1,705 matches
-
obținând ceea ce astăzi se numește coniac. Pe vremea celebrului rege dac Burebista, viile luaseră, cum se știe, o asemenea extindere, iar vinul producea stări inconforme cu morală geto-dacică, încât marele preot Deceneu l-a convins pe monarh să ordone stârpirea podgoriilor. Istoricul antic Strabon relatează acest fapt, în urma căruia s-a declanșat o uriașă răscoală, care a dus în final la asasinarea lui Burebista. Peste mai bine de un secol, cănd legiunile lui Traian au năvălit în Dacia, ele au găsit
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
cu cele de Tokay, Sauternes, Sanatorin, Rhein și Bourgogne. Însuși Napoleon, împăratul Franței, preferă vinul de Cotnari. În plină glorie, viticultura românească a fost atacată cu furie în anii 1882-1884 de epidemia ucigătoare a filoxerei. În decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate. Urmărea acestui flagel a constat într-o luptă crâncena pentru refacerea viilor cu vite aduse mai ales din Franța, dar care s-au dovedit improprii climatului României. În cele din urmă, viticultorii au recurs la aclimatizări și
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
rang III, cu o populație de de locuitori (2011). Municipiul se situează în depresiunea omonima, la o altitudine de 70-120 m, la 45 km est-nord-est de municipiul Vaslui. Este străbătut de pârâul Huși și este înconjurat de dealuri ocupate cu podgorii. până la început cumunism ul , evrei au fost cam 30% , din populația orașul Huși . Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Huși se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
adepți ai teoriilor lui Jan Huss, alungați din Ungaria după ce mentorul lor a fost condamnat și executat prin ardere pe rug de către Conciliul de la Konstanz. Hușiul este numit uneori „orașul dintre vii”, fiind înconjurat în vechime din toate părțile de podgorii; în “Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir a plasat vinul de Huși pe locul al doilea după cel de Cotnari. După ocuparea sovietică a Basarabiei din iunie 1940, cea mai mare parte a materialelor de rezervă, personalul și arhiva postului Radio Basarabia
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care include și suprafețe viticole limitrofe județului Vâlcea (podgoria Sâmburești
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care include și suprafețe viticole limitrofe județului Vâlcea (podgoria Sâmburești). Activitatea de vinificație, care
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit una din cele mai renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care include și suprafețe viticole limitrofe județului Vâlcea (podgoria Sâmburești). Activitatea de vinificație, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producatori
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
renumite podgorii din România. În podgoria Drăgășani au fost cultivate peste 60 de soiuri locale, autohtone și străine. La ora actuală podgoria Drăgășani se întinde pe o suprafață de 16000 de ha, care include și suprafețe viticole limitrofe județului Vâlcea (podgoria Sâmburești). Activitatea de vinificație, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producatori individuali și mai multe case de vinuri. Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
getic, chiar între dealurile Chiliei și ale Surului, zise și ale Oltețului, după numele afluentului Oltului, care îl străbate. Așezat într-un ținut cu văi line umbrite de zăvoaie, adică pădurici pe malul apei, în lunca apătoasă și dealuri cu podgorii, nu departe de stejarii pădurii Șarului, are între vecini satele Româna și Oboga, vatră de olari vestiți și mânăstirea Căluiu, ctitoria fraților Buzești.(...) Simbioza româno-prototurcică și mongolă a lăsat urme în toponimie, precum Balș”" (Pandrea, 2008 p. 12) Într-un
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
și Iștău sau Eșteu) este un oraș în județul Prahova, Muntenia, România, format din localitățile componente Fefelei și (reședința). Are o populație de locuitori. Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, în câmpia piemontană de la baza Dealurilor Istriței, în preajma podgoriilor din regiunea viticolă Dealul Mare, pe malurile râului Ghighiu (denumit în trecut "Ișteu"). Se învecinează la est, cu comuna Săhăteni (județul Buzău), la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
crama de vinificație denumită ”,Crama Voievodului” ,investiție nouă care vinifica producția de struguri obținută în cadrul fermei de vie. Materia primă utilizată în procesul de fabricație este constituită în pricipal (peste 90%) din strugurii recoltați de pe terenurile cultivate aparținând societății.Pe podgoriile societății se cultivă în principal, soiuri pentru vin ( 60% - soiuri pentru vinuri roșii și 40% - soiuri pentru vinuri albe), atât din sortimentul internațional cât și din cel tradițional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de vită de vie: Crâmpoșie Selecționată
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Podgoria (în trecut, Jideni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Coțatcu, Oratia, Pleșești, Podgoria (reședința) și Tăbăcari. Comuna se află pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat, imediat în amonte de municipiul Râmnicu Sărat, și este
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
Podgoria (în trecut, Jideni) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Coțatcu, Oratia, Pleșești, Podgoria (reședința) și Tăbăcari. Comuna se află pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat, imediat în amonte de municipiul Râmnicu Sărat, și este legat de acesta printr-o șosea comunală ce merge în prelungirea șoselei naționale DN22, care își are capătul
