2,526 matches
-
Și daca în Ungaria am și voi să facem propagandă, am începe-o oriunde mai 'nainte de-a o începe la români, în cari nu putem ignora pe aliatul în contra inamicului comun panslavist. Politica neutralității este în adevăr nu numai plauzibilă, ci tradițională pentru români. Solidaritatea de interese pe care se întemeiază atât de mult foaia din Pesta nu va ajunge a se fixa ca convingere nestrămutată în spiritul public pe cât timp conaționalii noștri de peste Carpați vor fi tratați în mod
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
357} D. de Blowitz, corespondentul cunoscut al ziarului "Times", luând de obiect această călătorie misterioasă a dictatorului francez în Germania, crede că scopul ei n-a putut fi decât o întrevedere cu cancelarul și citează pentru aceasta motive cari par plauzibile. La 1878 d. de Blowitz se afla, în timpul Congresului, la Berlin și a avut de mai multe ori ocazia de-a vedea pe principele de Bismarck. În una din aceste conversații se vorbea de d. Gambetta. La auzirea acestui nume
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
înlăuntrul cărora evreii trăiesc încît răspândirea zgomotului despre persecuțiuni religioase se datorește pur și simplu spiritului de neadevăr al presei redijate de evrei. Ne vine a crede că, chiar în evul mediu, exceptând Spania poate, cestiunea religioasă era numai pretextul plauzibil al situației evreilor; că adevăratele cauze ale urei cu care erau întîmpinați erau, ca și azi, sociale și economice. Privită din punt de vedere mecanic, cestiunea izraelită ni se prezintă ca o calamitate elementară, căreia trebuie să i se opuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prezenta alternativele posibile, specificându-se pentru fiecare avantajele și dezavantajele. Această parte a planului de management este caracterizată de creativitate. În mintea managerului trebuie să apară o multitudine de răspunsuri pentru Întrebarea Ce se Întâmplă dacă...?. Inițial, orice idee pare plauzibilă, banii nu sunt o problemă, orice se poate face. Prima dată se pun pe hârtie toate ideile, apoi se adaugă costurile prognozate și veniturile. Acest proces filtrează alternativele rămânând probabil câteva posibilități viabile. Este posibil ca unele dintre acestea să
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
se implica în sectoarele industriale cu productivitate ridicată. Pentru perioada analizată (1995-2003), patru din cele șase sectoare care înregistrează creșteri relative ale productivității în România au avut aceeași evoluție și în majoritatea celorlalte economii în tranziție (WIIW, 2002). Altă explicație plauzibilă constă în faptul că anumite sectoare ar fi putut fi caracterizate de subdezvoltare sau performanțe reduse înainte de infuzia de ISD, fără ca această situație să se fi datorat în principal absenței ISD. Structura economică moștenită din timpul regimului comunist realiza o
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care nu sunt interesați de aceste ideologii pot alege s] nu parcurg] discuția de fâț].) 1. Eu cred c] teza behaviorist] a fost întotdeauna o exagerare evident]. Ideea unui nou-n]scut pasiv, lipsit de motivații nu a fost niciodat] plauzibil]. Exagerarea a avut un interes moral puternic - și anume respingerea anumitor idei periculoase despre chiar ceea ce înseamn] inclinații înn]scute, idei folosite pentru a justifica instituții că r]zboiul, rasismul și sclavia. Ins] acestea erau reprezent]ri ideologice eronate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte puternic atunci cand creștinii se confrunt] cu forme de conducere opresive și ostile; acest tip se poate manifestă și în cazul unei minorit]ți aflate într-un mediu str]în. Aceasta nu înseamn] c] toate cele cinci tipuri sunt la fel de plauzibile. Inițial, ele s-au conturat pe fundalul unei ordini sociale stabile, în comparație cu ceea ce a urmat dup] înf]ptuirea schimb]rilor științifice și tehnologice ale Revoluției industriale. Această a dat naștere unei noi civilizații aflate sub semnul schimb]rilor sociale rapide
