. 4, bl. C2
HOTĂRÂRE nr. 775 din 18 iulie 2002 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143777_a_145106]
-
corelative. CIRCUMSTANȚIALUL SPAȚIAL (DE SPAȚIALITATE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL SPA}IAL (DE SPA}IALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Ar trebui să tai iarba pe unde ai trecut.” (L. Blaga, 94), • expresii impersonale: „Ascultă, e mai cald aici ca-n pisc și ceață.” (T. Arghezi, 334), • adjective, mai ales când funcționează ca nume predicativ, dar și ca atribut: „Prin măhălăli mai neagră noaptea pare.” (G. Bacovia, 94) • interjecții: „Pupăza zbrr! pe o dugheană...” (I. Creangă, 37) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componente circumstanțiale a cărei prezență este definitorie pentru identitatea sintactică a atributului circumstanțial. Componenta circumstanțială poate fi fixată, uneori, prin termeni corelativi (tot, totuși) sau prin adverbele chiar, așa, odată care însoțesc atributul circumstanțial: „Puțini oameni, odată fixați într-un pisc, odată așezați sub o stea, au știut să rămână acolo, în timpul atâtor furtuni, nesperiați de urletul lupilor, neademeniți de cântecul sirenelor, cum a rămas Philippide sub zodia poeziei.” (G.Bogza, 303), „Oricum, peretele acela, așa uscat, se chema că e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicat analitic 49. Termenii componenți ai constituentului sintactic multiplu ca și termenii constituenți sintactici pot avea dezvoltare infrapropozițională: „Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe.” (M. Eminescu, I, 196) sau propozițională: „Și am voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O stea era pe ceruri. În cer era târziu.” (T. Arghezi, 73) Numărul termenilor înscriși în relația de coordonare copulativă este nedeterminat: „Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eu m-am îndreptat către personalitățile care au realizat cel mai mult, care au însemnat nivelul cel mai înalt în domeniu. A fost, poate, nu numai o orientare rațională, a fost și o orientare afectivă, o intuiție sensibilă pentru asemenea piscuri. Sigur că în cercetare, în lucrările pe care le-am făcut, am urmărit fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine, dar dacă aș putea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
din vorba domnitorului botez pentru satul lui Niț ă. Cep l a Niță! -...Ceplenița! - continuă Neculai Brateș. - E, te-am lămurit? - Și tocmai în locul cel mai ridicat te duc, Culai. L a Jenică Melinte. - La el mergem? - Ia acolo, spre piscul acela. Să vezi priveliște frumoasă ce are casa lui. S au așternut din nou cărării. Pe cuconul Stejărel l a îndepărtat însă de la discuți e o altă arătare a trecutului. Cum ridicaseră panta cu încă câ țiva metri, dintr o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vânătoarea să aibă loc și cererea se acceptă cu o condiție: să nu i fie ucise l ebedele. „Dar ia spune-mi, când seʹncepe apriga va vânătoare”? „De poimâine, Măria Voastră .” „Și unde au s ă ia prâ z?” „Pe piscul lui Catelina” - O să-aveți bună răcoare.” „Și de aici pornim spre codri Deleni, înspre Flămânzi .” Dar vremea se strică, începe o ninsoare și vânătoarea se amână. Nu însă și chefurile de la Hârlău: „Prin lăuntru mese ʹntinse, pline cu bucate a
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
luat și m-au dus într-un ținut necunoscut. Totul semăna cu un imens templu. Era soarele amiezii. Mă aflam în mijlocul unor ținuturi păduroase, nesfârșite ce se desfășurau în zarea înaltă împreună cu toate culmile unice în blânda lor arcuire, cu piscurile albe ce stau cu coamele lor în lumină și cu brâie de umbre pe la încheieturi. Aici, în vârful acestor munți care și-au dezbrăcat cămașa vegetației alpine, totul este ca într-o lume de legendă și de miresme tari. Nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cine mă vede pe mine îl vede pe Tatăl, corespunde cu afirmația: Eu sunt frumusețea: cine mă vede pe mine vede frumusețea Tatălui. Prin Cristos frumusețea lui Dumnezeu se re‑ flectă atât de bine în ochii copiilor, în flori, în piscuri de munți, în simfonii și pe fețele celor nevinovați 88. Nu ne putem limita doar la frumusețea fizică: Cristos a fost prevestit ca fiind cel mai frumos dintre fiii oamenilor 89. Este vorba în primul rând de frumusețea sa morală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite a fost comparat cu un pisc as‑ pru, bătut de furtună. Nu se poate sta mereu pe asemenea culmi, dar suntem datori spunea Romain Rolland 22 să facem din ele ținta unui pelerinaj ca să îmbrățișăm eroismul marii creații. Dar opera lui Michelangelo nu are nevoie de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cine mă vede pe mine îl vede pe Tatăl, corespunde cu afirmația: Eu sunt frumusețea: cine mă vede pe mine vede frumusețea Tatălui. Prin Cristos frumusețea lui Dumnezeu se re‑ flectă atât de bine în ochii copiilor, în flori, în piscuri de munți, în simfonii și pe fețele celor nevinovați 88. Nu ne putem limita doar la frumusețea fizică: Cristos a fost prevestit ca fiind cel mai frumos dintre fiii oamenilor 89. Este vorba în primul rând de frumusețea sa morală
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]