3,039 matches
-
gîndul ce zboară acasă, ne-ncetat Alin acum durerea dîndu-i mîngîiere Cu versul de tristețe, în lacrimi înmuiat. Eu mi-aș dori pe dată, să fiu la mine-acasă Să-mi văd căsuța dragă cu flori în fereastră. Dorul de-al meu Plai, inima-mi apasă Să zbor aș vrea acum, ca pasărea albastră. Gîndu-l las să zboare pe-acele meleaguri, Zăresc in curtea școlii, colegii mei de-atunci Acei copii zburdalnici precum albine-n faguri.. Tablou din tinerețe, tristetea mi-o alungi
DOR DE CASĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345384_a_346713]
-
de azi. „Stilul este omul însuși” (Le style est l'homme meme) spunea naturalistul francez Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon (secolul 18), și viața confirmă. Și poezia lui Lazăr confirmă. Reperele sunt aceleași: obârșia, casa părintească, părinții, strămoșii, credința, frumusețea plaiului, oglinzile sufletului, zbuciumul, marea trecere... Permanențe. Element fundamental, la care se întoarce mereu și mereu, precum „râurile se întorc la izvoare”, „Casa mea de pe deal/ cu câte o oră coboară la locul ei/ pe un val nevăzut cu ochiul” . Nota
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
Rai. Și s-a întors Îngerul să te ia în slăvi, după ce Eminescu i-a tălmăcit strigarea ta, într-o carte cu cu solzi de argint și slovă ruptă din rai. Iar de-atunci, mulți muritori (de pe-al Mioriței plai) scrutează...Cerul. Referință Bibliografică: ÎN VIS, CU NICHITA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 821, Anul III, 31 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ÎN VIS, CU NICHITA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345496_a_346825]
-
pe malurile sale 26 mori și făcăi, urmat de Bulba cu șase instalații, Motru și Tismana cu câte cinci, Strâmba cu trei mori,7un număr mai redus de instalații valorificând energia altor 17 râuri și pârâuri din această plasă. În Plaiul Cloșani , din aceeași zonă geografică, principalele râuri folosite erau Bhna cu 8 instalații 8, iar în învecinata plasă Ocolul recordul îl deținea râul Bistrița care oferea condiții foarte bune pentru morărit , având 14 mori și 3 făcăi, Erghevița 5, iar
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în Dumbrava , 0,4 în Blahnița și 0,5 în plasa Câmpul. În afară de plasa Dumbrava în restul județului în medie un sat era servit de cel puțin o moară sau făcae
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
Acasa > Literatura > Proza > LA SCĂLDAT Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului La scăldat (din volumul "Bucovina - plai de basm si dor") Cât timp a ținut furtuna de-aseară, Motocel, pisoiul, era de nevăzut, fiind ascuns undeva bine în partea cea mai obscură din odaie, adânc sub pat, în dosul unor ghete ale bunicului. Acum, dimineața, ieși șovăielnic
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
goleau și se înlocuiau cu altele pline și reci, cât și din ce a mai rămas în platourile completate cu alte preparate calde, ascultând muzica plină de temperament a tarafului, sau baladele cântate de solistă. Era un taraf adus de pe plaiurile Bistriței care încânta cu repertoriul lui, auditoriul eterogen sosit la Vama Veche, ce trecea pragul locației. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2333, Anul VII, 21 mai
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017 Toate Articolele Autorului Comoara din Pădurea Albastră Era o noapte liniștită cu lună plină. Ștefan, un tânăr din satul Plaiul Dacilor se întorcea călare pe calul său alb din satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la munca câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lăsase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
Acasa > Literatura > Proza > OMUL ȘI CÂINELE Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 2356 din 13 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Omul și câinele (din volumul "Bucovina - plai de basm și dor" ) Ionuț dormise bine în dimineața aceea. Dar se trezi, se spălă pe ochi, atâta cât îi lasă pe copii inima să se spele, gustă câte ceva din bucatele puse de bunica pe prosopelul de pe măsuța din odaia-bucătărie
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
