12,324 matches
-
strânse în grabă cearceaful. Nu mai putea sta. Privi în jur atentă. Nu cunoștea pe nimeni, nimic n-o atrăgea. Doar marea cu mugetul ei. Dar marea era rece ca gheața. Plecă, picioarele i se afundau în nisip. La capătul plajei își încălță papucii. Toată ziua i se zbătuse ochiul stâng. Presimțirea răului o irita. Din când în când își apuca genele și trăgea de pleoapă. Simțea o mâncărime plăcută, globul ocular parcă se încălzea sub pliul alunecos. Către sfârșitul programului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
aberant să trebuiască să-i justifice orele, zilele, ca să-și dea seama mai clar, mai crud, de marea stupiditate a vieții sale. Nu făcea decât să-i deschidă ochii și s-o întărâte împotriva lui. Trecu o zi, două, trei. Plajă, cantină, plajă, cantină. Un centru de reparații unde a cusut o baretă ruptă la o sanda. O cafea băută la cofetărie într-un pahar de plastic. Seara se lăsa cuprinsă de descumpănire. Treceau zilele, treceau și ea nu găsea nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trebuiască să-i justifice orele, zilele, ca să-și dea seama mai clar, mai crud, de marea stupiditate a vieții sale. Nu făcea decât să-i deschidă ochii și s-o întărâte împotriva lui. Trecu o zi, două, trei. Plajă, cantină, plajă, cantină. Un centru de reparații unde a cusut o baretă ruptă la o sanda. O cafea băută la cofetărie într-un pahar de plastic. Seara se lăsa cuprinsă de descumpănire. Treceau zilele, treceau și ea nu găsea nici o soluție. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
am trezit pe la zece. Căldura din încăpere mi-a demonstrat că afară soarele dogorea. M-am dus la baie, mi-am descurcat părul, m-am studiat în oglindă. Mă simțeam fără vlagă, obosită, aveam ochii tulburi. Am îmbrăcat rochia de plajă am luat ochelarii de soare, pălăria. În papuci încă mai erau firicele de nisip. Jos în hol, la cazare se afla un grup de tineri. Râdeau, glumeau erau enervant de fericiți. M-am gândit, nu fără neplăcere că, desigur, recepționera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu fără neplăcere că, desigur, recepționera îmi va plasa pe cineva în cameră, vreo zvârlugă care se va arăta foarte interesată de programul meu, ca să știe între ce ore camera va rămâne liberă. M-am îndreptat cu destulă nemulțumire către plajă. Nu m-am apropiat prea mult de mare. Valurile aruncau prea mulți curenți reci. Cu o zi înainte stătusem lângă apă, crezusem că zgomotul ei grav, uniform îl va înăbuși pe cel din interiorul meu, dar nu am realizat nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
m-ai sărutat pe obraz. Atunci, în timp ce mă îndreptam către poartă, mi-a venit pentru prima oară să plâng. Acel sentiment de mare iubire liniștită era efemer ca puful de la plopi care plutea în aer. Pe urmă am plecat de la plajă. Am fost la cofetărie, am luat un pepsi, am văzut un minicar extrem de aglomerat. Mi-a atras atenția o femeie, avea o bluză atât de decoltată încât abia dacă i se acopereau sfârcurile, sânii mari i se clătinau într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dimineață erau perechi, perechi. Bravo lor! Când am coborât la masa de seară, cu rochia purpurie, rochia Carmina, așa cum i-ai spus tu, vedeam lumea cu ochi foarte limpezi. Obrajii îmi erau fierbinți deși nu stătusem decât o oră la plajă. Știam că-mi șade bine când sunt îmbujorată. Mi-am căutat o masă mai retrasă. M-am așezat de data asta cu spatele la fereastră. Așteptam să mi se aducă comanda și priveam oamenii. Am conștientizat perfect momentul când am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de ziare. A rămas puțin șocat văzându-mă. Ca să-i risipesc stinghereala l-am apucat de braț. O clipă mi s-a părut caraghios gestul meu. Pe urmă am dat totul uitării. A doua zi s-a lăsat acostată pe plajă. Aproape că-și pierduse echilibrul dat de conveniențe, într-atât de mult își dorea să-și ducă la capăt intențiile. S-a arătat veselă, și-a amintit o mulțime de anecdote, nu a lăsat nici un minut să se scurgă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
