2,366 matches
-
World Polity. Essays on International Institutionalization, Routledge, London and New York, 2006, p. 27. 30 Wendt, Alexander, "Anarchy Is What States Make of It: The Social Construction of Power Politics" în Viotti, Paul, and Mark Kauppi (eds.), International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond, Allyn and Bacon, Boston London Toronto Sydney Tokyo Singapore, 1999, pp. 434-459. 31 Mingst, Karen, Essentials of International Relations, Norton & Company, New York and London, 2004, pp. 74-75. 32 Guzzini, Stefano, "A Reconstruction of Constructivism in International Relations
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
58. 286 Ibidem, p. 58. 287 Ibidem, pp. 59-60. 288 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states Make of It: The Social Construction of Power Politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, pp. 434-459. 289 Zehfuss, Maja, "Constructivism and identity: a dangerous liaison" în Guzzini, Stefano, and Anna Leander, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
his Critics, Routledge, London and New York, 2006, p. 94. 290 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states Make of It: The Social Construction of Power Politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; VIOTTI, Paul KAUPPI, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 436. 291 Ibidem. 292 Ibidem, pp. 435-436. 293 Wendt, Alexander, "Identity and structural change in international politics" în Lapid, Yosef and Kratochwil, Friedrich (eds.), The Return of
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
in International Relations, Palgrave Macmillan, 2004, p. 13. 585 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992, în Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 395. 586 Ibidem. 587 Griffiths, Martin, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Editura Ziua, București, 2003, p. 337. 588 Ibidem. 589 Dunne, Tim, and Nicholas Wheeler, "We the
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pp. 4-5. 594 Wilmer, Franke, Op. cit., p. 3. 595 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992, în Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 446. 596 AcharyA, Amitav, Human Security în Baylis, John, Steve Smith and Patricia Owens, The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations (4e), Oxford University
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
un adevărat blestem. Sunt democrații avansate care caută, de ceva vreme, o a treia cale! V.S. A treia cale este fie o iluzie, fie un artificiu retoric în campaniile electorale. Democrația liberală, ca sistem politic, are o structură logică bipolară. Pluralismul și alternanța la putere determină, în mod inevitabil, o asemenea structură. Întotdeauna, într-un sistem democratic, există putere și opoziție. Așadar, întotdeauna există doi poli. Modul în care este agregat fiecare dintre acești poli diferențiază însă sistemele politice democratice. Simplificând
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Uniunea Europeană, Consiliul Europei. "Educația pentru cetățenie democratică înseamnă învățarea comportamentului democratic printr-o diversitate de experiențe și practici sociale" (Bîrzea, C., 2000). "Pentru Consiliul Europei, adjectivul "democratică" subliniază faptul că este vorba despre o cetățenie bazată pe principiile și valorile pluralismului, întâietatea legii, respectarea demnității umane și a diversității culturale ca bogăție. (...) Astfel, conceptele de participare, democrație sau cetățenie participantă par să fie tot mai mult recunoscute ca fiind vitale pentru viitorul vieții noastre împreună. Se pune problema ca fiecare să
Coronița prieteniei by Mototone Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Peretu, Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93013]
-
cetățenilor. De asemenea, reprezintă o dimensiune majoră a politicilor educaționale în toate țările europene. Astfel, se poate spune că educația pentru cetățenie este un scop educațional, dirijând sistemul de învățământ către un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiția socială, bunăstarea, solidaritatea. Democrația se învață într-un proces de durată și nu lipsit de dificultăți. Se poate spune că dacă dintre celelalte obiecte incluse în curriculum, elevii vor da treptat o atenție maximă celui sau celor
Coronița prieteniei by Mototone Elena, Şcoala cu clasele I-VIII Peretu, Teleorman () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93013]
-
și consolidării democrației în România, după Revoluția din decembrie 1989. Societatea pe care ne-am dorit-o și pe care ne străduim s-o structurăm, în toate aspectele ei instituționale, legale, morale și politice, este una a diversității opiniilor, a pluralismului punctelor de vedere, a toleranței, dialogului și căutării permanente a consensului în problemele care țin de interesul național. Acesta este sensul evoluției, acesta este spațiul european al valorilor morale și politice, la care dorim să ne cuplăm. Suntem chemați cu toții
