63,417 matches
-
în toate variantele sale anterioare, din 1990 încoace - și PNȚCD) și cîteva reflecții asupra unor aspecte controversate ale vieții politice (implicarea bisericii în politică, catedrala neamului, intelectualii în politică, limba de lemn). Paradoxul acestei cărți este acela că deși este plină de informații, ea nu ajunge la nici o concluzie evidentă, nu pare a fi în măsură să reliefeze opțiuni ale autorilor și să sugereze eventuale soluții. Prin indici statistici și comparații cu situația din țările occidentale sau din alte state foste
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Mircea Mihăieș Emil Hurezeanu realizează de mai multă vreme o excelentă emisiune de televiziune, „România mea”. Bine filmată, plină de ritm și consistentă cum puține produse media de la noi sunt, ea poartă amprenta inconfundabilă a celui care ne-a încântat ani de zile prin emisiunile de la „Europa Liberă” sau „Deutsche Welle”: e făcută cu aplomb, cu farmec, cu inteligență
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
adreseze, un oficial s-a interpus, împingând-o către următorul. A fost un gest spontan, inexplicabil, și tot fără vreo justificare m-a izbit în inimă, ca un fel de semnal al destinului. În fapt, a prins bine ulterior, în plină încleștare a luptei de clasă, când aveau să-mi treacă înainte cele mai neizbutite viețuitoare cu chip omenesc ale Creației, nici nu mi-a mai păsat! Șase decenii mai târziu, primul bărbat din guvern pătrundea prin mai multe intrări în
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
care ni se par exagerate, prin generalizare, în ceea ce ne privește. Totuși în fiecare dintre ele se află mai mult decît un grăunte de adevăr pe care editorialistul și-l asumă, chiar cu riscul de a deveni impopular. * Aflat în plină ofensivă de cucerire a audienței, JURNALUL NATIONAL și-a sporit considerabil numărul de pagini publicînd fie dosare ale unor subiecte controversate din trecutul recent sau realizînd adevărate numere tematice, în afară de paginile de știri și comentarii la zi. Unul dintre numerele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
al cuvântului, dintre toți poeții Marelui Secol” - poate chiar cel mai mare poet de limbă franceză. Or, “La Fontaine oferă sufletului modern tocmai poezia la care aspiră epoca noastră dornică de un echilibru între antiteze: o poezie ordonată și totuși plină de fantezie spirituală și sensibilă, optimistă fără vulgaritate și adâncă fără patos, cu atât mai umană cu cât împrumută glasul și trupul animalelor, dar lipsită de fals umanism - după cum e lipsită, cu toată morala ce crește din fabulă firesc ca
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
găsim în dicționare doar sursa cea mai recentă (franceza), chiar dacă, așa cum o dovedesc variantele formale și atestările din limba veche, preluări pe alte filiere anticipaseră împrumutul modern. Chiar și dicționarul academic (DLR), a cărui secțiune etimologică era foarte detaliată și plină de sugestii interesante în seria veche, coordonată de Sextil Pușcariu, a redus la minimum această parte, în volumele apărute după 1965, suprimînd comentariile (dar păstrînd, din fericire, acuratețea explicației). Toată această lungă introducere are rolul de a justifica satisfacția cu
Etimologie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13065_a_14390]
-
a fost de la-nceput singura în care s-a putut refugia multă vreme generația lui Cărtărescu și Nedelciu, iar ea avea în spate o lungă experiență cenaclistă a lui „împreună”. Experiență a unui spirit literar comun împărtășită mai apoi (în plin nouăzecism) de autorii Tabloului de familie, ai lui Cinci sau de brașovenii Pauzei de respirație (printre care Andrei Bodiu și Caius Dobrescu, doi din coordonatorii Junilor...). S-ar putea chiar spune că spiritul cenaclist însuși se continuă la Brașov (la
Generația post-optzecistă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13056_a_14381]
-
la un capăt temporal al canonului (cel dinspre actualitate) cu această deschidere generoasă a relativismului postmodernist, iar la celălalt capăt, dinspre clasici, să procedezi la modul tradițional. Nu poți să construiești un canon din opere neterminate, cu scriitori aflați în plină ascensiune (inclusiv prin afirmarea postumă incipientă, în cele câteva cazuri) și care lasă în suspensie, a nedumerire, numeroase semne de întrebare: ce vor mai scrie? Încotro vor evolua? Dacă vor evolua și nu-și vor contrazice premisele? Nu vor ieși
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
