2,516 matches
-
Teatro La Fenice din Veneția care se angaja să asigure reprezentarea ei. Probabil încurajat de prezența la Veneția a marelui bariton Felice Varesi (cel care dăduse viața rolului titular din opera Macbeth în 1847) Verdi i-a sugerat lui Piave, poetul rezident al teatrului La Fenice, să adapteze piesa lui Victor Hugo Le roi s‘amușe -“una din cele mai mari creații ale teatrului modern“, după cum declara marele compozitor. Piesa lui Victor Hugo era considerată lèse majesté și interzisă de a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
, Irina-Adriana (10.I.1968, Iași - 30.IX. 1998, Iași), poetă și eseistă. Fiică a Mariei și a lui Ioan Andone, A. a copilărit și s-a format în orașul natal. Învață mai întâi la Liceul „Dimitrie Cantemir”, după care urmează cursurile Liceului de Informatică și pe cele ale Facultății de
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
1998, 10; Gabi Haja, „Nu e păcat ca să se lepede clipa cea repede...”, RR, 1998,4; Nicolae Panaite, Un fel de durere de secoli, CL, 1999, 1; Maftei, Personalități, VIII, 30-32; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 31-32; Sebastian Drăgulănescu, Irina Andone, poetă și eseistă, CRC, 2003, 1; Constantin Cubleșan, O poetă a contrariilor: Irina Andone, CRC, 2003, 6. S.D.
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
ANTONESCU, Venera (15.V.1926, Slatina), poetă, eseistă și traducătoare. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București, având ca disciplină de bază limba și literatura franceză. A funcționat la Catedra de literatură universală și comparată a Universității din București. Și-a susținut doctoratul în filologie
ANTONESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285390_a_286719]
-
1933-1936). Corector și încasator al ziarului „Glasul Bucovinei”, preot apoi într-o comună cernăuțeană, va lucra din 1937 în cancelaria Mitropoliei Bucovinei. Pe lângă alte însărcinări, a avut și răspunderea redacțională a publicațiilor „Credința” (1937-1949), la care colabora, alături de alți tineri poeți, încă din 1935, și „Foaia oficială” a Mitropoliei (1947, devenită „Cuvântul adevărului”, 1948). A. s-a format ca scriitor în ambianța grupării „Iconar”, fiind unul dintre fondatori. Debutase în revista „Junimea literară” (1931), în care va fi prezent, aproape număr
ANTONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285387_a_286716]
-
munților și Țara luminii de Magda Isanos, volumele Un om așteaptă răsăritul de Mihai Beniuc și Cântece de galeră de Cicerone Theodorescu, Călătorii de Sanda Movilă ori Libertatea de a trage cu pușca de Geo Dumitrescu. Sunt prezentați în medalioane poeți ca Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu sau Sașa Pană. V. Cristian scrie despre Louis Aragon, Micaela Catargi despre Elsa Triolet, Octav Șuluțiu despre volumul de Poeme tradus de Margareta Sterian din Walt Whitman. Cât privește proza, caracterul informativ al comentariilor vizând
APARAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285403_a_286732]
-
Țambalul lui Chiran, București, 1949; Pilot fără noroc, București, 1958; Rasskazî [Povestiri], pref. Geo Dumitrescu, București, 1961. Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele, București, 1949 (în colaborare cu Val. Cordun); Nikolai Virta, Bătălia Stalingradului, București, 1950 (în colaborare cu Val. Cordun); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și Demostene Botez); V. Matev, În taigaua Narâmului, București, 1953 (în colaborare cu M. Zarie); E. Samuilenoc, Noroc vânătoresc, București, 1954 (în colaborare cu Silvian Iosifescu); K. Simonov, Suvorov, București, 1955
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
cel literar, devine preponderentă în 1990. Rubrici: „Meșterul Manole”, „Permanențe”, „Jurnal contemporan”, „Cronica subiectivă”, „Logos”, „Pagini literare”, „Caleidoscop”, „Jurnalul artelor”, „Confluențe”, „Restituiri”, „Linotyp”, „Ancheta Argeș”, „Labirint”, „Caligrame”. A. publică scrieri ale unor autori de prestigiu, dar încurajează și creația tinerilor poeți, cărora le consacră un spațiu relativ mare, îndeosebi în suplimentele revistei. Versurile poartă semnături precum Octavian Goga (cu inedite), Lucian Blaga, Tudor Arghezi (inedit), V. Voiculescu (inedit), Ion Pillat, Aron Cotruș, Veronica Micle, Victor Eftimiu, Nicolae Labiș, Geo Bogza, Ștefan
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
forța de a o nega, eleganța, rafinamentul, grija pentru buna formă a corpului. Important e Însă că din spiritul lor se Împărtășesc englezi și francezi deopotrivă. Am spune Însă, pe urmele lui Baudelaire, că francezii sunt mai atașați de lordul poet decât de Brummell, poate și pentru că Byron e artist. Roger de Beauvoir, unul din celebrii dandy parizieni, Îi dedică pagini pline de ardoare, opunându-l lui Brummell tocmai datorită vieții sale „de artist și de mare senior al trândăvelii”. Cum
