72,558 matches
-
fusese dat uitării, nici numele autorilor vechilor manuale și cărți de citire pline de Învățăminte Înduioșătoare, povești moralizatoare și parabole biblice. Fiecare perioadă din viață, fiecare eveniment, toate fuseseră Înregistrate, fiecare pește prins În undiță, fiecare pagină citită, numele fiecărei plante culese de băiețel. Iată‑l acum pe tata adolescent, prima lui pălărie, prima lui plimbare cu trăsura În zorii zilei. Iată și câteva nume de fete, iată cuvintele cântecelor care se cântau pe atunci, și textul unei scrisori de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
flori, pe care el le văzuse expuse În fața unei prăvălii (din fericire, pe pungulițe erau ilustrate florile, iar prețul era vizibil, Încât n‑a fost nevoie să se sforțeze cu vânzătoarea). Căci pe atunci D.M. se ocupa intens cu cultivarea plantelor decorative, cum scrie În Enciclopedie (urmează inventarul florilor din ghivece și vase de pe terase, cea dinspre curte și cealaltă dinspre stradă). Cam În aceeași perioadă, ca după o epidemie florală, s‑a apucat să umple toată casa de desene cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
lui, “ Îi mâncau coliva“. Numai că pe atunci n‑aveam cum să știu că el Își presimțea excrescența dubioasă În adâncul măruntaielor și că bănuia, poate chiar avea certitudinea, că În pântece Îi Înflorea, ca dintr‑un bulb, o necunoscută plantă otrăvitoare. Enciclopedia, Într‑unul din paragrafele finale, relatează și despre desfășurarea ceremonialului Înmormântării, numele preoților care i‑au cântat Prohodul, descrierea coroanelor, lista celor care l‑au Însoțit de la capelă, numărul lumânărilor aprinse pentru sufletul lui, textul ferparului din Politika
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
și asta o consolare.) Aruncând Încă o privire peste ultima pagină În care se vorbea despre el, văd o floare, o floare neobișnuită, care la Început mi s‑a părut a fi o vinietă sau o prezentare schematică a unei plante aflate acum În lumea morților, ca un exemplar de floare dispărută. Însă În nota explicativă, voi citi că, de fapt, era motivul fundamental din desenele tatei. M‑am apucat, cu mâinile tremurânde, să copiez și eu floarea mirobolantă. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mea să-i asigure pe ai ei că n-am să povestesc nimănui unde se află insula lor, apoi am plecat. —Cum? — Cu piroga mea. Dar nu era distrusă?!... Ba era, dar eu strânsesem rășina și împletisem funii dintr-o plantă pe care ei o numesc hauhau, și în primele zile am statîn larg, astupând crăpăturile mai mari. Când m-am convins că nu mă caută, m-am întors și m-am ascuns într-una din insulițele aflate la sud de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și noi păduchi, restul drumului se va transforma într-un calvar. Dar cum să evite că unul din acele milioane de paraziți să nu treacă asupra lor și cum să scape de ei dacă pe insulița aceea solitara nu creștea plantă din care femeile extrăgeau seva care îi omora? Era cutremurător să vadă cum acele ființe oribile conviețuiau în cea mai cruntă mizerie corporală, fără să facă nici cel mai mic efort să scape de ea, ca niște animale care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
astfel că, atunci când așezară carenele în ele, abia dacă mai rămâneau cam un metru și jumătate deasupra nisipului. Apoi săpară o altă groapă și mai mare, pe care o acoperiră cu platformă punții, si camuflară totul cu nisip, frunze și plante, iar atunci când terminară, s-ar fi putut crede că uriașul catamaran și cei treizeci și ceva de ocupanți ai lui dispăruseră, ca prin minune, de pe suprafața pământului. Doar dacă cineva ar fi traversat înot largă laguna și ar fi pătruns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
noastră, elevii lui talentați, închiși departe de lumea obișnuită timp de trei luni. Și ne-am dat unii altora porecle, de pildă „Pețitorul”. Sau „Veriga Lipsă”. Sau „Mama Natură”. Nume prostești. Asociații libere. Așa cum inventai, când erai mic, nume pentru plantele și animalele din lumea ta. Peoniilor lipicioase de nectar și năpădite de furnici le spuneai „floarea furnicii”. Câinilor collie le ziceai „Lassie”. Așa cum și azi îi spui cuiva „ăla cu un singur picior” Sau, „știi, negresa aia ...” Ne-am numit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în patul lui de la Motelul 6 să ajungă aici și să-și prezinte invenția, peria specială de scos pete. Săracul de el. I se pune microfonul și e condus pe scenă, în platoul “cameră de zi”, cu pădurea tropicală de plante din plastic. Stă acolo, sub reflectoarele incandescente, în timp ce prezentatoarea face “âncălzirea” în direct. Platoul “cameră de zi” e diferit de platoul “bucătărie” și de “platoul principal” pentru că are mai multe plante false și pernuțe. Fraierul crede că are la dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
