2,544 matches
-
Era deja un război personal Între cei doi, dar i-am acceptat fantezia, deși pentru unii părea destul de lipsită de umor și chiar abuzivă. Dar, În definitiv, la fel de abuziv era să-ți spui librărie și să ai pe rafturi atâtea pixuri și acuarele, dosare cu șină și jocuri lego. Dorina (librăreasa) nu urmărea Însă astfel de subtilități, așa că, deși n-avea nici o dovadă că autorul e Cătă, i-a făcut un scandal monstru, l-a băgat și l-a scos pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
să-i investigăm pe politicieni: Urâți banii lichizi? De ce? Ați fost vreodată nevoit să trăiți fără bani lichizi? Câți bani ați vrea să aveți? Ați furat vreodată: bani lichizi? obiecte (o carte de la un chioșc, flori dintr-o grădină străină, pixuri aflate la Îndemână, prosoape dintr-un hotel, etc)? o idee? Cât costă acum un pachet de unt? Ați vrea să aveți o soție bogată? De la ce vârstă vi s-a părut de la sine Înțeles că ceva vă aparține, respectiv că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
în sus, puteai crede că e, după caz, o bucată de cravată sau de cămașă apretată. Pe interior, cravata avea lipite două bucăți de hârtie albă. Pe stânga, se bălăcea poza mea alb-negru, apoasă, lângă un rând reconfortant, completat cu pixul: D-l ...ROBE ALEXANDRU... îndeplinește funcția de ...LECTOR DR... la ...FACULTATEA DE LITERE... (punctele de suspensie arătau că, la o adică, putea fi vorba și de-altcineva). Pe bucata din dreapta, cloceau niște ștampile pătrățoase, morfolite în cerneală violet peste vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mișca. O lene firească trecea de la un trup la altul, pulsând în ritmuri de Heliade și Alecsandri. Era viață acolo, în masa de carne, bumbac și literatură, dar nimeni n-ar fi putut spune unde și-n ce cantități. Doar pixurile se mai ridicau, din ce în ce mai rar, slăbite parcă de o boală incurabilă. Mă distram, rânjind în gând. Le simțeam pe fete enervându-se în tăcere, agresate de sutele de cuvinte pe care nu le înțelegeau, prea toropite pentru a răspunde. Băieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ne-a făcut semn că totul e-OK. Parcările nu erau sigure. Se mai întâmpla să-ți găsești mașina pe jantă, înțepată sau cu ventilele lipsă. Mă distram și eu acasă: desfăceam capacele de la cauciucuri, apăsam ventilele cu vârful unui pix (alea cu mină cu bilă sunt foarte bune la așa ceva), scoteam aerul, apoi înșurubam capacele la loc. Când venea proprietarul, dădeam vina pe vecini, mă văitam că am niște țicniți în bloc. Povesteam cum o pățisem și eu, se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de la bibliotecă, se vedea ștampila mare pe prima pagină. Îi împrumutasem odată un roman lui Cezar și mă trezisem cu el gata conspectat: sublinieri, corecturi, adaosuri, note de subsol. Pe ultima pagină era trecut și-un număr de telefon, cu pixul gros, albastru. Îmi cam săreau papucii la chestii de-astea. Nu mă deranja să-mi rupi cartea (o lăsam întreagă și se întorcea cu paginile sărind din cotor; nici o problemă, există bandă adezivă pentru asta), dar detestam însemnările. Vocea personală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
primarul: omul părea blând, bine intenționat, cultivase pe vremuri roșii la Videle. Trebuia să fii isteric ca să iubești locurile astea, inconștient să le suporți oamenii. Prima oară când am urcat în blocul Mariei, de ușă atârna un anunț subliniat cu pixul, pe care domnul Dinu neagă și astăzi că l-ar fi scris și care a apărut și-n „Evenimentul zilei“: „Un dement, noapte de noapte, sparge cu ranga spălătorii, subsolul, chiar și la terasă. Haideți 4-5 oameni să facem un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu neputință de fixat într-o imagine. Din față, Mihnea mi-a dat un cot. S-a aplecat și mi-a întins o hârtie. „Uite ce-am găsit pe jos...“ Era o fișă subțire, gălbuie, pe care cineva notase cu pixul: „Adunarea Uniunii: 10 nov.“ Fișa păstra o urmă de talpă, tipul o aruncase sau o scăpase pe jos. „10 noiembrie e-azi...“, i-am șoptit lui Mihnea. „Mda. Nu știu ce-i Uniunea asta, dar se pare că le-am nimerit locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de la Rosetti, care știa un nume. Nu mare lucru, dar, oricum, mai bine decât nimic. Am luat cartea de telefon la puricat; fără succes: nu apărea. M-am apucat apoi de cei cu abonamente, după adresele de pe coperți, scrise cu pixul de poștaș. Angela Moldovan -Fucik 1; Naumescu Cătălin; Tov. Rădulescu (ce ștab o fi fost?); Franța 8024 -Dr. Boldea Nicolae; Miron Antonianu (avea colecție, ca primii doi); Diaconescu Virgil -Hrisovului 20, Bl. H4, ap. 44 (ăstuia îi dădeau adresa completă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