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mor), se Îmbracă, vorbesc. Iată-l, de pildă, pe Tristan Tzara, echipat mereu ca pentru o mare recepție, În costumele sale trase la patru ace, cu nelipsitul monoclu. Sau pe nu mai puțin elegantul Marcel Duchamp. Ori pe Jacques Vaché, poetul ofițer cu o uniformă care Îi lasă muți de uimire pe toți: jumătate franceză, jumătate germană. Sau pe Maiakovski, revoluționarul, cu al cărui nume Giuseppe Scaraffia Încheie suita dandy-lor din secolul XX. „În persoana lui Vladimir Maiakovski (1893-1930) ciocnirea dintre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
desăvârșit al frivolității elegante”, „o individualitate dintre cele mai rare” - scrie sufocându-se cu superlativele Barbey d’Aurevilly. Nu e singurul. Lui Brummell Îi cade În mreje o lume Întreagă, Începând cu viitorul rege, prințul de Wales, și cu lordul poet, George Byron. Cine să fie individul pe care Îl exaltă nu doar cuvintele unui tardiv admirator francez, ci mai ales vorbele și gândurile contemporanilor? Un tânăr de familie bună (nu Însă aristocratică). E fiul secretarului particular al lordului North (ajuns
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
asemenea mecanisme sunt dezvăluite subtil, cu instrumentele artei, de către Hugo von Hofmannsthal În Basmul celei de-a 672-a nopți, scris În 1895. Istoricii literari dau ca mai mult decât certă influența pe care trebuie să o fi exercitat asupra poetului austriac, el Însuși marcat de un dezechilibru sexual, procesul lui Oscar Wilde, larg dezbătut În ziarele vieneze. Protagonistul, un tânăr fiu de negustor, orfan, Îndrăgostit de propriul chip, trăind În cultul frumuseții gratuite, asemenea lui des Esseintes, vede Într-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Pierrepoint. Era sufletul (dar oare suflet ar trebui să i se spună?) faimosului pavilion de la Brighton, Carlton-House, Belvoir. Legat mai ales de Sheridan, de ducesa de York, de Erskine, de lordul Townshend, de această ciudată și pasionată ducesă de Devonshire, poetă În trei limbi, care săruta măcelarii Londrei cu buzele sale patriciene spre a-l proslăvi mai mult pe Fox, el s-a impus până și În ochii celor care puteau să Îl judece, care i-ar fi putut dibui deci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
été enregistrées au début du XXe siècle, comme celles des poètes George Coșbuc ou Ștefan Octavian Iosif.987 Pourtant, îl ne s'agit pas de la vraie traduction de poésie, de " la traduction chef d'œuvre ", comme l'appelle Blaga : " Acești poeți nu ne-au dat traducerea capodoperă. "988 Ce contexte historique et culturel défavorable a engendré une vraie crise de la traduction dans l'espace roumain à la moitié du XXe siècle : Așa s-a ajuns la situația deplorabilă că "traducerea" a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
termes șont loin d'être synonymes. → Le nom " alean " qui est, en quelque sorte, synonyme de " dor ", est interprété par leș traducteurs comme une " nostalgie " ou un " doux chagrin " : Nostalgie (Miclău, 1978 : 415) ; Doux chagrin (Romanescu, 1998 : 53). → Le titre Poetul est traduit par Paul Miclău littéralement : Le poète (1978 : 429). Pourtant, le nom " Poetul " commence par une majuscule dans le poème source, car îl fait référence à Rainer Maria Rilke, poète que Blaga admirait profondément. La traduction du titre en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Internațional " Lucian Blaga ", Editura Imago, Sibiu, 1995. POPA, Mircea, Lucian Blaga și contemporanii săi, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. SORA, Mariana, Cunoaștere poetica și mit în opera lui Lucian Blaga, Minerva, București, 1970. TĂNASE, Alexandru, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. VAIDA, Mircea, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, Editura Minerva, București, 1975. VAIDA, Mircea, Pe urmele lui Lucian Blaga, Editura Sport-Turism, București, 1982. VALERIAN, V. I., Cu scriitorii prin veac, Editura Pentru Literatură, București