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
mai întâi explicarea a ceea ce se înțelege prin "democrație". O democrație înțeleasă în sens procedural, în baza unei definiții care consideră că este "democratic" un regim care respectă drepturile civile și politice și care prevede un sistem de garantare a pluralismului și a concurenței politice deschise și transparente, nu mai are nevoie de altă legitimare în afara faptului că se orientează și acceptă regulile jocului. Altfel stau lucrurile dacă se acceptă o definiție a democrației mai "exigentă", în care pe lângă dimensiunea procedurală
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
acest lucru să se poate petrece, trebuie ca guvernele țărilor care se găsesc în zona mediteraneană să respecte drepturile omului și democrația, prin patru acțiuni: aplicarea Declarației universale a drepturilor omului, respectarea rule of law, dialogul dintre părțile sociale, respectarea pluralismului. De aceea, dimensiunea comercială a acordurilor este încadrată într-un discurs bazat pe unele principii care se concretizează în cereri specifice: transferul unui sistem de reguli și de practici judiciare care, deși se referă la sectorul politicii comerțului exterior, au
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
ca un loc în care se acordă posibilitatea redescoperirii, a punerii în ordine și a împărtășirii normelor și valorilor pe care le are Europa nu numai înaintea cetățenilor săi: Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată de pluralism, de nediscriminare, de toleranță, de justiție, de solidaritate și de egalitate între femei și bărbați. ci și pe scena internațională: În relațiile cu restul lumii, Uniunea își afirmă și promovează valorile și interesele. Contribuie la pacea, la securitatea, la dezvoltarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
International, L'Aia. Bieber R., Widmer P., (coord.), 1995, L'Espace constitutionnel éuropéen, Schulthess Ploygraphischer Verlag, Zürich. Bieler A., 2003, "What Future Union? The Struggle for a Social Europe?", Queen's Papers on Europeanisation, 1. Bohman J., 1996, Public Deliberation. Pluralism, Complexity and Democracy, The MIT Press, Cambridge. Bollerup S., Christensen C., 1997, Nationalism in Eastern Europe: Causes and COnsequences of the National Revivals and Conflicts in Late Twentieth Century Eastern Europe, Palgrave Macmillan, Basingstoke. Börzel T., Risse T., 2004, "One
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
a mers în paralel cu reapariția conflictelor sociale și economice care caracterizau viața colectivă a ȚECE înainte de regimul comunist. A se vedea pentru acest subiect Grilli di Cortona, 1997. 137 Nu s-ar putea, de fapt, garanta nicio formă de pluralism politic și de concurență democratică fără legitimarea diferitelor voci care se exprimă în societate asupra tipului de societate pe care doresc să-l realizeze. În acest pasaj rezidă apariția discursului egalității substanțiale. 138 Documentele oficiale vorbesc despre "democratie par le
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
raportului dintre includere, granițe și structuri politice în Europa, a se vedea Bartolini (2004). Asupra formelor de naționalism în Europa, Brubaker (1996). 281 Facem trimitere la Ferrarese (2002) pentru maniera în care tratează interacțiunile care există între globalizarea pieței și pluralismul juridic în lumea contemporană. 282 Diferența de substanță care apare între drepturile omului și drepturile de cetățenie este aceea că primele, dar nu și celelalte, au un limbaj moral, universalist. Ele definesc relațiile de egalitate dintre indivizi independent de localizarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
respect pe care acest gest îl implică pot fi un prim pas către eliminarea celor care trăiesc în ea. România este o țară în care are sens să construiești, să faci o investiție pe termen lung. Ea are un viitor. Pluralismul vieții materiale cu multele sale biserici, cu formele sale diverse de case și blocuri și modul în care acestea nu mai sunt distruse așa cum erau acum 20 de ani semnalează un respect pentru oameni și pentru modurile lor diferite de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ale alegerilor prezidențiale, în care TVR pune tunul catodic pe contracandidatul lui Năstase. Zeci de minute Băsescu este tocat de analiști unul și unul, fără nici o voce care să-i ia partea. Ca să vezi respect pentru libera formare a opiniilor, pluralismul punctelor de vedere. Mircea Toma, de la Agenția de Monitorizare a Presei, considera momentul „o execuție publică în direct“. Cât despre măsura profesionalismului în TVR, ajunge să ne gândim că, la ora eliberării jurnaliștilor români aflați ostatici în Irak, TVR a
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
