6,499 matches
-
în aproape, ne-am spus ce-aveam pe suflet, s-a bucurat sincer de un premiu de poezie și publicistică și de-aici afinitatea și toată tevatura care-l va aduce din inima Ardealului tocmai la mine în munți, la poalele Iezerului, Păpușii și Pietrei Craiului. Lucra la o scriere întinsă zicea, un roman-replică sau parafrază la o lucrare a renascentistului batav Erasmus din Rotterdam, „Elogiu nebuniei”, a lui însă era bătută în cuie cu titlul gogonat și pretențios „Elogiu minciunii
SCRIITOAREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349651_a_350980]
-
de muguri mă alerga prin cimitir. În oraș a părut o stradă nouă, fără nume, fără case, trec pe strada aceea, se numește NICIODATĂ. Hai, nani, nani, ia banii. Sunt 25.000, eu o tulii. De când mă leagănă noaptea? În poalele tale, iubito, asta mi-e soarta. Un cap cărunt, un chip gălbui, un înger ești, am un cucui, sunt cel ce spală umbrele de vopsea, sorbim aceeași acadea. Țin amintirea într-o cutie, cheia-i pierdută, nu am simbrie, dacă
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]
-
subiectul rudeniei''. Această apreciere venită de la un cercetător al lingvisticii contemporane ,,șterge colbul de pe cronicile bătrâne'', punând în valoare importanța studiului pe care l-a intreprins ilustrul profesor, coborâtor din lumea mirifică a Parvei. De acolo, din satul cuibărit la poalele muntelui, a plecat în lume, luându-și merinde de suflet, graiul în care s-a născut și pe care îl va pune mai târziu în tiparele lingvisticii românești. ,,Intenționez să studiez graiul năsăudean pe care-l cunosc din copilărie'', declara
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
zbieret se aude din bojdeuca goală, Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân ! Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală, Ar vrea să evadeze, din sângele străbun. E pardosita, lumea de rău și întuneric, Pisica-mi toarce-n poala și sare pe pereți, Aprind iar felinarul și fumez cadaveric, Beau sângele iubitei și mănânc ,ciuciuleți. Și îmi doresc ca lumea să iasă din nămol, Să mă întorc în timp prin beznă și lumina, Să tai capul de șarpe în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
zbieret se aude din bojdeuca goală,Mii de stârvine strigă: Noi nu avem stăpân !Privesc trist prin fereastră, în suflet o răscoală,Ar vrea să evadeze, din sângele străbun.E pardosita, lumea de rău și întuneric,Pisica-mi toarce-n poala și sare pe pereți,Aprind iar felinarul și fumez cadaveric,Beau sângele iubitei și mănânc ,ciuciuleți.Și îmi doresc ca lumea să iasă din nămol,Să mă întorc în timp prin beznă și lumina,Să tai capul de șarpe în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350277_a_351606]
-
sau bănuite... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Auzea prin iatacuri șoapte în tonuri suave: Fă așa, fă așa! Deschide fereastra Închide ușa Pune rufele În mașina de spălat Când sunt gata Întinde-le pe sfoară Cu poalele-n sus Dacă poți Nu uita Să spui „te rog” Din când în când Așează vasele cu grijă În mașina de spălat vase Și nu uita sarea Trebuie umplut recipientul Mai presus de toate nu uita Cratița pe mașina de
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Acasa > Literatura > Proza > CU AUTOBUZUL Autor: Mariana Zavati Gardner Publicat în: Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ceața o învăluie ca o plapumă. Autobuzul se face auzit tot mai aproape. Își strânge poalele fustei de culoarea curcubeului. Tălpile-i deapănă asfaltul protejate de cizmele nou-nouțe. Ploaia îi sapă șănțulețe prin stratul generos de pudră de pe față. Aude clar pe hăitașul care o urmărește. Hainele-i sunt lipite strâns de trupul zvelt, rezultatul a
CU AUTOBUZUL de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350440_a_351769]
-
amiază, dumincă, 12 mai 2013. Forfotă mare în fața Căminului cultural din localitate spre care, pâlcuri, pâlcuri de săteni și invitați se îndreaptă în straie de sărbătoare. M-am apropiat de tânăra îmbracată în costum național tradițional, purtând pe „spăcel”(ie), poale și „zadie”(șorț) toată truda mâinilor măiastre ale înaintașelor familiei a cărei poveste va fi cunoscută iubitorilor de literatură după lansarea primei sale scrieri... Azi am întâlnit-o pentru prima oară, cu toate că purtăm amândouă același nume de familie [Sic!] și
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
