3,259 matches
-
împotriva ei. Textul păstrează un ton constativ "căutând pe unul dintre noi s-a oprit -/ într-un pahar plutea înecată o viață". Cântec pe hârtie se constituie într-un alt text situat undeva la marginea dintre manifestul literar și discuțiile polemice pe marginea literaturii. Se acumulează aici aproape toate obsesiile tonegariene, începând cu discutarea propriului statut literar. Marca incertitudinii, întărită de data aceasta de prezentul verbului deschide, de altminteri, textul "nu știu dacă sunt îndeajuns poet mare". Există totuși aici un
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de creație, dar ironia și nota lucidă schimbă textul, e dorință și negare a ei. Mitul iubirii pure, spirituale e adus în prezent, există însă o anumită discreție în distrugerea clișeelor, "sigurătatea era mai ieftină/ chiar decât îmbrățișările ei..." Tonul polemic se remarcă în elementele retorice, în reluările de tip refren care subliniază plictisul, banalul existențial, în punerea în opoziție a aspirațiilor "Femeia avea ochi obosiți și buze de anilină;/ aș fi putut să o sărut până dimineață -/ dar ea voia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
literar. Totuși unii dintre reprezentanții săi anunță prin recurgerea la ironie, la demitizare, prin jocul intertextual sau prin autoreferențialitatea postmodernismul din anii '80. Așa cum generația albatrosistă se opusese exceselor literaturii moderniste, tot așa cei ai generației ‛80 operează o distanțare polemică față de ceea ce a însemnat literatura anilor '60. E interesant că cel mai adesea teoreticienii postmodernismului și ai generației '80 au fost chiar membrii săi, ca și în cazul generației războiului. În ceea ce privește opoziția stabilită între șaizeciști și optzeciști, se întocmesc chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
întors fața către pământesc, către profan (o schimbare de perspectivă pe care încercase s-o impună și avangarda): "oraș-pământ, oraș-plictiseală, oraș-mărăcine" (Cangrenă). Transformarea universului în text apare într-o oarecare măsură și la Geo Dumitrescu unde se împletește cu refuzul polemic de a mai scrie într-o astfel de lume: "Mai sus, mai sus! - vom trece de Dumnezeu,/ - pământul este o virgulă, cerul un ban -/ de sete, de veacuri suntem beți," (Odă). Atât universul real, cât și cel ideal nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
plasarea semnului de întrebare pe un vers distinct. Într-o oarecare măsură textul se supune unui proces de disecție demonstrativă pentru un curs fictiv de poetică. În astfel de texte, nota Radu G. Țeposu, "universul liric, în care se întrevede, polemic, și un kitsch psihologic, e desolemnizat prin limbajul umil, argotic, mustind de pitorescul oralității. Sensul polemic e întotdeauna evident, transparent"253. Discursivitatea, adresarea retorică revine și la Ion Caraion: "Domnii mei, domnii mei,/ n-am să termin niciodată de scris
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
proces de disecție demonstrativă pentru un curs fictiv de poetică. În astfel de texte, nota Radu G. Țeposu, "universul liric, în care se întrevede, polemic, și un kitsch psihologic, e desolemnizat prin limbajul umil, argotic, mustind de pitorescul oralității. Sensul polemic e întotdeauna evident, transparent"253. Discursivitatea, adresarea retorică revine și la Ion Caraion: "Domnii mei, domnii mei,/ n-am să termin niciodată de scris." (Memorie), și e comparabilă cu spectacolul pe care-l introduc în text chiar și poeții generației
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poeții/ și de fapt așa credeam și eu". Un alt text e o discuție explicită despre Literatură, despre lucrurile "din care poți să faci o poezie". Se evidențiază aceeași punere a afirmațiilor sub semnul incertitudinii ce sugerează distanțarea ironică și polemică: verbul "ar trebui" se repetă tocmai pentru a sublinia diferența dintre vechiul criteriu al poeticului și cel nou, propriu pe care încearcă să-l impună. E și aici o ridiculizare a poeziei care se realizează prin brodarea pe o schemă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
romantismului pe cer." (Alegorie generală). Este motivul asupra căruia revine cel mai des Constant Tonegaru într-o manieră demitizantă și totodată novatoare: viziunea poate fi modificată sub influență bahică așa cum sugerează și titlul, Puțin alcool, totuși fără a exclude nota polemică: "Cum stelele s-au urcat pe cer, nu știu,/ dar Luna zău, aș pune-o într-un cuier/ să nu se mai miște tradițional/ și-aș descărca într-însa o carabină Manlicher", iar simbolul tradițional al iubirii pure, caste se
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
București, 1995. Vianu, Tudor, "Generație și creație" (1936), în Opere, vol. 9. Referințe critice Apolzan, Mioara, Aspecte de istorie literară. Destinul unei publicații: R.F.R., Editura Minerva, București, 1983. Balotă, Nicolae, Umanități (eseuri), Editura Eminescu, București, 1973. Barbu, Eugen, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent. Poezia română contemporană, Editura Eminescu, București, 1975. Bălu, Ion, Nostalgia absolutului, București, Editura Eminescu, 1981. Bârgău, Vasile, Generația '80. Precursori & urmași, Editura Călăuza, Deva, 1999. Brezulescu, Ana-Maria, Mihăilă, Ileana, Nișcov, Viorica