cu care se încearcă surprinderea logicilor de funcționare a comunicării politice. Teoriile, conform lui Gerstlé, rivalizează între ele în funcție de concepția lor asupra comunicării, politicului, a relației dintre ele, precum și după distribuirea accentului pe aspectul pragmatic, simbolic sau structural. Autorul sintetizează pluralismul teoretic în patru perspective: comportamentistă, structural-funcționalistă, interacționistă și dialogică. Primele două disociază comunicarea de politică, privilegiind comunicarea și aspectele pragmatic și structural, în timp ce ultimele două perspective mizează, mai curînd, pe consubstanțialitatea politicii și comunicării, privilegiind, în același timp, aspectul simbolic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să nu-i fi amintit deloc. îmi cer în mod sincer iertare. Se mai poate ca eu să fi văzut un eveniment sau un fapt ca fiind important sau mai puțin important decât altul și alții să-l considere altfel. Pluralismul de opinii e li și impasibilber și are importanța sa în generarea progresului societății umane. Timpul, acest necruțător dușman al nostru, continuă să ni se strecoare foșnitor printre degete,duce cu sine totul și nu ne putem permite, indiferent de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sărbătorii Sfântului Ilie ar fi cel politico-religios. Știm că Ilie s-a răzvrătit împotriva politicii regelui Ahab. Acest oficial al regatului pleda pentru conviețuirea pașnică a israeliților cu canaaneenii. În termeni actuali, (post)moderni, regele își asumase idealul multiculturalismului și pluralismului religios. Exemplul suprem l-a dat chiar el: și-a luat de soție pe Izabel din Tyr, femeie devotată total cultului zeului Baal/Malkart. Or, conviețuirea cultului Dumnezeului Unic (Iahve) cu expresiile străvechi ale "religiozității cosmice" (Mircea Eliade) nu a
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ritmurile cosmice,,2. Pietrele, izvoarele, arborii, florile erau investite cu demnitatea supremă a unei hierofanii. Astăzi pentru un cețățean al Uniunii Europene, alimentat copios cu lecturi marxisto-pozitiviste, Sfântul Ilie ar putea fi înțeles drept un autentic campion al luptei contra pluralismului religios. Un fan al politicii corecte de pe coasta vest californiană l-ar cataloga pe sfântul creștin drept intolerant. Politica lui ar fi suspectă de prezența unor interese provinciale și de asumarea unor practici discriminatorii. Abilitatea tesviteanului de a-i umili
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o viziune ce pune în centru particularitățile fiecărui sistem penal, date de specificitatea culturilor și a religiilor naționale. Această viziune limitează comunicarea cu cealaltă, impunînd un pact de neagresiune. Exagerarea specificității poartă în sine germenele unui război al civilizațiilor. Afirmarea pluralismului civilizațiilor carcerale este, în realitate, o reacție antimodernizatoare. Teoriile privind limitele creșterii s-au opus și ele viziunii universaliste, căci opuneau tema echilibrului temei dezvoltării și modernizării, ca și cum procesul civilizării nu e decît o fază provizorie, de smulgere brutală din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Era legiferat astfel, "principiul monarhiei active". După ce a fost votată, printr-un plebiscit, caracterizat de Radu Rosetti, drept "o vastă farsă"877, Constituția a fost promulgată, în ziua de 27 februarie. Se instaura astfel un regim politic caracterizat de "un pluralism politic limitat, [...] fără o ideologie închegată și bine definită, [...] fără o mobilizare politică intensivă sau extensivă, în cadrul căreia un lider (sau în mod incidental un mic grup) exercită puterea în cadrul unor limite insuficient definite"878. Atitudinea PNL față de modificările aduse
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
să le ia în orice clipă, neîncetat, fără timpi morți, iarăși și iarăși... fac din pilotul de vânătoare un om sui generis; aș zice chiar că un sâmbure de nebunie îi conferă pilotului acea statură, acea siguranță, acel optimism, acel pluralism de sentimente care îl conduc cel mai sigur și cel mai ușor la victorie, dar și la moarte. A fost o mare onoare pentru mine (am avut șansa să fiu comandant de unitate de când am dobândit gradul de locotenent) să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ansamblu cunoaște un salt remarcabil, generat de adoptarea noilor valori ale modernității, nu în detrimentul valorilor clasice, ci în continuarea acestora. De asemenea, noile politici educaționale adoptate la nivel european au permis trecerea de la relativismul cultural, marcat de conflicte, la promovarea pluralismului cultural, a atitudinilor interculturale, de acceptare și promovare a alterității, a conceptului de "cetățenie", a transferurilor culturale, a învățării prin cooperare, la promovarea drepturilor fundamentale ale omului și copilului etc. Comunicarea pare a fi astăzi cuvântul de ordine în relațiile
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]