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociabilitatea (prietenia), rațiunea practic] și „religia”. Ultima dintre aceste categorii nu se refer] la un set anume de credințe, ci la toate acele credințe care au în centru preocup]ri legate de rostul existenței umane. Aceast] list] este cel puțin plauzibil], dar viziunea lui Finnis devine din ce in ce mai discutabil] pe m]sur] ce sunt specificate credințele de bâz] ale rațiunii practice. Cea mai controversat] dintre aceste credințe este necesitatea „respectului pentru fiecare valoare fundamental] din fiecare acțiune”. Aceast] cerinț] servește un dublu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prin refuzul de a accepta ideea c] dezvoltarea uman] se poate realiza într-o varietate de forme și în stiluri la fel de diferite. Acest lucru nu este de condamnat, dar misiunea actual] a teoriei este aceea de a oferi o expunere plauzibil] a bunurilor umane și a implicațiilor lor, atacând în acest fel pluralismul facil al gândirii morale contemporane. Referințe Opere istorice d’Aquino, Toma: Despre Dumnezeu (Summa Theologiae) Aristotel: Fizică Etică nicomahic] Politică Cicero: De Legibus and De Re Publică, Loeb
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu care ne-au obișnuit Marx și Freud), a crede c] argumentele egoiste sunt la fel de profunde, ins] mai complete, măi persuasive și deci mai satisf]c]toare decât cele lipsite de egoism - așadar a considera c] explicațiile egoiste sunt mai plauzibile - ar însemna practic a accepta că adev]r gratuit ceva ce trebuie demonstrat. Dac] egoismul psihologic pornește de la aceast] ipotez], rezult] c] el nu este cu adev]rât ceea ce pretinde c] este - o „descoperire” surprinz]toare și deziluzionant] cu privire la natură
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic, deoarece acestea presupun renunțarea fie la moral] (că justițiar în conflictele de interese), fie la convingerea c] asemenea conflicte reprezint] aspecte iminențe ale realit]ții. Din moment ce egoismul etic și cel psihologic sunt nefondate, nu exist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tuturor interdicțiilor deontologice specifice; ipoteza potrivit c]reia raționamentele normative sunt elaborate în funcție de ceea ce este greșit sau corect) nu este satisf]c]toare. Apelurile la „înțelegerea moral] obișnuit]”, la „morală comun]” sau la „bunul-simț etic” nu pot constitui dovezi teoretice plauzibile în favoarea unei doctrine etice, chiar dac] aceasta se bucur] de o origine distins] și îndelungat]. Intelectualitatea contemporan] respinge imaginea și mișc]rile universului așa cum sunt prezentate acestea în înv]ț]turile P]rinților Bisericii. Sunt, de asemenea, respinse și ideile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate acționa în calitate de ființ] rațional]. Atunci când, potrivit principiilor deontologice, alegem moartea a cinci persoane pentru una singur], nu ne facem oare vinovați de lipsă de respect pentru cele cinci? În sfârșit, chiar dac] ar fi posibil] g]sirea unor argumente plauzibile în ap]rărea caracterului restrâns și limitat al formul]rilor deontologice sau a unei explicații pentru limitarea respectului, o întrebare r]mane inc] f]r] r]spuns: de ce trebuie considerat respectul ca fiind ceva ce dep]șește condiția sporirii bun
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip de societate, în orice perioad] istoric]. Motivul pentru care toate virtuțile trebuie s] împ]rt]șeasc] o calitate comun], iar pe de alt] parte motivul pentru care toate lucrurile bune trebuie s] dețin] o anumit] calitate, sunt ambele la fel de plauzibile. Virtuțile sunt abilit]ți excepționale pe care le poate cultiva orice individ. Ideea necesit]ții unui nucleu al virtuților reprezint] de fapt ipoteza subtil] potrivit c]reia exist] un singur mod cinstit de viat] sau o singur] cale corect] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau dintre eutanasie activ] și cea pasiv], relevant] din punct de vedere moral? Este mai r]u s] omorî pe cineva său s] îl lași s] moar]? Diferite argumente au fost formulate pentru a demonstra acestea. Unul dintre cele mai plauzibile este faptul c] un agent care omoar] provoac] moartea, în timp ce un agent care las] pe cineva s] moar] permite naturii s] își urmeze cursul firesc. S-a afirmat c] aceast] distincție între „a acționa” și „a l]să s] acționeze
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasial, din moment ce ei nu au putut demonstra c] membrilor raselor „inferioare” le lipsesc caracteristici ce pot fi considerate în mod rațional ca fiind relevante pentru statutul moral. În al doilea rând, o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile nu doar pentru ființe umane, ci și pentru animale, plante, computere, posibile forme extraterestre de viat] și orice altceva ce ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