răsucind anii, foile și scările de bloc. Uneori, paginile veneau pătate, urmele portocalii de suc la plic se întindeau pe câte trei-patru litere, făcând aproape imposibilă identificarea numelui. Alteori, găseam ștersături ca de greșeli de scris, acoperite și îngroșate cu pixul sau o bucățică de biscuit comprimată în Jurnalul de Jocuri, fosilică, păstrată din 1965. Ce biscuiți erau? Cine îi mâncase? Ce se întâmplase cu viața lui sau a ei? Oamenii ăștia crescuseră legănați de-aceleași speranțe cu ale mele, tremuraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
abțibilduri rotunde și clare. Desigur, desenele fuseseră ușor alterate cu trecerea anilor, dar nimeni n-ar fi putut spune dacă fenomenul se datora uzurii materialului sau patinei timpului: femeile gravide se treziseră cu burțile umplute de cocoloașe de pastă de pix, iar bătrânilor cu baston și ochelari le fuseseră scoase gurile și găuriți ochii cu briceagul sau cheia. Vagoanele defilau zgâriate, ca o portieră de Mercedes în parcare la Hotel Dorobanți. Nu se mișcau nici toate scările rulante, dar măcar te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îți poți folosi inteligența; dar în cazul în care dai dovadă și de o nesimțire crasă atunci e grav! Le recunoașteți fițele, de copilași ai mamelor sau ai taților, hainele de firmă, impresiile din cele mai de fiță cluburi și pixul, singurul material didactic îndesat în buzunarul de la spate. Apoi urmează elevii normali, cu o condiție socială...Ok...nimic de spus... iar mai târziu, exemplare rar(e) apărute prin pauză în general, copii ai căror părinți s-au chinuit să îi
Biodiversitatea în Colegiul de Artă „Octav Băncilă”- Iași. In: Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1802]
-
produce o schimbare și În interiorul tău. Dăruind cu bucurie, vei aduce de fapt bucuria În inima ta și astfel darul tău se va Întoarce la tine Îmbogățit. Să vă dau un exemplu : putem avea surpiza atunci când dăruim cuiva un banal pix dar care este oferit cu toată dragostea și cu binecuvântarea Îngerilor să se dovedească nu numai folositor persoanei care-l primește, dar mai mult vom constata câte lucruri inspirate va reuși să scrie cu acel pix, lucruri de folos pentru
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
dăruim cuiva un banal pix dar care este oferit cu toată dragostea și cu binecuvântarea Îngerilor să se dovedească nu numai folositor persoanei care-l primește, dar mai mult vom constata câte lucruri inspirate va reuși să scrie cu acel pix, lucruri de folos pentru alții; sau poate suntem inspirați să dăruim exact acea carte de al cărei mesaj are mare nevoie cineva aflat Într-o anumită situație și exemplele pot continua. Dar pe de altă parte putem constata și cum
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
elegantă, dar simplă * Evitați culorile stridente * Purtați un minim de bijuterii * Nu folosiți parfumuri/ape de toaletă puternice și în cantități mari * Să aveți un aspect îngrijit * Purtați o mapă în care aveți CV, alte acte, hârtie albă și un pix * Prezentați-vă mai devreme cu 5 minute de ora începerii * Să aveți informații despre instituție, cât mai multe, luate de pe pagina de Internet a acesteia * Dacă vi se întinde mâna, întindeți-o și dumneavoastră * Dacă sunteți solicitat să puneți întrebări
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
eram silit s o fac. Fiindcă nu se poate face cultură în foame, în frig, în mizerie, fără un anumit confort și securitate materială. și într-o țară unde într-o așa-zisă papetărie nu se putea cumpăra nici măcar un... pix, să mi se dea voie să resping categoric întreg acest afectat dispreț filozofic antieuropean. El echivalează cu o adevărată sfidare a unei imense suferințe colective și mult mai grav cu o justificare a economiei comuniste de cazan și cazarmă. Va
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
sau a pastelului. Etapele tehnicii: A. Pe suprafața unui geam, se depune cerneala cu ajutorul unui rulou, cât mai uniform. B. Se așterne ușor o hârtie subțire pe această suprafață, apoi se desenează direct pe ea cu un vârf ascuțit, creion, pix cu pastă, care, datorită presării, va provoca preluarea cernelii de pe geam. Rezultatul este un desen inversat, cu texturi similare cărbunelui sau pastelului. 3. Tehnica monoprintului cu culori de apă Tehnica acestei maniere folosește aceleași principii ca ale tehnicii pictării direct