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1996. 923 Lucian Blaga, Trilogie de la Connaissance, traduction de Georges Piscoci-Danesco et leș collaborateurs, Librairie Roumaine Antitotalitaire, Paris, 1995. 924 Le système philosophique de Blaga est présenté par Alexandru Tănase. V. Alexandru Tănase, Lucian Blaga filosoful poet, poetul filosof, Editura Cartea Românească, București, 1977. 925 Nous rappelons à ce titre l'argument de Mircea Vaida, qui considère que le fondement de la métaphysique de Blaga est de nature lyrique. Nous ne partageons pas cette opinion : en effet, leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des dilettantes, qui se șont toujours frayé le passage dans ce travail, qui enivre și facilement leș gens avec l'illusion de la création. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons. 987 V. Idem, p. 114 : " [...] în cele câteva decenii posteminesciene, poeți precum Coșbuc sau Iosif au făcut multe traduceri, fragmentar onorabile, fragmentar de mântuiala, grăbite adesea. Coșbuc s-a întrecut uneori pe șine traducând pe Dante, dar fără largă respirație. Ștefan O. Iosif a tradus mult și onest, dar s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
autori români. Sub redacția și îngrijirea sa, însoțite de studii introductive, au apărut în limba maghiară volume de versuri alese din A. Toma, Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, Lucian Blaga, Ion Pillat ș.a. La realizarea acestor volume au contribuit cu traduceri poeți de frunte ai literaturii maghiare, cum sunt Áprily Lajos, Jékely Zoltán, Kányádi Sándor, Illyés Gyula, Szemlér Ferenc, Szilágyi Domokos, Garai Gábor, Kiss Jenó, Nagy László. După o serie de studii despre O. Goga, în 1971 își publică monografia Octavian Goga
DOMOKOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286822_a_288151]
-
critică italiană, cum ar fi aceea de „experimentalism”. Poezia română contemporană, în special cea a tinerilor autori, beneficiază la C. de o lectură competența și entuziasta, care își propune să integreze fenomenul în spațiul cultural european. Elocventa este antologia Nuovi poeți romeni (1986), îngrijita în colaborare cu Marin Mincu. Oferindu-se ca instrument de lucru pentru studiul limbii române la universitate și că hartă pentru explorarea unei zone culturale mai puțin cunoscute, antologia urmărește să ilustreze dinamică experienței poetice a generației
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
Zaharia Stancu, Quanto ți ho amato, Milano, 1974; Poesia romena d’avanguardia. Testi e manifești da Urmuz a Ion Caraion, introd. trad., Milano, 1980 (în colaborare cu Marin Mincu); Folclore letterario romeno, Torino, 1981 (în colaborare cu D. Losonti); Nuovi poeți romeni, introd. trad., Florența, 1986 (în colaborare cu Marin Mincu); Norman Manea, Ottobre ore otto, Milano, 1990, Un paradiso forzato, Milano, 1994, Clown (Îl dittatore e l’artista), Milano, 1995; Constantin Noica, Șei malattie dello spirito contemporaneo, introd. trad., Bologna
CUGNO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
lui Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, I. Ghica, N. Bălcescu este compensată, în parte, de bogata și variata activitate a lui Heliade și de colaborarea frecventă a lui C. Negruzzi. Heliade e prezent cu câteva titluri care l-au consacrat ca poet: balada Zburătorul (inclusă și în „Curierul românesc”), Căderea dracilor, Ingratul, cântul I din Michaida. Mai oferă poezii D. Bolintineanu (O fată tânără pe patul morții, Mihnea și baba), Iancu Văcărescu, C. Aristia, iar dintre poeții moldoveni - Gh. Asachi, V. Alecsandri
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
Cărtărescu la Cassian Maria Spiridon, Florin Iaru, Ioanid Romanescu, Dionisie Vitcu. Revista aspiră să se înscrie însă și ca „o rampă de lansare a tinerelor talente din țară și din întreg spațiul limbii noastre”, publicând în special texte ale tinerilor poeți și prozatori premiați la concursurile de literatură pe care le organizează. Interesante sunt - dintre studiile de critică literară - Postmodernismul, Dimensiunea narativă a lui Codrin Liviu Cuțitaru și Condiția biografiei literare semnat de Constantin Parascan. Printre colaboratorii permanenți se află Gavril
DACIA LITERARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
COMĂNESCU, Denisa (4.II.1954, Buzău), poetă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Tomescu) și a lui Caton Comănescu, avocat. După absolvirea liceului din orașul natal, în 1972, și a Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-engleză, a Universității din București, în 1977, lucrează ca translatoare
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]
-
Mircea Ivănescu, pref. Alex Ștefănescu, București, 1989; Eiléan NíChuilleanáin, [Poeme], în Flăcări himerice. 10 poeți irlandezi contemporani, București, 1996. Repere bibliografice: Dan Cristea, Tristețe și luciditate, LCF, 1979, 36; Dan Ciachir, „Izgonirea din paradis”, SPM, 1979, 458; Nicolae Manolescu, Tinere poete, RL, 1979, 42; Adrian Popescu, Cărți de poezie, ST, 1979, 10, 11; Eugen Simion, În „noua generație poetică...”, RL, 1979, 51; Ion Caraion, Paradisul regăsit, LCF, 1980, 2; Alex. Ștefănescu, Feminitate, autenticitate, har, CNT, 1980, 10; Laurențiu Ulici, Balans, RL
COMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286340_a_287669]