KorAP: Find »[drukola/base=podiș & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...117 >

2,904 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758

și student la Universitatea din Iași, pentru ca maturitatea și bătrânețea să mi le fi desfășurat ca didact universitar și familist în vechea capitală moldovenească a Iașilor. a. Natura Colinelor Tutovei este determinată în primul rând de poziția lor geografică în Podișul Moldovei din estul României, ceea ce îi conferă condiții bio-pedo-climatice de tranziție între Europa Centrală și Europa de Est, și în al doilea rând de specificul reliefului său deluros, ce îi conferă acea unicitate în România și raritate pe mapamond. Privit în configurația

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
distanța aeriană este cea mai scurtă (25-30km), legătura se face prin traversarea numeroaselor șiruri de dealuri paralele N-S, fiind astfel cea mai dificilă cale de parcurs. Iată deci poziția geografică și izolarea cruntă nu numai a Colinelor Tutovei în cadrul Podișului Moldovenesc, ci și a satului Stâncășeni în cadrul Colinelor Tutovei. Administrativ, satul Stâncășeni a aparținut mult timp, cel puțin în a doua jumătate a secolului 19 și în prima jumătate a secolului 20, de județul Tutova (cu sediul la Bârlad), ocolul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
lung de numai 8km, afluent al pârâului Iezer și prin el al râului Tutova și al văii Bârladului, ce ne leagă cu Siretul, Dunărea și Marea Neagră. Este cazul să amintim aici că în urmă cu 10-12 milioane de ani, întreg Podișul Moldovei era acoperit de apele Mării Sarmatice. Datorită unei înălțări tectonice, apele mării s-au retras spre sud-est, spre actualul bazin al Mării Negre. Pe câmpia înălțată a fostului fund de mare s-au instalat, treptat, văile pe care se scurgeau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Oamenilor de Știință din R.S.R.; -Membru în Comitetul de redacție al Rev.Soc.Naț.Rom. de "Știința Solului"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1976 pentru lucrarea "Obcinele Bucovinei"; -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1980 pentru lucrarea "Podișul Moldovei" (colaborare); -Premiul "Gh.Murgoci" al Academiei Române pe anul 1987 pentru lucrarea "Geografia Municipiului Iași" (coordonator și autor); -Premiul Organizației Internaționale a Viei și Vinului pe anul 2001 pentru monografia "Podgoriile și vinurile României" (coordonator și autor); -Premiul "Ion Ionescu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
București. BARBU N. (1978), Relief structural des Obtchines de la Bucovina, "Studia gemorphologica Carpatho-Balcanica" t.XII, Cracovia. BARBU N. (1979), Sur l'âge des sols de la Plateau Moldave, Revue de géol., géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
1978), Relief structural des Obtchines de la Bucovina, "Studia gemorphologica Carpatho-Balcanica" t.XII, Cracovia. BARBU N. (1979), Sur l'âge des sols de la Plateau Moldave, Revue de géol., géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
t.XII, Cracovia. BARBU N. (1979), Sur l'âge des sols de la Plateau Moldave, Revue de géol., géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
BARBU N. (1979), Sur l'âge des sols de la Plateau Moldave, Revue de géol., géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
géoph., et. géogr., București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
București. BARBU N. (1980), Flora și vegetația Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed.Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU N. (1983), Clasa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
București. BARBU N. (1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU N. (1983), Clasa solurilor hidromorfe, Geografia României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984), Considérations pédogéographiques générales sur

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
1980), Fauna Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Învelișul de sol al Podișului Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Aspecte biogeografice și pedogeografice în Podișul Moldovei, în "Podișul Moldovei", Ed. Șt. și Encicl., București. BARBU N. (1980), Solul ca obiect de studiu al geografiei, Terra, 1. BARBU N. (1983), Clasa solurilor hidromorfe, Geografia României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R., București. BARBU N. (1984), Considérations pédogéographiques générales sur les Carpates Roumaines

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
N. (1984), Considérations pédogéographiques générales sur les Carpates Roumaines, Rev.roum.de géol., géoph. et géogr., t.28, București. BARBU N. (1984), Considerații geografice asupra "Sistemului român de clasificare a solurilor", Terra nr.3. BARBU N. (1985), Regionarea pedogeografică a Podișului Moldovenesc, St.și cercet., sr.geogr., t.XXXII. BARBU N. (1987), Geografia solurilor României, Centr.de multipl. Univ.Iași (225 p.). BARBU N. (1988), Regionarea pedogeografică a teritoriului României, Terra, nr.2. BARBU N. (1988), Les unités pédogéographiques de la Roumanie

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Al.I.Cuza" Iași, t.XXXVI, s.II.c. BARBU N. (1990), Natură și civilizație, Pro-natura, nr.11 și 12, Suceava. BARBU N. (1991), Vasile Băcăuanu (1926-1990), Studii și cercetări de geografie, t.XXXVIII. BARBU N. (1992), Vegetația și fauna Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Solurile Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Preliminarii la odiseea lui Cristofor Columb, An.Univ. "Ștefan cel Mare", Suceava. BARBU N. (1992), Columb și "Epoca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Natură și civilizație, Pro-natura, nr.11 și 12, Suceava. BARBU N. (1991), Vasile Băcăuanu (1926-1990), Studii și cercetări de geografie, t.XXXVIII. BARBU N. (1992), Vegetația și fauna Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Solurile Podișului Moldovei, Geografia României, IV, Ed.Acad.Rom., București. BARBU N. (1992), Preliminarii la odiseea lui Cristofor Columb, An.Univ. "Ștefan cel Mare", Suceava. BARBU N. (1992), Columb și "Epoca Marilor Descoperiri Geografice", Terra, 1-2. BARBU N. (1992), Cristofor Columb și epoca