în platoul “cameră de zi”, cu pădurea tropicală de plante din plastic. Stă acolo, sub reflectoarele incandescente, în timp ce prezentatoarea face “âncălzirea” în direct. Platoul “cameră de zi” e diferit de platoul “bucătărie” și de “platoul principal” pentru că are mai multe plante false și pernuțe. Fraierul crede că are la dispoziție un segment baban de zece minute fiindcă au dat drumul la cronometru și nu trec la publicitate până când minutele s-au epuizat. Majoritatea posturilor taie după opt-nouă minute. În felul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
-s gospodine. Educate, desigur, dar nu din cale-afară de deștepte. Au ajutoare pentru muncile grele. Angajează specialiști. Altfel ar folosi un praf de curățat nepotrivit distrugându-și blaturile de granit și dalele de gresie. Ar pune un îngrășământ nepotrivit și plantele decorative din grădină s-ar usca. Ar alege vopseaua nepotrivită și toate eforturilor lor minuțioase, toată investiția lor ar avea de suferit. Cum copiii sunt la școală și Dumnezeu e la El în birou, îngerițele astea n-au nimic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să se ducă la culcare, dornic să dispună de momentele vrăjite, febrile, când putea reveni să-și focalizeze Ierusalimul, o căsuță curată, modernă, cu pereți de cărămidă bine văruiți, cu acoperiș de țigle roșii și cu o cameră Încărcată de plante În ghivece. Asta era casa unde trăia mama lui. Mai erau pe-acolo și niște pisici cu blană lucioasă, cenușie cu reflexe albăstrui, pe care mama le lua uneori În brațe să le mângâie. Mai era și un copil, ăsta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
țele britanice... morți... preludiul unei invazii. I s-a părut că scârțâie poarta, dar nu se auzise nici o mașină. Pe fereastră nu se vedea decât o pisică neagră cu pete albe și cu coada ruptă, care se spăla la umbra plantelor din hârdaie. Curtea era presărată cu frunze moarte și mai toate plantele se vestejiseră. Acasă la ei nu se Întâm plase niciodată așa ceva, una dintre cele mai importante sarcini zilnice ale lui Adam fusese să aibă grijă să fie toate
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
poarta, dar nu se auzise nici o mașină. Pe fereastră nu se vedea decât o pisică neagră cu pete albe și cu coada ruptă, care se spăla la umbra plantelor din hârdaie. Curtea era presărată cu frunze moarte și mai toate plantele se vestejiseră. Acasă la ei nu se Întâm plase niciodată așa ceva, una dintre cele mai importante sarcini zilnice ale lui Adam fusese să aibă grijă să fie toate plantele bine stropite. S-a Înapoiat la lista lui. La radio se
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
din hârdaie. Curtea era presărată cu frunze moarte și mai toate plantele se vestejiseră. Acasă la ei nu se Întâm plase niciodată așa ceva, una dintre cele mai importante sarcini zilnice ale lui Adam fusese să aibă grijă să fie toate plantele bine stropite. S-a Înapoiat la lista lui. La radio se transmitea acum un cântec, era o melodie keroncong cu coarde abia fâșâind și cu o melodie siropoasă. Era important să se concentreze, și-a zis el. Ca să-l poată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sticlă așezat pe măsuța dintre fotolii, o îmbinare de culori de un bun gust desăvârșit, rămânea mereu extaziat, uneori se întreba cum poate o femeie, așa lipsită de grație să facă niște lucruri atât de frumoase? Femeia iubea foarte mult plantele, le înțelegea felul de-a fi, de-a exista, știa să umble cu ele, găsea pentru toate soiurile de flori din casă unghiul de lumină potrivit, indiferent ce lăstar sădea în pământ, atunci când era lună plină, se prindea, cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu ele, găsea pentru toate soiurile de flori din casă unghiul de lumină potrivit, indiferent ce lăstar sădea în pământ, atunci când era lună plină, se prindea, cu siguranță, era suficient să-l atingă cu mâna, să-i vorbească în șoaptă, plantele i se încolăceau pe braț, i se agățau de umăr, ea le înlătura veselă se făcea că le ceartă, când schimba