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atât de monstruos, nedrept și incredibil că-ți vine să te îndoiești. Și dacă nu-i adevărat? Unde-i nota în care Caraion anunța "autoritățile" despre acel manuscris?", ibidem. 187 "Pentru accentele puse pe luciditate, pentru causticitatea și nervul său polemic, pentru latențele și lava de pamfletar, pentru prestigiul dat de el poemului în proză, pentru disjuncțiile sale categorice dintre progresul tehnic și literatură, pentru intuirea și neconfundarea cu altceva a specificului artei (...), pentru alarma atât de convingătoare asupra nefastelor consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
stare socială conformistă, el construiește utopii pe care le plasează într-un trecut imaginar, dar își ia de obicei măsura de precauție a autoironiei", Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, p. 573. 213 Ibidem. 214 Eugen Barbu, O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în present. Poezia română contemporană, Editura Eminescu, București, 1975, p. 59. 215 Mircea Tomuș, Istorie literară și poezie, Editura Facla, Timișoara, 1974, p. 145. 216 Mircea Tomuș, op. cit., p. 146. 217 Ibidem. 218
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
portret al lui Mihai Eminescu din perspectivă tensionată, actuală, fidelă până la un punct unui nucleu existențial real. Se pleacă de la semnificațiile textului eminescian, pentru a se căuta un răspuns care oferă adesea deschideri spre noi semnificații, într-o desfășurare mereu polemică, îndrăzneață, surprinzătoare, dar coerentă și, în linii mari, admisibilă. SCRIERI: O săptămână de poeme nescrise, Chișinău, 1998; Cvartet pentru o voce și toate cuvintele (în colaborare cu Nicolae Leahu), Chișinău, 2001; Jocurile alterității, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
începutul carierei sale științifice, R. și-a ales drept obiect principal de studiu cronografia moldovenească. Pregătirea multilaterală i-a permis să cerceteze fenomenul cronicăresc integral, sub diferite aspecte: istoric, filosofic, literar. Lucrările lui se remarcă prin minuțiozitatea documentării și spiritul polemic, dar și prin supralicitarea aspectului ideologic în comentariul privitor la scrierile cronicarilor. A prefațat ediții de opere ale marilor cronicari apărute la Chișinău. SCRIERI: Cronicarul Ioan Neculce. Viața și opera (în colaborare cu Vasile Coroban), Chișinău, 1956; Slova cronicărească - ecoul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289403_a_290732]
-
World According to Vonnegut (2004), Authorship and Identity in Contemporary Fiction (2005), Journeys out of the Self (2005), Perspective critice asupra globalizării culturale (2010). A primit Outstanding Fulbright Scholar of the Year (2003), în domeniul studiilor americane. Eduard Vlad, Dictionar polemic de cultură americană (c) 2012 Institutul European Iași pentru prezenta ediție Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; http: //www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VLAD, EDUARD / Eduard
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Ciugureanu Iași: Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978973-611-825-8 I. Ciugureanu, Adina (pref.) 008(73) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMANIA EDUARD VLAD Dicționar polemic de cultură americană Cuvânt înainte de Adina CIUGUREANU INSTITUTUL EUROPEAN 2012 This work was supported by CNCSIS-UEFISCSU, project number PNII-IDEI-802/2009 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de față, Dicționar polemic de cultură americană, este rezultatul unei îndelungate munci de cercetare asupra fenomenelor culturale
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed în ROMANIA EDUARD VLAD Dicționar polemic de cultură americană Cuvânt înainte de Adina CIUGUREANU INSTITUTUL EUROPEAN 2012 This work was supported by CNCSIS-UEFISCSU, project number PNII-IDEI-802/2009 CUVÂNT ÎNAINTE Volumul de față, Dicționar polemic de cultură americană, este rezultatul unei îndelungate munci de cercetare asupra fenomenelor culturale americane din a doua jumătate a secolului trecut și din primul deceniu al celui actual în contextul reconfigurărilor unei culturi americane aparte. Aceasta, prin efectul fenomenal exercitat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