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1964), Masivul Ciungilor, caracterizare geologică-gemorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.X. BARBU N., IONESI L., IONESI BICA (1966), Observații geologice și paleogeomorfologice în zona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podișul Sucevei, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XII. BARBU N., BRÂNDUȘ C. (1967), Solurile de pe teritoriul orașului Iași și a împrejurimilor sale, An.șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIII. BARBU N., BRÂNDUȘ C.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
MARTINIUC C., BARBU N., BĂCĂUANU V., BURDUJA C. (1970), Cadrul natural al Moldovei de Nord, Lucr.celei de-a VII-a Conf.Naț.de Șt.Solului. IONESI BICA, IONESI L., BARBU N. (1971), Date noi privind vârsta pietrișurilor din partea vestică a Podișului Sucevei, Lucr.Șt.Inst.Pedag., Suceava, II. IONESI L., IONESI BICA, BARBU N. (1971), Orizontarea depozitelor fluvio-deltaice din partea vestică a Podișului Sucevei și semnificația ei paleogeomorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-a Conf.Naț.de Șt.Solului. IONESI BICA, IONESI L., BARBU N. (1971), Date noi privind vârsta pietrișurilor din partea vestică a Podișului Sucevei, Lucr.Șt.Inst.Pedag., Suceava, II. IONESI L., IONESI BICA, BARBU N. (1971), Orizontarea depozitelor fluvio-deltaice din partea vestică a Podișului Sucevei și semnificația ei paleogeomorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
al Bicazului, în vederea ameliorării pajiștilor, Rev. "Cercetări agricole în Moldova". NĂSTASĂ V., SÎRGHIE EL., BARBU N. (1979), Studiu experimental privind posibilitatea poluării apei subterane cu pesticide utilizate în agricultură, Rev.Medico-Chirurgicală, LXXXIII, 2. BĂCĂUANU V., BARBU N. et al. (1980), Podișul Moldovei, Ed.Șt.și Encicl., București (350 p.). LUPAȘCU GH., BARBU N., TODERIȚĂ MARIA, RUSU C. (1981), Solurile din împrejurimile Tulgheșului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVII, s.II b. LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU N., TODERIȚĂ MARIA (1981

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
costul cazării la hotelurile de aici depășea cu mult prevederile finanțării mele. Am reușit totuși să cunosc suficient particularitățile geografice a celor două principale unități de relief ale acestei țări ... mare parte a M-ților Caucazul Mic și cunoscutul platou transcaucazian ... Podișul Armeniei ... la sud de care se profilau mărețe cele două enorme conuri vulcanice învecinate: biblicul Ararat (5165m) ... pe care s-ar fi oprit arca lui Noe după marele potop al antichității ... și gemenul său Aragat (3914m) de dincolo de granița cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
a fost posibilă grație amabilității conducerii Universității din Erevan, care a pus la dispoziție un microbuz pentru mine și geografii de la catedră care s-au oferit să mă însoțească. O nostimă întâmplare merită atenție. Pe unul din traseele noastre prin Podișul Armeniei am intersectat ... nu departe de Erevan ... localitatea Echmiadzin ... loc sfânt pentru armeni ... unde ... după spusele colegilor din microbuz ... este sediul Patriarhului tuturor armenilor ... pe atunci Vasken I, adus din România. Auzind acestea ... am propus însoțitorilor să-i facem o

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402

mare parte cu istoricul cercetărilor efectuate asupra Câmpiei colinare a Jijiei. Așadar,se poate spune că,din punct de vedere fizico- geografic,teritoriul studiat este relativ bine cunoscut, având în vedere că geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și comuna Șipote. Există și cercetări geografice locale foarte valoroase, deși puține, cu privire la studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări ce prezintă un interes științific deosebit, aparțin

Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
Platforma Moldovenească. Cercetările asupra reliefului Cercetarea sistematică a reliefului din zona Șipote a început în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, o dată cu etapa observațiilor științifice efectuate de geologi (1883-1920). Astfel, paralel cu cercetarea tot mai amplă a geologiei Podișului Moldovei,geologii ieșeni au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea

Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
au efectuat și cercetări geomorfologice. De la sfârșitul sec. al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este inclusă și Câmpia colinară a Jijiei, ce include, la rândul ei, și zona studiată (com.Șipote). În 1925, Gh. Munteanu-Murgoci își exprima opinia asupra originii tectono-erozive a acestei regiuni. Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai

Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
Câmpia colinară a Jijiei, ce include, la rândul ei, și zona studiată (com.Șipote). În 1925, Gh. Munteanu-Murgoci își exprima opinia asupra originii tectono-erozive a acestei regiuni. Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai David, primul geomorfolog care a studiat Podișul Moldovei; printre altele, în 1920,M. David a făcut o primă regionare a acestei părți a teritoriului țării noastre. Probleme care interesează întreaga zonă a Câmpiei colinare a Jijiei sunt abordate și de V. Mihăilescu (1922-1936). Un alt geograf de

Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]