împotriva sa. O singură ezitare, o singură remarcă cinică adresată sieși și ar fi spulberat tot ceea ce acum construia la repezeală. Nici nu a simțit cum au trecut orele. Pielea i se înroșise și o ustura. Trebuie să plec de pe plajă i-a spus Carmina, altfel mâine o să fie de rău. Uite ce m-am înroșit. Să mergem, a încuviințat bărbatul și a tras peste slip pantalonul scurt. A condus-o până în fața hotelului. Au hotărât să se revadă în același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
încuviințat bărbatul și a tras peste slip pantalonul scurt. A condus-o până în fața hotelului. Au hotărât să se revadă în același loc peste o jumătate de oră. Carmina s-a grăbit să ajungă în cameră. A dezbrăcat rochia de plajă și a intrat sub duș. Simțea că arde toată. Era epuizată, abia mai respira. După duș și-a tamponat pielea cu prosopul, s-a uns cu lapte vitaminizat, a patrulat goală prin cameră, ca porii să absoarbă în voie soluția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și atunci am plecat la mare, de 1 Mai, la Prințesă, la Mihai și la Pinochio și m-am liniștit, atunci Mihai m-a ajutat foarte mult, atmosfera era ca-n piesă, identică, albicioasă, stranie, nu era lume multă pe plajă, mișto, părea că din apă se ridică coloane grecești de atâta liniște, fețele oamenilor exprimau sufletul foarte clar, cine ce durere avea, ce chin, iar noi păream extratereștrii pe pământ și oamenii, un film de care mă detașam, nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Pinochio sună de pe cartelă, nu se poate să ajungem acasă, nimerim la o petrecere unde le întâlnesc iar pe Fete, hmmm, cum le întâlnesc eu pe Fete în punctele esențiale, tot ele mi-au adus atunci, de 1 Mai, pe plajă pastila, Postinor, să nu te îndrăgostești de mine, când Mihai s-a purtat atât de frumos și de bun și de cald și a stat cu mine și mi-a vorbit și m-a ascultat și Miau m-a mângâiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
dar eu acum nu mai simt nimic, e demult asta, am luat Postinor, Fetele mi-au adus pastilă, doar am luat-o cu degetele și am înghițit-o și altceva n-am făcut nimic, doar pipi, dar tot acolo, pe plajă, într-o gropiță sub mine, ca și cum aș fi vorbit cu Prințesa Miau, și am mai făcut o dată pipi pe câine, din greșeală, dar asta se va întâmpla la mare, când vom merge noi 3, și asta înainte de ziua aceea. Zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
va întâmpla la mare, când vom merge noi 3, și asta înainte de ziua aceea. Zi-mi povestea, îmi cere Mihai, dar eu mai pot doar asculta, el continuă, fata își pune singură pungi în picioare în loc de pantofi și merge pe plajă, dar eu nu-l mai aud, vocea lui se îndepărtează ca și cum l-ar fi luat cineva de umeri, simțeam nevoia să ajung jos, să uit de mine, mă bucur doar că e lume în jur care dansează agonic, în bezna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
timpul miere de-atunci și lui Pinochio îi place foarte tare, pentru că noi suntem la fel până și la gusturile astea naturiste în ce privește lipsa de e-uri, doar Prințesa Miau e spaima chiftelelor de oriunde ar fi. Am mers pe plajă cu Miau de 1 Mai, în albul acela rece, cu vânt, am mâncat cu Mihai plăcinte cu brânză și doar am întins degetele, am luat pastilă și să nu uiți să o iei și pe a 2-a, au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
cu aerul lor occidental și cu putința de a călători de colo-colo, iubindu-se, și asta mi se părea minunat. Mă gândeam, îți dai seama, Cezar, unul e din Portugalia și altul din Londra și după ce s-au filat pe plajă la Ibiza și-au lăsat iubiții, s-au vizitat, unul s-a mutat în Spania și celălalt, din Londra, a lăsat tot, serviciu, prieteni, familie și s-a dus la el. Alex e mai drăgăstos și are piercing-uri peste tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
masă bună, o îmbrățișare de ajuns, o mângâiere pe obraz de care m-ai îmbolnăvit tu, tata, scriu și propria mea scriere se unește cu mine ca și cum m-aș întregi după o lungă pierdere, cuvinte nenumărate, fără punctuație, mare, nisip, plajă, Păianjen, sărut, să nu te-ndrăgostești, am venit pentru că m-ai chemat, buf! Poveștile se înșurubează în capul meu și scrise îmi ies din cap și îmi eliberează tensiunea ca și cum mi-aș tăia venele, scriu și mă scurg în ecran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