pământul dintr-un ghiveci umbla printre rădăcini, fără nici o teamă că le-ar putea frânge, că le-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înfloreau trandafirii japonezi mai frumos decât la ea, micul copac dădea primăvara o adevărată avalanșă de boboci, se întrecea pe sine. Atunci femeia acorda ghiveciului o atenție deosebită, nu-l mai atingea, nici nu-i mai vorbea, între femeie și plantă, se pare că se stabilea o înțelegere, ea era îngrijorată pentru rodul ce avea să vină, așa calm, fără panică, îi ajungea o privire ca să știe dacă trebuia sau nu apă, dacă odaia era suficient de bine aerisită. Inginerul Marcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai scoate capul. Se auzi strigat la masă și inginerul se sculă în picioare după ce, reflex, degetul său apăsă pe butonul veiozei. Și, dintr-odată, toată acea larmă de întrebări de sub cupola de lumină încetă, traversă odaia spațioasă, cu multe plante, pătrunse în bucătărie, se așeză pe scaunul din capătul mesei, în fața farfuriei de ciorbă. Atunci observă că fetița cea mică are o ușoară deviere a irisului la ochiul drept. O privi pe nevastă-sa, mesteca liniștită. Draga de ea, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
inutil, că florile roșii, cu mijlocul punctat de negru, se vor muia pe lujeri închinându-se către pământ, dar voia să alcătuiască un buchet, să-și încânte privirea fie și numai pentru câteva clipe, chiar dacă pentru această dorință sacrifica atâtea plante ce împodobeau cu nuanțele lor grădina. Atunci și-a zărit tatăl, înainta pas cu pas, șovăielnic, din când în când se oprea, rupea vreun lăstar ce se lungise și tindea să ocupe poteca, își privea critic opera și pornea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ca de aparat aflat sub tensiune, creat de celulele moi, umede, cleioase, captând în interioarele lor informații de toate felurile, cu o rapacitate asemănătoare cu cea a animalelor de pradă, asamblând în fierberea lor, fiecare sursă exterioară. Creierul este o plantă carnivoră, concluzionă Carmina și imediat conștientiză că două perechi de ochi o studiau cu atenție. Pe unde ai călătorit? Se interesă Ovidiu, mereu îi surprindea absențele și cum ea ridică surprinsă din umeri, Sidonia se grăbi să-i ușureze răspunsul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
simptomele bolilor de care sufereau, în amănunt, au ascultat părerea Carminei cu multă atenție. Ea susținea ideea tratamentelor naturale cu ceaiuri, miere, gaz, oțet și ei o aprobau surprinși de concepțiile fetei, ba chiar promiseră că vor face stocuri de plante medicinale din soiurile indicate de Carmina pentru diverse afecțiuni. Seara, înainte de a pleca în camera ei la culcare, o întrebară stânjeniți dacă un cec de zece mii era suficient ca dar de nuntă. Ea le răspunse că nu trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ani de la prima lectură. Fusese una dintre cărțile adolescenței mele. Și acum? Aceeași atmosferă apăsătoare, deocamdată. Știi, e ciudat când citești o carte a doua oară, e ca și cum ai străbate o potecă prin pădure, între timp au mai crescut lăstari, plante noi, dar e ceva care pare cunoscut, sigur, în tot cazul, nu mai înaintezi cu prudență. El o asculta surescitat. Își privea degetele, le mișca. Și ieri? o întrebă de îndată ce femeia termină fraza. Ieri, la serviciu, am avut ședință. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de zarzavat foarte îngrijită, îi plăcea să muncească, să obțină de pe o bucată de pământ recolte frumoase, folosea spațiul vertical cu mult succes, de altfel, fiind cunoscător știa bine ce soiuri să aleagă, ce fel de pământ îi trebuia, pulsul plantei i se părea la fel de simplu de deslușit ca și cel uman. Dar ceea ce o supăra pe Fana cel mai mult în privința automobilului lor era faptul că Dimitrie, tot din motive de necesitate, schimbase motorul mașinii, astfel încât să poată funcționa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
eră glacială ca să mai poată păstra nealterat ceea ce încă era în ea bun. Nu se simțea capabilă să mai alerge după o himeră fără formă și fără conținut. Care-i? În curtea școlii, pe peretele unei magazii, se cățărase o plantă, ajunsese până la acoperiș, era plină de flori albastre, rotunde. Pentru ce ne sunt date florile? Mai întâi trebuie să știi ce vrei, mă, auzi vocea inflexibilă a lui Alexe și văzu cum buza de jos i se împinge în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]