americane din a doua jumătate a secolului trecut și din primul deceniu al celui actual în contextul reconfigurărilor unei culturi americane aparte. Aceasta, prin efectul fenomenal exercitat de mass-media, devine în mare măsură un vector major al globalizării culturale. Dicționarul polemic apare după publicarea volumului Perspective critice asupra globalizării culturale (2010), volum în care Eduard Vlad repune în discuție conceptul de globalizare, termen folosit cu o frecvență la fel de mare ca cel de "postmodernism", reliefând și subliniind importanța dimensiunii culturale susținute de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în discuție conceptul de globalizare, termen folosit cu o frecvență la fel de mare ca cel de "postmodernism", reliefând și subliniind importanța dimensiunii culturale susținute de practicile discursive ideologice și politice aflate în interacțiune dinamică. La fel procedează și în cazul dicționarului polemic. Termenii, expresiile, conceptele explicate sunt părți componente ale unui flux ideologic, politic, literar, istoric, social și economic contemporan și trebuie privite atât în contextul actual al culturii americane cât și în cel larg al culturii globale, în care o serie
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
români de vârste și preocupări diferite, iubitorilor de cultură americană, studenților interesați de societatea americană. Dicționarul însă este departe de a fi un instrument sec spre care cei interesați se îndreaptă pentru a căuta un cuvânt ori o expresie. Dicționarul polemic de cultură americană este, după cum reiese și din titlu, un studiu și o provocare la discuție despre cultura americană și poate fi citit ca atare. Lectura lui, cu trimiteri dese la alți termeni ori la bibliografie, urmează un periplu serios
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
argumenteze, plecând de la afirmații sau comentarii pe care nu le acceptă, un exercițiu extrem de util pentru fiecare specialist. Invitând la polemică și dialog, procese normale în dinamica pe care o evidențiază încă și mai mult actualele configurații culturale, acest dicționar polemic poate fi luat ca o sumă de reacții, invitații la alte reacții, de încercări de selectare a unor personalități, figuri iconice din cultura populară, a unor evenimente, practici și instituții semnificative în ceea ce se poate numi contemporaneitate, încă o dată, un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Un exemplu invocat de Chomsky și Herman în sursa de mai sus este programul Who Wants to Be a Millionaire la ABC (asta spun ei în volum, deși programul a apărut în Marea Britanie). Asemenea afirmații sunt interesante, ducând la discuții polemice mai ales în acele părți ale lumii unde regimuri totalitare au controlat mass-media timp de multe decenii în moduri mult mai brutale decât ceea ce se întâmplă în America lui Noam Chomsky. Pentru a încerca demonstrarea faptului că mijloacele mass-media nu
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Școlii germane Bauhaus, ceea ce se va numi Op Art este revendicat de spațiul american, unde o serie de artiști germani s-au refugiat după ascensiunea nazismului, punând bazele acestei noi școli artistice la Chicago și ca o formă de răspuns polemic la foarte americana Pop Art. Dacă aceasta din urmă este figurativă, reciclând și recontextualizând obiecte promovate de societatea de consum contemporană, Op Art (optical art) este eminamente nonfigurativă, precum contemporanul ei artistic pentru o vreme, expresionismul abstract, și se bazează
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
fapt, ideile lui Petru Maior, aducând unele mărturii noi și insistând mai mult asupra neamestecului „ghintei românești” cu popoarele migratoare, ca și asupra vetrelor de romanitate de pe cele două maluri ale Dunării. A. are o argumentație strânsă, însuflețită, cu izbucniri polemice, retorice, cu expresii metaforice nu lipsite de plasticitate. În prefață (Cătră cetitoriu), preocupat de idealul „luminării nației”, de „polirea și iscusirea” ei, și, mai ales, de redeșteptarea conștiinței originii ei nobile, autorul se oprește și asupra unor probleme de limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
cultura divertismentului și „imperialismul” ei implicit, tendința de a-și anexa și de a înlocui celelalte culturi și viața „reală”, tangibilă, extramediatică. Bine documentat, vehiculând sintetic o informație interesantă, studiul păcătuiește prin oarecare pasivitate sau lipsă de reacție (nu neapărat polemică, ci pur și simplu obiectivă și înclinată spre nuanțare) față de ideologia implicită a obiectului său (sau a analizelor făcute acestuia de unii predecesori). De aceea, ajunge să ofere - în pofida scrupulului de nuanțare de care eseista dă, intermitent, dovadă, în pofida tuturor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
nu se soldează cu eliminarea altor materiale ori secțiuni: persistă rubricile „de autor”, rubrici precum „Față-n față”, „Țintă fixă” (grupaje monografice consacrate câte unui scriitor contemporan) ș.a. Revista publică, cu diferite prilejuri, importante texte programatice, teoretice, de atitudine, superior polemice, manifeste etc., între care Petru Cimpoeșu, „Postmodernismul românesc” ca instituție a exprimării și un important studiu de caz: romanul „generației ’80” (1/2001) sau Dumitru Crudu și Marius Ianuș, Manifestul fracturist (2-3/2001). M. W., N. Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290469_a_291798]