2,039 matches
-
secția din South Side e acolo cu un puțoi În uniformă. Le fac un semn din cap. Ne servește un puțoi obez, leneș și molâu, adică ar trebui să ne servească, dar nu se grăbește deloc. — Cine a mâncat toate plăcintele... Încep eu să psalmodiez rar, dar domnul Labagiu Beton Lennox refuză să mi se alăture - nu se-njosește cu chestii din astea, nu, nu cred. — Ce zici de două halbe mai târziu, ei, Ray? În niciun caz nu măntorc acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
felul de motive dar dacă o aștept pe Carole să-i vină mintea la cap, o să avem de aștep0000000mănâncă00000000000roblemă cu unele femei: toate 0000000000mănâncă pentru mine000000000 lucru. Aud un mic000000mănâncă0000mănâncă pentru libertatespunea că-i vremea să mergem la Crawfor0000000mănâncă000000000mănâncă0000000000pul unor plăcinte scoțiene cu cartofi prăjiți, așa cum numa Crawford e În stare să le facă, groase și unse cu grăsime. De fapt e doar făină de rahat, dar Își fac treaba. Ard de nerăbdare să văd diseară cum e Claire din Aberdeen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
maro din curul meu seține-te bine 000000000000000000000000 ține-te 000000 nu se vede nici un cap. 0000000 ține-te ține-te 0000000000000000000 atac chimic0trebuie să potolim furtuna Plec din buda de pe Hunter’s Square, apoi mă opresc la patiserie pentru o plăcintă cu chilli. Aproape că dădusem afară viermele ăla nemernic. Nu se poate să fi rămas prea mult din el. Mă urc În Volvo și o iau spre Colinton. Viermii bat rapid În retragere. Viermele pe nume Inglis e dat afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
dau o tură pe afară. Dacă mutantul ăla docil Toal mă caută, spune-i că m-am dus la Forum. — Bine Bruce. Când te Întorci? — În vreo două ore. Ce, vrei săți aduceva dela Crawford’s? — Mda... cred că o plăcintă Cornish cu cartofi prăjiți, zice Ray ezitând, de parcă s-ar fi gândit la ceva mai gustos. Peter intră iar În birou. — Peter? Haloi? Fătălăul ăsta mare o să vrea roșii uscate la soare, măsline și brânză feta. — Treci pe lângă Brattisani’s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
răzgâiați să se fâțâie liniștiți prin jur. Nu, nu există un prânz pe gratis. Noi plătim Întotdeauna. Îmi trece prin 000000000000000000000000000000000000apoi l-a lovit pe Royal Scot prin 0000000000000000000000000mănâncă00000000000ur și Bernie, cel care se ocupă cu asigurări 0000000000000 mulțumesc 0000000000000e plăcinte În cuptor În spatele șo0000000000000Tu. Tu ai fost primul copilând. — O să al părinților tăi. Dar ceva era Înine, ⎯ Brisbane, adaugă el. neregulă. Tatăl tău nu avea niciodată timp — Bine, Încuviințez epentru tine. Afară, oamenii din nu pot Înghiți prea mult din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
foioase iar în partea de S-V avem în depărtare un tablou foarte pitoresc, cu satele comunei Voinești în vale. Mănăstirea a fost înființată în anul 2000 la cererea credincioșilor din comuna Ivănești, în frunte cu familia Ion și Maria Plăcintă care au donat 7 ha de teren pentru construirea mănăstirii. începutul a fost foarte greu nefiind nici o construcție ridicată. Biserica este o construcție din lemn, pe temelie de piatră, în formă de cruce. Interiorul este format din altar, naos, pronaos
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Gondor, Gheorghe Hogea, Monica Ridzi, Dănuț Liga, Adrian Nițu, Nicușor Păduraru, Cristian Petrescu, Ștefan Pirpiliu, Florin Postolachi, Petru Movila, Silviu Prigoana, Marius Spînu, Cornel Știrbeț, Raluca Țurcan, Elenă Udrea, Sever Voinescu, Sorin Zamfirescu. 9 Radu F. Alexandru, Dumitru Oprea, Sorina Plăcintă, Șerban Rădulescu, Iulian Urban. 10 http://nastase.wordpress.com/ 11 http://ioniliescu.wordpress.com/ 12 Cristian Diaconescu, Claudiu Manda, Antonella Marinescu, Dan Mazilu, Carmen Moldovan, Adrian Nastase, Cătălin Nechifor, Oana Mizil, Constantin Niță, Victor Ponta, Dan Mircea Popescu, Mugurel Surupăceanu
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
greșit spun dicționarele românești, pentru că termenul francez nu are acest sens. Așa cum a arătat Al. Graur, cuvântul a fost împrumutat din ngr. bezés, unde înseamnă același lucru (intră în seria prăjiturilor orientale de tipul pricomigdală, explicat mai sus, și trigon „plăcintă cu formă triunghiulară, umplută cu nuci sau alune“). Salată cu sensul „preparat culinar făcut din legume, cu adaos de untdelemn, oțet sau zeamă de lămâie, care se servește ca aperitiv sau ca garnitură“ a fost împrumutat în română din ngr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fr. lame „lamă“ < lat. lamina „foaie de metal, lamă“. Cuvinte de origine germană Dacă vorbim despre tradiția culinară occidentală adoptată la noi, nu putem omite numele mâncărurilor de origine germană, dintre care multe ne-au parvenit prin filieră maghiară. Ștrudel „plăcintă rulată în formă de sul, făcută din foi subțiri, umplute cu mere, brânză, nuci“ este cel mai cunoscut cuvânt din această categorie, fiind și cel mai vechi atestat (1900). În limba vorbită, are numeroase variante: ștrudir, strudul, strudur, strul, strudl