a avut lipsa de tact de a spune oamenilor care sînt adevăratele și gravele racile ale lumii lor. Celălalt Istrati este o aducere la zi și completare a volumului Spre alt Istrati, publicat de Mircea Iorgulescu în anul 1986, în plin regim comunist. Este o carte incitantă și fermecătoare, în care, dincolo de răspunsul la întrebarea „cine a fost Panait Istrati?”, cititorul va găsi o excelentă frescă a lumii românești (și nu numai) de la începutul secolului XX. Mircea Iorgulescu, Celălalt Istrati, Editura
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
logodnicul ei. Fața lui era acoperită de o barbă deasă și de ochelari. Nu vorbea engleză și de aceea i s-a părut cam posomorât.ș...ț Se simțea deja foarte amețit, când au ajuns în sfârșit într-un cartier plin de blocuri înalte. Au urcat cu liftul la ultimul etaj și fata i-a arătat unde avea să stea. Era o garsonieră cu o mică bucătărie înghesuită între cameră și baie. Coridorul era așa de mic, încât nu încăpeau acolo
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
În schimb, pe stradă treceau unul după altul vehicule blindate cu huruit de rău augur. Trecătorii le priveau cu o expresie stranie. Cu vervă l-a acostat pe unul dintre ei, un bărbat de vârsta lui care ducea o plasă plină. Imediat își dădu seama după privirea omului că acesta nu-l înțelege. Își duse totuși până la capăt întrebarea. Celălalt ridică neputincios din umeri și dădu din mâini.ș...ț Din cauza frigului nu-și mai simțea degetele, aproape alerga. Pe stradă
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
aceste gânduri cu stângăcie - era obișnuit să fie invadat de idei instructive și abstracte care se instalau în el ca pe niște canapele confortabile. Iar acum în memoria profesorului se fixase imaginea magazinului cu gratii la vitrine și cu rafturile pline de marfă. Puse brăduțul în cameră, lângă perete, și-i privi cu atenție ramurile delicate. Își dădu seama fără nici un chef că trebuie să facă ceva, că trebuie să treacă la acțiune. Își împachetă lucrurile în valiză, stinse lumina, privi
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
defectat, i-a spus de tancul de afară, de magazinul închis, de autobuz, de brad, de oțetul din cană. Celălalt stătea și-i urmărea atent buzele. Fața lui nu exprima nimic. Apoi, nu știu cum, se trezi într-o cameră mică și plină de obiecte. Cu greu reușeai să te miști în ea. Stătea la o măsuță joasă, bea ceai dintr-o cană cu mâner de plastic și ridica unul după altul paharele zelos umplute. Vodca avea un gust ciudat, de fructe. Era
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
mai fiu silit, din greu Tot asudînd, să spun ce nu știu eu; Să aflu ce-n adîncul ei Strîns lumea ține, să văd ce-i Cu-acele forțe și semințe sfinte, Să nu mai umblu în cuvinte. O, Lună plină, de-ai zări Ultima oară chinul meu aci, Ce la pupitru m-a ținut De veghe-n meiz de noapte, mut; Cărți, și hîrtii mi-ai luminat, Prietenă, chip întristat! Pe culmi de munți, ah, de-aș putea Să umblu
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
piept? De ce-i curmat al vieții-avînt De chinuri stranii, pe nedrept? În locul fragedei Naturi, Cînd Domnul ne-a creat, acum Ai oase de-animal în jur, Și om, în putregai și fum. Sus! Fugi în spațiul vast! Și-acest Volum plin de mistere, chiar, De Nostradamus scris, nu-i test De-ajuns și nu ți-e îndrumar? Știi mersul stelelor atunci Și, cînd Naturii ești supus, Puteri din suflet îți arunci, Pricepi ce duh la duh a spus. Îți lămurește-un
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
privesc/ sub cele o mie de chipuri firave, multicolore, dezordonate și speriate” (“Influențe livrești”). Mișcarea dinspre o poetică ambiguă, simțită a fi mai degrabă, confuză, spre o “linie pură” se oprește la întîlnirea cu imperfectul, cu acțiunea fără greș și plină de vitalitate a acestuia. (“Dar imperfectul e timpul viu din trecut”, “numai imperfectul dă semne de mișcare”). În căutarea totuși, mai departe, a “liniei pure”, poetul se privește (cum altfel ?!) într-o oglindă. Recurența oglinzii-palimpsest e în Elegiile în ofensivă
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
era personificată printr-un personaj aproape simpatic numit Dulea. O vreme am crezut că acest Dulea este un personaj fictiv, un fel de Bulă care iese mereu păcălit din disputele cu scriitorii tineri, dar isteți, aflați la vremea respectivă în plină afirmare. Ulterior am aflat că omul era cît se poate de real, iar treaba sa era să fie ochiul vigilent al partidului în domeniul editorial. Nu mai constituie astăzi un secret pentru nimeni faptul că în perioada comunistă funcționa un