statutului moral. Senzitivitatea este capacitatea de a avea experiențe, spre exemplu, vizuale, auditive, olfactive sau alte experiențe perceptuale. Dar capacitatea de a avea experiențe pl]cute sau dureroase pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere este adesea folositoare pentru un organism, permițându-i s] evite pericolele și distrugerea. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentul preferențial prin prisma compens]rii oferite pentru traumele suferite în trecut. În aceast] secțiune voi descrie succint argumentele amintite și principiul egalitarist pe care ele se bazeaz]. Voi începe cu argumentul care face referire la trecut. Versiunea cea mai plauzibil] a argumentului menționat anterior se bazeaz] pe principiul egalit]ții de șanse. Ideea de bâz] a acestui principiu este aceea c] pozițiile într-o societate ar trebui s] fie distribuite pe baza unei competiții corecte între indivizi. Trebuie analizate dou
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] cet]tenii de rand nu au niciodat] dreptul s] fac] uz de violent], nici chiar de violență letal], pentru a-și proteja drepturile, avem de-a face cu o chestiune cât se poate de îndoielnic]. Una dintre cele mai plauzibile c]i spre legitimarea aplic]rii violenței de c]tre stat este cea a „analogiei domestice” a dreptului individului la legitim] ap]rare. Dar concluzia ar putea fi mai slab]; cu sigurant], agenții statali au dreptul s] foloseasc] său s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai complicate. Realistul moral trebuie s] admit] faptul c] acest caracter practic al judec]ții morale este problematic, din punctul lui de vedere. Dar problema lui nu ia sfârșit aici. Problema lui este aceea c] el nu are o concepție plauzibil] despre natura faptei morale, din cauz] c] nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Același lucru este valabil și în ceea ce privește reflecția și discuția moral]. Pentru a putea înțelege acestea, aduceți-v] aminte despre ce am discutat la început
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] spunem, cele care ofer] o satisfacție mai puțin echitabil] a intereselor diferiților oameni - tind înspre instabilitate social]. Astfel, cel mai bine este s] presupunem c] acestea reprezint] dou] concepții concurente ale unei fapte morale. Care concepție pare cea mai plauzibil]? Pe de o parte, avem situația unei fapte morale la baza c]reia stau motivele de a o realiza sau nu. Pe de alt] parte, o avem pe aceea a unei fapte morale care face referire la ceea ce tinde înspre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de o credinț] fals] în Dumnezeu (tradiția iudeo-creștin]). R]mane de v]zut dac] discuția moral] susținut] poate genera convergență necesar] a credințelor noastre morale și a dorințelor corespunz]toare, pentru a face ca ideea unei fapte morale s] par] plauzibil]. Tipul de realism moral descris aici întreține speranța c] acest lucru se va întâmpla. Numai timpul va decide. Bibliografie suplimentar] Ayer, A.J.: 'Critique of ethics and theology', în his Language, Truth and Logic (London, 1936); (London: Gollancz, 1970). Harman
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar vechile b]ț]lii au trebuit reluate în termeni mai moderni. Atunci când, în partea a patra, volumul trece de la trecut la prezent, ni se ofer] numeroase teorii despre cum ar trebui s] tr]im și despre natura eticii, toate plauzibile, dar fiecare fiind în contradicție cu toate celelalte abord]ri. Din moment ce concluzion]m cu un set de provoc]ri la adresa întregului demers al eticii, vom încheia desigur cartea într-o lamentabil] stare de confuzie, neștiind ce s] credem despre nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea condiții, am ajunge la aceleași condiții. Jonathan Dancy, scriind despre intuiționism, o alt] viziune realist] său obiectiv] a eticii, neag] faptul c] intuiția ofer] un mijloc de a percepe fapte morale. În loc, Dancy hoț]r]ște c] cea mai plauzibil] versiune a intuiționismului este una care privește „faptele” morale ca motive recunoscute în exercițiul judec]ții noastre practice. James Rachels abordeaz] aceste întreb]ri din direcția opus]. El începe cu o descriere subiectivist] a eticii care consider] sentimentele de aprobare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-și construi identitatea”. Prin urmare, criza de creștere pe care o traversează încă familia contemporană (postmodernă) aduce mereu noi dovezi că, în pofida tuturor aparențelor, căsnicia se impune ca instituția cea mai rezistentă și mai longevivă a omenirii. O interesantă și plauzibilă viziune despre modul cum ne alegem partenerul de viață o oferă J. Urdry (apud Sigelman, Shaffer, 1995), prin modelul filtrului. Concret, procesul de coagulare a unui cuplu presupune traversarea unor secvențe, fiecare implicând îndeplinirea unei condiții care „irigă” continuarea drumului
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]