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
marele Dicționar german-român nu am găsit însă acest termen; probabil că este un cuvânt regional, format de la germ. Krem „cremă“ cu verbul schneiden „a tăia“. În română apare prima dată în Cartea de bucate a Sandei Marin (1936), glosat prin „plăcintă cu cremă de vanilie“, care trebuie să fi fost denumirea acestei prăjituri înainte de adoptarea termenului cremșnit. În Transilvania, i se spune cremeș (< magh. krémes). Tot la Sanda Marin este înregistrat pentru prima dată și cuvântul anghemaht „mâncare cu carne de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
magh. dob. Are diverse alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu putem mânca și caltaboșii sau cartaboșii! Dulciuri de Crăciun Plăcinta „turtă cu diverse umpluturi“ se mănâncă atât la Crăciun, cât și de Anul Nou. Originea numelui acestui preparat culinar prezintă interes din diverse motive... lingvistice. La baza sa se află cuvântul lat. placenta „prăjitură plată“, împrumutat din greacă. Româna este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
placenta „prăjitură plată“, împrumutat din greacă. Româna este singura limbă romanică care păstrează acest cuvânt latinesc; celelalte limbi romanice au moștenit derivate de la lat. pop. *focacia > fr. fouace sau au împrumutat și adaptat termenul germanic *wastil „hrană“ > fr. gâteau „prăjitură“. Cuvântul plăcintă este citat în lucrările de romanistică, alături de ager, ajutor, blândețe, cântec, (a) despica, împărat, lingură, oaie, ospăț și vânăt, pentru a ilustra caracterul arhaic al limbii române. Un alt aspect interesant ce se cuvine remarcat este faptul că plăcintă este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Cuvântul plăcintă este citat în lucrările de romanistică, alături de ager, ajutor, blândețe, cântec, (a) despica, împărat, lingură, oaie, ospăț și vânăt, pentru a ilustra caracterul arhaic al limbii române. Un alt aspect interesant ce se cuvine remarcat este faptul că plăcintă este unul dintre puținele nume de mâncăruri (zeamă, friptură, turtă) moștenite de română din latină. Față de sensul cuvântului latinesc, româna prezintă o evoluție semantică, dat fiind că plăcintă înseamnă „turtă umplută cu diverse produse“ (inclusiv brânză, carne etc.) și, de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
române. Un alt aspect interesant ce se cuvine remarcat este faptul că plăcintă este unul dintre puținele nume de mâncăruri (zeamă, friptură, turtă) moștenite de română din latină. Față de sensul cuvântului latinesc, româna prezintă o evoluție semantică, dat fiind că plăcintă înseamnă „turtă umplută cu diverse produse“ (inclusiv brânză, carne etc.) și, de aceea, plăcinta se servește nu numai la desert, ci și ca aperitiv. Din română, cuvântul a pătruns în ucraineană, maghiară și în germană. Dubletul etimologic al cuvântului plăcintă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unul dintre puținele nume de mâncăruri (zeamă, friptură, turtă) moștenite de română din latină. Față de sensul cuvântului latinesc, româna prezintă o evoluție semantică, dat fiind că plăcintă înseamnă „turtă umplută cu diverse produse“ (inclusiv brânză, carne etc.) și, de aceea, plăcinta se servește nu numai la desert, ci și ca aperitiv. Din română, cuvântul a pătruns în ucraineană, maghiară și în germană. Dubletul etimologic al cuvântului plăcintă este placentă, împrumutat din fr. placenta, unde a fost, la rândul lui, împrumutat din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
plăcintă înseamnă „turtă umplută cu diverse produse“ (inclusiv brânză, carne etc.) și, de aceea, plăcinta se servește nu numai la desert, ci și ca aperitiv. Din română, cuvântul a pătruns în ucraineană, maghiară și în germană. Dubletul etimologic al cuvântului plăcintă este placentă, împrumutat din fr. placenta, unde a fost, la rândul lui, împrumutat din latina naturaliștilor, în care termenul placenta din latina clasică a căpătat sensul de „placentă“ datorită asemănării cu o prăjitură plată. Colac „un fel de pâine, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
avunculus > unchi, lat. fervere > (a) fierbe, lat. Veneris > vineri, lat. vitricus > vitreg. Există însă și cuvinte importante care s-au moștenit într-o singură limbă romanică, în cazul nostru numai în română: lat. imperator > împărat, lat. ovis > oaie, lat. placenta > plăcintă, lat. lingula > lingură. În ceea ce privește cuvintele moștenite din latină care nu denumesc noțiuni importante și totuși s-au păstrat, e necesar să se explice de ce aceste cuvinte, marginale astăzi, nu au dispărut din română. Precizarea astăzi este semnificativă pentru cuvinte care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