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
și o crescătorie de animale. La de centrul comunei se află satul Pleșești. Activitatea principală a locuitorilor comunei este viticultura. La de centrul comunei se afla satul Coțatcu, în care se găsește biserica monument istoric a parohiei „Tigoiu”. În comuna Podgoria se mai află și mănăstirea Sfânta Treime sau Podul Bulgarului situată la 500 m de DN2 între Râmnicu Sărat și Focșani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Podgoria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
care se găsește biserica monument istoric a parohiei „Tigoiu”. În comuna Podgoria se mai află și mănăstirea Sfânta Treime sau Podul Bulgarului situată la 500 m de DN2 între Râmnicu Sărat și Focșani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Podgoria se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,22%), cu o minoritate de romi (1,58%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
avea în componență aceleași sate, cu o populație de 3374 de locuitori. În 1950, comuna Jideni a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, satul Jideni a fost redenumit Podgoria și a devenit reședința comunei, care și-a luat și ea numele de "Podgoria". Patru ani mai târziu, la revenirea la organizarea pe județe, comuna Podgoria a fost transferată la județul Buzău, din care face parte de atunci. Cu această
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
comuna Jideni a fost inclusă în raionul Râmnicu Sărat al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, satul Jideni a fost redenumit Podgoria și a devenit reședința comunei, care și-a luat și ea numele de "Podgoria". Patru ani mai târziu, la revenirea la organizarea pe județe, comuna Podgoria a fost transferată la județul Buzău, din care face parte de atunci. Cu această ocazie, satul Tigoiu a fost desființat și inclus în satul Coțatcu, iar comuna a
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1964, satul Jideni a fost redenumit Podgoria și a devenit reședința comunei, care și-a luat și ea numele de "Podgoria". Patru ani mai târziu, la revenirea la organizarea pe județe, comuna Podgoria a fost transferată la județul Buzău, din care face parte de atunci. Cu această ocazie, satul Tigoiu a fost desființat și inclus în satul Coțatcu, iar comuna a preluat și satul Pleșești de la comuna Dedulești, desființată. Trei obiective din comuna
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
a fost transferată la județul Buzău, din care face parte de atunci. Cu această ocazie, satul Tigoiu a fost desființat și inclus în satul Coțatcu, iar comuna a preluat și satul Pleșești de la comuna Dedulești, desființată. Trei obiective din comuna Podgoria sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic „Cetățuia” aflat la 2 km nord-vest de satul Coțatcu și cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Gumelnița (mileniul al IV
Comuna Podgoria, Buzău () [Corola-website/Science/301032_a_302361]
-
conacul Gheorghe D. Hariton (1930), aflat în satul Săhăteni și (sfârșitul secolului al XIX-lea), aflată la est de satul Săhăteni, pe marginea șoselei către Buzău. Regiunea din care face parte Săhăteni reprezintă o importantă zonă viticolă din centrul României, Podgoria Dealu Mare, aici aflându-se mai multe centre de colectare și tratare a viilor.
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
documentului apar certuri pentru împărțirea averii. Din documentele vremii aflăm că acești cnejii aveau patru moșii și aici amintim: Ciortea, Baiola (sat dispărut), Guluez (sat dispărut) și Zerdahel. Tot din documentele vremii reiese că în Ciortea ar fi fost o podgorie. Trebuie amintit că acești cneji de Ciortea au fost înrudiții cu celebrul cneaz din Banat, cneazul Baciu. Nu se știe din ce motive dispar cnejii de Ciortea la sfârșitul secolului al XIV-lea, căci la sfârșitul acestui secol ei nu
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
viței de vie. Crama din Tirol, construita toată din piatra, a fost renovata de curând. Aceasta a fost realizata intre 1920-1948. Pe vremuri, vinul de calitate superioara obținut în Tirol era exportat în Austria și Ungaria. Soiuri cultivate în vechea podgorie a UDR-ului pe o suprafață de 58ha:
Tirol, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301098_a_302427]
-
de 11,2 grade Celsius, iar precipitațiile sunt reduse (sub 400 mm anual). Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului românesc, excursii în Delta Dunării, excursii la ruinele vechii cetăți Histria, secolul VII î.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizează excursii pe litoralul bulgăresc al Mării Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna). Parc dendrologic (cedrii, chiparoși, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]
-
generalului Eremia Grigorescu, moșie devenită în 1949 I.A.S Ivești iar după revoluția din 1989 revine în parte nurorii generaluli Ariadna Grigorescu-Negraponte. Vinurile « Băbeasca neagră » și « Feteasca albă » luând premii naționale și internaționale. De amintit că Iveștiul este capitala Podgoriei Ivești situată în sectorul sudic al câmpiei Tecuciului. Podgoria Ivești este una din podgoriile vechi ale României. Viticultura acestei podgorii este strâns legată de evoluția vechii moșii Blăjesti, atestata documentar din 15 iulie 1448, printr-un act de la Petru Voievod
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]