ne copleșește! Am văzut Carpații având culmile înzăpezite, codrii seculari care scrutează orizonturile, drumul fără pulbere al Dunării, tainicul ținut al Deltei. Dar spectacolul cel mai încântător oferit de natură mi s-a părut a fi răsăritul soarelui. Ieșeam pe plajă ,,cu noaptea-n cap”. Mi se părea că aud răsuflarea răcoroasă a dimineții care urca din greu, gâfâind ca o uriașă gânganie pe spinarea încovoiată a pământului. Noaptea își aduna valurile ei cenușii, luându-și rămas bun și începea să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de curcubee aurite. Astrul zilei se ridică măreț tot mai sus, dând viață si culoare luminii. Cerul golit de nori părea că se unește cu marea într-o îmbrățișare dumnezeiască, perfectă, sub puterea fermecată a soarelui. Primii îndrăzneți apărură pe plajă. Nisipul prinse a se zvânta. Pescărușii cu țipătul lor flămând săgetau văzduhul. Viața vibra, palpita în tot și în toate, și am simțit că o imensă bucurie mă cuprinde, o sete nepotolită de frumos. Eram fericit că respir mireasma mării
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ar fi rămas decât un gust dulceag-amărui pe limbă. O cocleală. O stare ciudată, inexplicabilă. O nedumerire. Treaz, cu fața Îngropată În pernă, se bucura să o știe alături. Mâna dreaptă Îi cutreiera pântecele auriu precum o caracatiță nisipul unei plaje scufundate. Urca anevoie spre sâni, apoi se prăbușea În șanțul inghinal Învinsă de atracția coapsei prelungi. Ea se răsucea spre el atât cât să-i cuprindă un umăr În degetele-i subțiri, sau să-i mângâie ceafa, și Îi povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ajunsese grație fostei doamne Măran. Se apropie de scară. Din lemn masiv, de o strălucire mată, număra doar cinci trepte. Socoti că fără galoși Îi va fi mai ușor. Îi scoase cu ușurința cu care odinioară Își scotea sandalele de plajă pe țărmul Înalt și arid al lacului de la Salinae, năpădit de scaieți și pălămidă, Înainte de a plonja În apa verde, gelatinoasă, sub privirile mute de admirație și spaimă ale lui Rub, Ruth, Ezechiel, Josy, Nathan, Rifka, Abigail, Abner, David, Lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bine am Înțeles... Și de vânzare! Ce texte bagă barosanul, remarcă unul din cei patru tineri trash, În trecere pe acolo. Băiat de băiat, se vede de la o poștă. Șampanie și caviar. Și ce țoale. Arată ca un rus cu plajă privată la Nisa. Prekrasnâi bobolsevik. Cu rădăcini În Ceka și NKVD, Înainte de a fi hirotonisit kaghebist. Fuck you, Bruno, zise o blondă slabă și nedormită de câteva zile, altfel boticelliană În toate. Un arbore genealogic de esență tare cum numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un pește zburător În căutare de oxigen. Și nici măcar cugetarea americanului. De tinerețe, e drept.” De fapt, Încerca să facă și altceva decât să o privească și să măsoare timpul În funcție de schimbarea regulată a poziției trupului ei pe prosopul de plajă, Într-un subtil joc erotic, când nu era de-a dreptul provocator. Făcea totul pentru un ochi absent, pe care Încerca să-l scoată din amorțeală, să o vadă și să Înțeleagă că era acolo doar pentru el. Un el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fanoane rupte ghidul și șoferul pe care nici nu l-am văzut la Început, Încât cei obișnuiți cu avioanele au zis că autocarul era pus pe pilot automat. Nici măcar nu era un autocar, ci un vapor somnambul eșuat pe o plajă de granit. Am urcat În autocar și am căutat peste tot. Degeaba. Din Teodosie n-a mai rămas nimic. Nici măcar mirosul de Eau Sauvage pe care i l-am făcut cadou Înainte de plecare: Ia-l tu, i-am zis, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am avut grijă ca salutul meu de răspuns, atunci când l-am executat, să semene puțin cam mult cu unul nazist. Am mai avut grijă și să-l lungesc destul de mult, încât să atrag atenția cuplului de bătrâni de pe bucata de plajă de lângă a noastră și s-o fac pe Clio, care stătea acum până la brâu în apă și cu brațele ridicate în echilibru deasupra valurilor înspumate, să încremenească îngrozită preț de o fracțiune de secundă, înainte să-și caute o cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]