exagerat. Româna - exportator de cuvinte Românii se bucură când observă că în limbile vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele cuvinte sunt foarte vechi în română, fiind moștenite din latină (bășică, fecior, plăcintă, a pleca) sau împrumuturi vechi cum sunt cele din substratul traco-dac (măgură, moașă), satisfacția lor este și mai mare, pentru că au certitudinea că respectivele cuvinte sunt pornite din română spre limbile vecine, și nu invers. Am văzut că și francezii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
prin extrema sa sărăcie. Mămăliga, afirmă Mihai Lupescu, „e temelia hranei țărănești [...]. Mâncarea țăranului se alcătuiește din mămăligă ori pâne, malai și din udătură, care cuprinde toate felurile de mâncări, și sorbitura, sorghitură, care cuprinde toate borșurile, ciorbele ș.a. La plăcinte, învârtite, alivenci ș.a. li se mai zice și «cocături».“ Preeminența mămăligii este indiscutabilă; o afirmă și Elena Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român (1903): „La țăran, hrana cea mai de căpitenie e păpușoiul, din acesta face malaiul sau pânea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mănâncă pâne de grâu. Doară când nu erau păpușoi pe la țară, se făcea pâne de sacară, altădată și de orz, dacă nici sacara nu era“ (E. Niculiță-Voronca). Făina de grâu dă naștere, în afară de pâine, bineînțeles, unei game foarte diverse de plăcinte (din latinescul placenta, păstrat cu acest sens numai în română), care „se fac pe la lăsaturile de sec, cum și în alte prilejuri“ (M. Lupescu); adică rar, așa cum precizează și Elena Niculiță-Voronca: „aluaturile se fac numai la zile mari, la sărbători
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
numai în română), care „se fac pe la lăsaturile de sec, cum și în alte prilejuri“ (M. Lupescu); adică rar, așa cum precizează și Elena Niculiță-Voronca: „aluaturile se fac numai la zile mari, la sărbători...“, căci proverbul spune „e lesne a zice plăcinte, dar câte-ți trebuie ca să le faci!“ Plăcinte „cu poalele-n brâu“, „scuturate“, „vărzări“ etc... Toate sunt considerate de către Radu Anton Roman importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de sec, cum și în alte prilejuri“ (M. Lupescu); adică rar, așa cum precizează și Elena Niculiță-Voronca: „aluaturile se fac numai la zile mari, la sărbători...“, căci proverbul spune „e lesne a zice plăcinte, dar câte-ți trebuie ca să le faci!“ Plăcinte „cu poalele-n brâu“, „scuturate“, „vărzări“ etc... Toate sunt considerate de către Radu Anton Roman importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de „neaoșe“ bucate altceva decât depuneri [...] aluviuni, fie ale
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la sărbători...“, căci proverbul spune „e lesne a zice plăcinte, dar câte-ți trebuie ca să le faci!“ Plăcinte „cu poalele-n brâu“, „scuturate“, „vărzări“ etc... Toate sunt considerate de către Radu Anton Roman importuri gastronomice, nu preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de „neaoșe“ bucate altceva decât depuneri [...] aluviuni, fie ale ocupației otomane, fie ale influențelor franceze, germane, fanaro-grecești sau care or mai fi ele?!“ Ciudată poziție față de plăcintele noastre (și numai ale noastre
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
preparate autohtone: „Ce-s musacaua, [...] plăcinta (placenta, în latină), supa, clătitele și altele atât de „neaoșe“ bucate altceva decât depuneri [...] aluviuni, fie ale ocupației otomane, fie ale influențelor franceze, germane, fanaro-grecești sau care or mai fi ele?!“ Ciudată poziție față de plăcintele noastre (și numai ale noastre, cel puțin cu numele)! Cu o denumire provenită din latină și menținută numai în limba noastră (și maghiarii cunosc „placsinta“, dar au luat-o de la noi), termenul „neaoș“ pare potrivit acestor bucate. Și să nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cunosc „placsinta“, dar au luat-o de la noi), termenul „neaoș“ pare potrivit acestor bucate. Și să nu uităm faptul că unii etimologiști susțin și originea latină a cuvântului vărzări (din latinescul virdiaria, la fel precum varza - ingredient esențial al vărzărilor, plăcinte de post - provine din latinescul virdia, alterare a lui viridia, care avea sensul de verdeață, verdețuri; numele latinesc al verzei este brassica, din celticul bresic, celții fiind cei care au răspândit cultura acestei plante pe aproape tot continentul). În altă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]