ulterior! Nu pot să închei înainte de a-l parafraza pe domnul profesor Liviu Negru, care, în cuvinte brodate cu mândrie ardelenească pe pânze de suflet spunea că la Bologa, „Unul dintre cele mai mândre sate cu care Dumnezeu a tivit poalele Vlădesei”- căci așa îl descrie autoarea - „Dumnezeu a semănat un sâmbure de geniu!” Georgeta RESTEMAN Săcuieu, județul Cluj 13 mai 2013 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - IOANA RESTEMAN: „SURÂSUL UMBRELOR” - O REUȘITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
curent cu ideile pe care le vehiculează unii atei sau oameni de știință referitoare la credința în Hristos. - Chiar sunt nevăzuți cei șapte pustnici? - l-a întrebat un cumnat. - Mai degrabă nu vor să fie văzuți. Coboară foarte rar la poalele muntelui și nu țin legătura decât cu duhovnicii lor. Treburile cu lumea le rezolvă prin intermediul meu. - Putem să-i vedem și noi dacă tot suntem în preajma lor? - N-ar fi deloc bucuroși de oaspeți. I-ați sustrage de la treburile lor
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
exemplu: Maria s-a aprins de invidie. Core, Datan, Abiram au început să se creadă mai sfinți decât erau. Alții au vrut o petrecere lumească și un idol pe măsura omului păcătos (vițelul de aur). Și-au pierdut răbdarea la poalele muntelui Sinai. Aaron s-a temut și n-a stat ferm de partea adevărului. Majoritatea poporului nu a acționat prin credință la porțile Canaanului. Au căzut adesea în disperare pentru că Domnul îi conducea pe un drum anevoios, îngust, strâmt. Câți
CURATIT, ALBIT, LAMURIT de RODICA STOICA în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348994_a_350323]
-
îl transmit este unul pozitiv, plin de substanță, care să determine explozie și fuziune deopotrivă în cugetul celui care citește. George ROCA: Câteva dezvăluiri despre viața personală... Vă cer prea mult oare? Octavian LUPU: M-am născut în orașul de la poalele Tâmpei, mai precis în Brașov într-o frumoasă Duminică de Florii, pe data de 14 aprilie 1968, la ora 5 dimineața după o noapte teribilă pentru cea care mi-a dat viață. Poate tocmai de aceea am iubit mereu primăvara
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
și am să fac bani cu găleata. -Vorbești în dodii și umbli cu capul în nori, păcat că ești băiatu’ soru-mi. Nea Gheorghe era băiatul ăl mai mare a lui Vasile Olărescu din Gura Nișcov, comună mare și bogată la poalele dealurilor de lânga Buzău. Vasile Olărescu se zice că ar fi fost un negustoraș de peste munți din partea ungurimei și umbla prin satele din Vechiul Regat cu te miri ce, să facă și el un ban. Cică l-ar fi chemat
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
reabilitez și să mă zgâiesc mai de aproape la mâdrețea aia de fată. Mă duc în bucătărie, și găsesc sticla aia verde de un kil care era aproape plină, caut un pahar, scuip în el și-l șterg bine cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
o să-l amețești că din cap până-n picioare toată vei pluti în floare cu aromă de cireș de s-or trezi să latre câinii să nu-i cerți nici să-i alungi că vor plesni atunci salcâmii în parfum de poale lungi http://www.youtube.com/watch?v=PutB0 FSvok Referință Bibliografică: azi miroși a toate cele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 847, Anul III, 26 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AZI MIROŞI A TOATE CELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349095_a_350424]
-
care stătea de santinelă dar acesta, îndreptând arma către ei, „i-a invitat să-și caute de treabă”. Cazacii s-au concentrat apoi la capătul podului spre Suceava și, peste puțin timp, urcau „pe drumușorul ce duce spre Șcheia, pe sub poalele dealului pe care este clădită (n.r. mănăstirea) Zamca”. Un cazac împușcat La Șcheia însă veniseră dinspre Costâna și Mihoveni 600 de cazaci călări conduși de un polcovnic (colonel). Deși, o parte din populație a părăsit Suceava, îmbulzindu-se către granița
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
peste 2500 de articole, eseuri, studii, traduceri din poezia și proza universală, recenzii, note, interviuri și 96 de cărți. Este un jurnalist fecund, un excelent organizator și un realizator de talk show-uri televizate cu mare impact în orașul de la poalele Feleacului. Editor-fondator al revistei Cetatea Culturală, publică într-un număr impresionant de alte ziare și reviste din țară și din străinătate. Colaborează de-a lungul anilor cu: Steaua, Tribuna, Napoca Universitară, Echinox, Amfiteatru, Vatra, Astra, România literară, Luceafărul, Cronica, Ramuri
DAN BRUDAŞCU, LA ANIVERSAREA CELOR ŞAIZECI DE ANI DE VIAŢĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349157_a_350486]
-