doamnă, Din care cu lăcomie mă-nfrupt. Rătăcesc prin ecoul de cânt Al vântului ce unduie prin brazi Și al copitelor din cuvânt În care, toamnă, întruna tu arzi. Ucisă e natura toată! Pe osul tâmplei mele sunt tablouri Din plaiul mioritic - soartă Pentru toamna pierdută-n ecouri. În priviri răsfrânte imagini - Fantastice crâmpeie sub brumă, La care fac rondul pe margini, Că, sigur, vot fi cele din urmă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SIMFONIA ASTA ... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare
SIMFONIA ASTA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377862_a_379191]
-
mama fie unde-o fi, Căci tata o va lămuri, Că tot aici e mai frumos, În lutul Ciofului cleios, În casa de chirpici cu paie, Pot crește șapte, opt într-o odaie ... Dacă ne dorim așa ceva înseamnă că iubim plaiurile natale, raiul copilăriei noastre. Gheorghe BERARU DA, satul Petia a fost și va rămâne plaiul nostru natal. Precum România este patria noastră MAMĂ. Datoria noastră este să iubim locurile de unde provenim. Autor Mihai LEONTE http://www.ziaruldepenet.ro/2014/08
O ANTOLOGIE CU AMICII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377923_a_379252]
-
frumos, În lutul Ciofului cleios, În casa de chirpici cu paie, Pot crește șapte, opt într-o odaie ... Dacă ne dorim așa ceva înseamnă că iubim plaiurile natale, raiul copilăriei noastre. Gheorghe BERARU DA, satul Petia a fost și va rămâne plaiul nostru natal. Precum România este patria noastră MAMĂ. Datoria noastră este să iubim locurile de unde provenim. Autor Mihai LEONTE http://www.ziaruldepenet.ro/2014/08/23/ametiste-moldave-o-antologie-cu-amicii-mei/ Referință Bibliografică: AMETISTE MOLDAVE - O ANTOLOGIE CU AMICII MEI / Mihai Leonte : Confluențe Literare
O ANTOLOGIE CU AMICII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377923_a_379252]
-
dacilor , dar și a altor popoare europene, într-o formă mult stilizată apare ca element decorativ și pe un ciupag din colecția de textile a Muzeului Regiunii Porților de Fierr. Ciupagul (P1301) a fost achiziționat din satul Podeni, situat în Plaiul Cloșani-Mehedinți și a intrat în colecțile Muzeului Regiunii Porților de Fier în anul 1974 . Arealul din care provine această piesă de port, unică deocamdată în literatura de specialitate pentru utilizarea decorului inspirat din mitologia arhaică românească, dispune de teren arabil
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-un areal-Podeni, microzona-Satul de sub Munte, subzona Plaiul Cloșani-Mehedinți, unde se păstrează până aproape de zilele noastre, reminscențe ale universului spiritual al strămoșilor daci acestea răzbătînd în maifestările comunitare și identitare ale așezărilor, mai ales cele din nordul Mehedințiului. Referință Bibliografică: FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
politico-militară instabilă 2. Desigur lumea olteană a lui Tudor Vladimirescu a fost influențată de aceste evenimente neobișnuite. Boierii încep să-și construiască cule de apărare și siguranță. Între aceștia și Tudor Vladimirescu, ridicat la rang de boierie și vătaf de plai la Cloșani, însă cu reședința la Cerneți, capitala județului Mehedinți, care după 1801, transformă casa (pimnița) de la via sa, de pe dealul Gârdanului, de lângă Cerneți, într-o culă respectabilă. Aceleași evenimente politico-miltare și sociale oferă însă și oportunități afirmării meritocratice a
LUMEA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/376348_a_377677]
-
Și-a murit întru credință. Ispășirea-i mult pentru mare Pentru sacru-i legământ De-a iubi pământ și mare, De-a avea oșteni sub soare, De-a clădi lăcașuri pe pământ. Sfâșiat de liftele păgâne, Adormit pe veci pe plai străin, Aruncat în marea încă-n spume, Zace astăzi în pământ străbun, În lăcașul plin de îngeri, De har sfânt și rugăciuni. O lumină-nmiresmată Îi coboară pe mormânt Și în taină-l înconjoară Glas de îngeri pe pământ. Elena
VOIEVODUL CREDINŢEI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376366_a_377695]
-