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
ba chiar s-o ciupești de obrăjori, la Cotroceni, pe baroneasă. Numai că toate astea sunt retorică. Occidentalii așteaptă mai mult decât jocuri de gleznă și țâpurituri deochiate, bune eventual la chefurile cu măicuțe, la mânăstiri. Reîntors din China în plin scandal, maestrul Năstase a arborat mina de atotștiutor și-a lătrat scurt: „N-ați înțeles nimic!” Nici Uniunea Europeană, nici presa, nici politicienii din opoziție n-au priceput o iotă din votul de la Bruxelles! Doar el, maestrul ironiilor de două parale
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
un bărbat, de mii de ori și de cîte ori e nevoie, prin chinul sentimentelor neîmpărtășite sau trădate; taina nu se dezvăluie și chiar purtătorii ei au o anumită rezervă superstițioasă față de indiscreții. Dusă la vedere, viața vedetelor este însă plină de întîmplări, de întîlniri, de despărțiri, de jurăminte călcate, de nefericiri și piesele sau romanele dedicate lor nu pot evita melodrama contrastului între succesul exterior și bănuita drama interioară. Pe de o parte, vedetele nu sînt fericite, deși sînt bogate
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
cotidianului (prostituția juvenilă e o problemă în Coreea de Sud), dar nu face din asta un caz social. Dimpotrivă, lucrează la rece, metodic. Refuză din pudoare să arate scenele de sex, dar n-are nici un fel de scrupule în a arăta cadavrul plin de sânge al unui client ucis de tată într-o toaletă publică. Vorbește printre rânduri, tot acolo unde strecoară notații justificative despre prostituata sfântă care schimbă viețile celor cu care se culcă. Aceștia se trezesc peste noapte budiști. Această ediție
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
cadențe interioare, dezinhibate de corsetele clasice ale cutărui ritm cunoscut. Foarte important că omul de reală și solidă cultură cinematografică a găsit drumul Damascului prin cuvinte tipărite care degajă, cu dezinvoltură, viziuni, imagini sincopate despre destinul nostru În univers. În plin postmodernism - adesea despletit, cauzator de frivolități și nonsensuri -, poetul Alecu Croitoru, apropiat În multe privințe de Nichita Stănescu (și nu numai, cum În treacăt am mai spus) și-a instituit o voce proprie prin: cultură, talent și echilibrul limbajelor. Împărtășesc
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Emil Brumaru Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj Vor sînii goi în vîrf să ți-i împuște. La granițele tale fac tapaj Pifani suavi cu sufletul în pluș de Surîs și taină, plini de nostalgii, De epoleți brodați și decorații. Vrei tu, lin cotropită, să le fii Cea mai cu fragezi umeri dintre nații, Ca îngeri vișinii să cînte-n zori Victoria din trîmbiți de-arpacaș? Vai, numai eu nu te atac, ci laș
Iepuri geloși din cărți cu vechi tartaj... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9117_a_10442]
-
groase și o poartă grea de lemn care scârțâia Îngrozitor când o Împingeam s-o deschid ca s-o strig pe Pipina (Despina) și Hrisula să vină la joacă cu noi, sau la cules de zarzăre cățărându-ne În pomul plin din curtea noastră. Erau două grecoaice foarte manierate și destul de retrase de restul străzii, dar prietenoase cu mine. În aceiași curte misterioasă cu clematis și iederă cățărându-se pe ziduri, locuia și Mia Bâzu, o altă colegă de școală cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
nici ea nu ieșea niciodată la joacă cu plebea zgomotoasă a străzii. Jeni ieșea numai duminica cu părinții, Însă eram În foarte bune relații cu ea, fiindcă mămica ei, tanti Chița, Îmi cosea rochițe frumoase , fiind o maestră de lucru plină de talent și pricepere la modă. Mai vizualizez o altă casă Îngrijită unde se mutase mai târziu o familie de basarabeni tare cumsecade cu două fete, dintre care Olea venise tot la școala noastră ; În aceiași curte cu ei locuia
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
te exersează la nesfîrșit briza mării pornește din aceste draperii cum ne vei găsi poemele cum ne vei așeza alături de ele? poate că acest gol e doar o tranzacție cu îngerul încet se-ndepărtează cîmpia aidoma unui tren apa e plină de strigăte geamul e spart îl lipești cu banda adezivă a sudorii noastre comune aidoma unei mingi pe pavajul cenușiu se rostogolesc înțelesurile rîvna cui le-mpinge-ncoace? pe corzile viorii melodioasa indiferență a respirației tale e suficientă odihnă alunecarea
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]