perioada în care fără să știm respectam aforismul Monseniorului Vladimir Ghika: „Când ești mic, înveți să vorbești; când ajungi mare, înveți să taci”. Abia prin 1968, tot la propunerea mea, am „botezat” cenaclul cu numele scriitorului născut în orașul de la poalele Dealului Viilor. De-alungul anilor împreună cu membrii acestui cenaclu, care funcționează și azi, am organizat multe activități culturale la Casa de Cultură din oraș, la Biblioteca orășenească, dar și la Râmnicu Vâlcea, Slatina, Pitești, și la căminele culturale din fostul raion
VOLUNTARIATUL ÎN SPRIJINUL CULTURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349149_a_350478]
-
chiar în centrul lui. În sculptura din marmură albă, un dar frumos al principesei Olga Sturdza făcut Iașului - leagănul unirilor, la 1927 (demolat la 1947 și refăcut în 1999), Basarabia este simbolizată prin copilul care încearcă să se țină de poalele mamei. Să ne ajute Dumnezeu să ne împlinim visul de secole! -------------------------------------------------------------------------- Dragi prieteni, Situatia în acest colț de țară pe nume Basarabia devine tot mai alarmantă. Influența rusească devine tot mai simțită. Guvernarea devine tot mai nepopulară. În aceste condiții
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
ne-au împărțit. Noi am ajuns aici. Trenulețul industrial care-i adusese pe noii veniți se întorcea pe linia lui cu ecartament îngust pufăind și șuierând. Făcea atâta zgomot, încât toții locuitorii micii așezări, înșiruite de-a lungul văii de la poalele munților Poiana Ruscă, aflau de la un capăt la celălalt de manevrele lui. Lăsase platformele cu materie primă în incinta fabricii, iar vagoanele de clasă, pentru pasageri, urma să le care cu sine până sus la depou. Lumea le spunea acestor
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
ne povestise Culiță. Și cu grenade se mai prindea. Momeai peștii cu bulz de mămăligă, așteptai până se adunau și aruncai între ei o grenadă. Apoi n-aveai decât să te duci mai la vale și să-i aduni în poala cămășii ... Noi făcuserăm ochii mari: - Cu trotil, cu grenade?... Da de unde aveați voi așa ceva? - Ei, se codise, să răspundă Culiță, ei, se găsea, și acum, dacă știi unde, mai găsești. - Da cum se poate, își bătuse palmele cu mirare Klesch
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
foc din vatră mângâiau cu blândețe lacrimile, ce-și croiseră drum pe patru rânduri înnodându-se sub bărbia fragedă a Romeliei, prea timpuriu inundată în amarăciune. Tresări când în plită trosni un lemn de salcâm, își sterse repede lacrimile cu poala rochiței și băgă două degete în cazanul cu apă. Se încălzise. După înmuiatul rufelor, își șterse bine mâinile de apă, luă sacoșa cu sticle și fugi repede la lăptăria din colț, așezându-se la rând. La cinci venea mașina cu
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > MELANCOLIE Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1641 din 29 iunie 2015 Toate Articolele Autorului ...întâia zi din noua școală... ...o altă lume de poveste... ...avea să-mi pună vise-n poală... ...și mă trezeam în lumi celeste... ...trecură ani din roată vieții ... ...covorul toamnei iar mă poartă... ...ajunsă-n floarea tinereții ... ... cu dragostea îmi croiesc soarta... ...o, și ce basm trăiam atunci... ...romanțele-mi cântau pe strune... ...urcam pe munți... mergeam
MELANCOLIE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348564_a_349893]
-
DE PRIMĂVARĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1557 din 06 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Șal argintiu ți-alunecă pe umeri Și cântă cald zefiru-n ramurile goale, Din cenușiul norilor începi să numeri Ploile,-n dans, dantelate pe poale. O, te deschizi primăvară ca-n poezie Și,.. aprinzi firea-n muguri și flori albe Cu surâs aromat și iz de fantezie, Ca mahmudelele-s -zilele-n salbe! Cu tine vine și frumoasa sărbătoare Cu-atâtea nume dulci de flori aprinse
DOR DE PRIMĂVARĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348675_a_350004]
-
este celălalt nume al libertății (Mahatma Gândi). • Celui care uită repede i se aduce des aminte... • Când ești necorespunzător în funcție, dacă ești mic te dă afară. Dacă ești mare, te avansează. Puțină decență nu strică nici când ne punem poalele în cap. Când nedreptatea devine dreptate, rezistența devine obligatorie (Berthold Brecht). • Cartoful fierbinte se răcește mai repede dacă e făcut piure. Dr. Dorel SCHOR Duminică, 8 martie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (145/146) - PARFUM & INCREDIBIL
PARFUM & INCREDIBIL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348688_a_350017]