terminarea învățăturii „a ajuns la boieria de Sluger”. Atunci - se pare - că Glogoveanu l-a numit mai mare peste moșiile sale din Baia de Aramă, Glogova și Filiași. Dacă corelăm și alte date biografice, precum numirea lui Tudor Vladimirescu ca vătaf de plai (1806), călătoriile negustorești în Transilvania și la sud de Dunăre, crearea unei rețele de informatori și a mai multor zeci de cete de panduri/ haiduci în Mehedinți, prietenia cu Karagheorghievici (conducătorul răscoalei antiotomane a sârbilor din 1806), putem să credem
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea Moldovei” etc. Ca poet, editează mai multe culegeri de versuri: „Destăinuiri”, Editura Labirint, Chișinău, 2003; „Florile Speranței”, Editura Nasha Canada Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Publishing, Toronto, 2008; „Petale de dor și vis”, Editura „Magna-Princeps”, Chișinău, 2010; „Cearta” și „Adevăruri pe frunze de arțar”, Editura Prometeu, Chișinău, 2013 - prin care, după aprecierile criticii, „se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire si aspirații”. Este corespondent special și laureat pentru publicistică al săptămânalelor „Literatura și Arta” și „Cuvantul” din Republica Moldova, deținător al Premiului Presei în Concursul Internațional de poezie și Proză „STARPRESS 2012”, locul
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
hotare: „Familia” (Serbia); „Observatorul” și „Faptul divers” (Canada); „„Agero” (Germania); „Curentul internațional” și „New York Magazin” (SUA); „Pagini Românești” (Noua Zeelandă); ș.a. În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească, iar când se află acasă, dorul necontenit de copiii și nepoțeii din Canada... Este vice-președinte al Organizației Internaționale a Românilor (Wordldwide Romanian Forum - Forumul Românilor de Pretutindeni) cu sediul la Câmpul Românesc din Hamilton, Canada
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate, zugrăvindu-ne piciorul de plai unde s-a născut și, mai apoi, a trăit, într-o gură de rai. Am fi putut intitula acest mic eseu, o, cât de modest în comparație cu textul dumitrusăndelian: Restitutio ab Peregrinatione, dar, de fapt, în vremuri în care țara ne
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
parcă cu Descriptio Moldaviae, autorul excepționalei lucrări istorico-literare Galațiul, așa cum mi-l amintesc (în care este încorporat și eseul Galați, orașul copilăriei mele), de care ne ocupăm aici, coboară mitul în poveste și povestea în realitate, zugrăvindu-ne piciorul de plai unde s-a născut și, mai apoi, a trăit, într-o gură de rai. Am fi putut intitula acest mic eseu, o, cât de modest în comparație cu textul dumitrusăndelian: Restitutio ab Peregrinatione, dar, de fapt, în vremuri în care țara ne
POMPILIU COMSA [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
Toate Articolele Autorului Pe-ntinsul și cuprinsul zării Am înălțat drapelul țării, Cu tot ce-i sfânt și românesc, Îl port și -n piept, și mă mândresc. Purtat la brâu ca cingătoare, Pentru români e sărbătoare, Patriotismu' -i strămoșesc, Pe plaiul nostru românesc. A fluturat pe front, în lupte, În lupte duse cu dușmanul, Încrâncenate, ne- ntrerupte, Cu Baiazid și cu Sultanul. Pe steagul țării, tricolorul, De când e neamul și poporul, S-a scris istorie, unire Din moși, strămoși, e moștenire
DRAPELUL de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376444_a_377773]
-
fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica Munteanu, care au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă.... II. EMOȚIE ȘI CULOARE PE PLAI MOVILEAN, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 2332 din 20 mai 2017. Concursul Județean de pictură ,,Culorile Bărăganului “- ediția a IX-a și-a desemnat câștigătorii, vineri, 19 mai 2017. Spațiul Căminului Cultural a reprezentat locul de desfășurare a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
tugă./ (...) și dacă aș putea întoarce timpul/ să merg sub salcia pletoasă de la drum/ să mai mănânc așa mâncare simplă/ dau toate bunătățile de acum!/” (Izvorul din tugă). Dorul de sat o face să-și imagineze o reîntoarcere definitivă pe plaiurile copilăriei: „M-am întors definitiv/ acasă, la mine-n sat,/ câmpul și pădurile/ tot într-una m-au chemat./”. Dar trecerea anilor o face necunoscută de locuitori: „Doar din când în când o babă/ se mai uită lung la mine
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]