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
e scrisă cu creionul, cu litere rotunjite ca cele din mormintele romane, gravate adânc în vopsea: Nu mânca nimic ce nu ești pregătit să ucizi. Apoi cu marker verde: Nu ucide ce nu ești pregătit să mănânci. Sub asta, cu pix: Nu ucide. Sub asta, cu marker purpuriu: Nu mânca. Iar sub asta, ultimul cuvânt la zi, cu litere negre groase: La dracu’ cu vegetarienii - „Toți zeii sunt carnivori“ - Laura Chase. Astfel, Laura continua să trăiască.“ - Margaret Atwood, Asasinul orb Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
de citit, cu tot cu prelungitor de 10 m. în vârf de munte. La care se adaugă firesc trei lanterne (una cu mare bătaie, alta cu elastic, de prins pe frunte, pentru peșteri, grote sau mine și una mică, la capătul unui pix, pentru scris urgent noaptea), o lumânare și două feluri de chibrite. După cum, doar cei care țin la mine fără să pună condiții gustă momentul când, istoviți după vreun urcuș, poposim într-o poiană și încingem un prânz pentru care am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
mic articol inflamant, în care își exprima inutila revoltă față de ceea ce el considera a fi vulgarizarea progresivă a muzicii românești. Retrospectiv, aceasta pare una dintre cele mai stupide cauze pentru care ar merita să consumi un miligram din pasta unui pix sau de cerneală. Articolul a fost publicat în pagina a doua a revistei „Dilema“ (care încă nu era Veche). Redacția menționa la sfârșitul articolelor primite de la cititorii săi și publicate atunci, ca și acum, la aceeași pagină, nu numai numele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
este să-l informez pe prefect (mă îndoiesc că-mi citește rezumatele, dar nu-l condamn, nici eu nu le-aș citi, atât de indigeste sunt toate aceste happening-uri.) Mulți vin la astfel de seminarii doar pentru fursecuri, cafea, pixuri și, în cel mai bun caz, o friptură, un cârnat, o cafea, un pișcot. Această variantă bogată, din punct de vedere culinar, se întâmplă doar dacă seminarul este organizat pe banii Uniunii Europene (adică mâncare bună și masivă!). Am învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
într-unul singur. Mirel 15 ianuarie 2006 Am găsit această carte poștală pe unul din rafturile dulapului de la biroul meu din Casa Albă. Mi-a fost trimisă drept material publicitar de către Delegația Comisiei Europene la București, alături de alte mici prostioare (pixuri, brelocuri, insigne, stegulețe), pe care le-am răspândit care încotro. Erau și două tricouri albastre, pe care, evident, le-am păstrat. Produse în China, de cea mai proastă calitate, albastre cu steluțele celebre într-o parte, mult mai proaste calitativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
zi frumoasă de iarnă, - 7 grade Celsius (anormal de cald, cum își spun colegii canadienii). Sunt așezat la o masă din bibliotecă și pictez cuvinte cu noul meu ,,Pilot VR Ball 05“ - Made in Japan, o sculă scriitoare foarte design, pix de navetă spațială. Beau pe îndelete o cafea enormă, canadiano-americană. Cred că sunt cel puțin 350 ml în pahar și era cea mai mică. De altfel, publicitatea McDonald’s propune aici pentru prânz o supă (potage, cum spun ei în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Biserică, Stat, Societate în anii ’30) mi-a adus o mai bună cunoaștere a editurilor și a lumii care le populează. Momentele căutării unui editor, atunci când ești un debutant, sunt mizerabile, cu câteva mici excepții; dar fără „EI“, noi, furnicile pixului și creionului, nu pot exista. Suntem deci în simbioză, ca rechinul cu peștele pilot, rinocerul și mierla ce-l scarpină pe spate de purici... Interesant este momentul când trebuie să-ți prezinți și să-ți aperi-vinzi manuscrisul. Situația este delicată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Împreună cu Gabi am corectat zi-lumină peste 700 de lucrări. Eu - anul I. Ce să zic? Că uneori am râs, dar cel mai des am rămas mută de jale. Căci rareori mi-a fost dat să citesc atâtea gogomănii ieșite din pixurile fătuțelor și flăcăilor de la, totuși!, Litere. De ce oare s-a întâmplat așa o grozăvenie? Știu, dar încă nu spun. Parcă cel mai crunt încercat a fost bietul Ulise. Însă nici lui Oedip nu-i fu mai moale. Și nici amorezului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]