3,264 matches
-
grup de 45 legionari. Oamenii au fost strânși mai întâi sub Tâmpa și de acolo au plecat direct spre Chestură, care se găsește în centrul orașului. Într-un minut au putut să pătrundă înăuntru, reușind să prindă acolo întreg personalul polițienesc, rămas până târziu la serviciu din cauza inspecției colonelului Enescu și a maiorulul Fotina. La intrarea legionarilor se găsea în curte un grup de vreo 40 de gardieni, strânși pentru raport. Surprinși de repeziciunea cu care s-a lucrat, n-au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a pus mâna pe conducere și nu e timp acum de alte informații. Un grup numeros de legionari a acționat pe străzile din centrul Brașovului. Ei aveau misiunea să dezorganizeze măsurile de apărare luate de autorități, împiedicând transportul de forțe polițienești și militare dintr-o parte într-alta a orașului. Această echipă a fost condusă de Traian Marian. Culică și Eugen Necrelescu, cu un grup format în mare parte de studenți de la Politehnică, au atacat Legiunea de Jandarmi. Un alt grup
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
grup de conducători de la Berkenbrück au făcut o vizită la Rostock în zilele de 29-30 Noiembrie 1941. Vizita a fost organizată ca să coincidă cu comemorarea asasinării Căpitanului, cu trei ani înainte. Călătoria la Rostock s-a făcut cu aprobarea autorităților polițienești superioare de la Berlin. Delegația legionară a fost formată din Corneliu Georgescu, Comandant al Bunei Vestiri, Vasile Iasinschi și Constantin Papanace. Comandanții legionari au fost însoțiți de Comisarul Legath, delegatul permanent al Gestapo-ului pe lângă grupul legionar din Germania. Vizita a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fix ce va sta înăuntru, într-un loc să vadă mereu afară; cei ce vin se rețin și ei, până se termină operațiunile. Personalul convocat va sta în localul Siguranței, până ce se termină operațiunile. La telefon nu vorbește nimeni. Personalul polițienesc, la oraș; jandarmii, la sat; mașini; Jeepul Prefecturii, jandarmi, Primărie. Măsuri după operație 1. Arestații din organizații imediat cercetați spre a stabili și aresta legăturile. Cei ce nu fac parte din organizații, dacă nu trebuie imediat cercetați, vor fi imediat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ziare înainte de Crăciunul anului 1945, dar într-o formă foarte sumară și cu mai puține garanții decât cele discutate împreună. N-a mai fost scoaterea de sub urmărirea juridică a celor care urmau să se prezinte, ci numai scoaterea de sub urmărirea polițienească. Acesta a fost și termenul dat în dovada de prezentare a celor care s-au prezentat autorităților. Am insistat în discuții cu dl. ministru de Interne despre eliberarea legionarilor condamnați de Antonescu, după care mia promis că se va face
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
începe în anul școlar 1933-1934 la Alba - Iulia. Dar tot în același an 1934, fără vreo motivare oarecare, fără vreo tangență cu cele petrecute în cazul Duca, este arestat împreună cu alți 18.000 de legionari și supus brutalităților jandarmerești și polițienești ale unui regim ce se mândrea că este „liberal” și mai ales „democrat”. Este eliberat după luni de torturi, insulte și umilințe liberal democratice, fără a i se fi putut reține ceva în culpă, nici lui nici celor 18.000
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
caz similar. Pregătirea și executarea unui asasinat în grup, punând 14 oameni să sugrume deodată, la o comandă, alți 14 oameni după ce aceștia fuseseră legați de mâini și de picioare (la picioare având și lanțuri), de băncile din două mașini polițienești și apoi să mai fie și împușcați în ceafă ca să simuleze intenția de evadare, iar în final să-i îngroape într-o groapă comună sub o placă uriașă de beton peste care să așeze pământ și să semene iarbă, aparțin
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
închisoare corecțională de la 6 luni la 2 ani. Art. 24 - Nesupunerea repetată și fățișă la rânduielile de disciplină ale taberei sau coloanei de muncă, precum și părăsirea serviciului fără ordin sau învoire, vor constitui contravențiune, ce se va pedepsi cu închisoare polițienească dela 10-20 de zile și amendă dela 1000 - 10.000 lei. Art. 25 - Judecarea infracțiunilor prevăzute în prezenta lege este competența judecătorilor de pace. Art. 26 - Sancțiunile prevăzute de legea pentru organizarea și funcționarea învă țământului primar și normal, pentru
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
muncă grea și de muncă ușoară, în localitatea în care domiciliază evreii. 4). Acolo unde s’a făcut o triere medicală încă se putea face ceva incorect, în cadrul comisiunii medicale care a funcționat la Prefecturi. Vinovați ar putea fi funcționarii polițienești însărcinați cu strângerea evreilor, funcționarii de la Prefectură care au organizat detașamente și medicii comisiilor me dicale, care au funcționat la Prefecturi. Nu s’a putut face nici o afirmație precisă pentru că nici cel care primește mită, nici cel care dă, nu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 7259 din 12 August. Inspectoratele Regionale de Poliție ne-a raportat după cum urmează: 1. Munca de folos obștesc, se face de către evreii aflați în lagăre și detașamente, valizi de lucru, în măsura în care instituțiile publice au nevoe, cerând organelor militare sau polițienești numărul necesar de brațe. Sunt folosiți pe diferite instituții și întreprinderi de Stat; la repararea șoselelor, străzilor și podurilor, la asanarea orașelor, amenajarea spitalelor și localurilor autorităților cum și la munca agricolă. Intelectualii și meseriașii sunt întrebuințați la lucrări de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
natura întreprinderilor la care sunt repartizați. 2. Evreii au fost și sunt adunați, prin ordine de chemare, de către Cercurile de Recrutare respective, care îi selecționează și repartizează; cei care sunt în lagăre și ghettouri sunt puși sub pază militară sau polițienească. 3. Plasamentul la lucru se face în majoritatea cazurilor prin Cercul de Recrutare respectiv, sunt însă excepțiuni, cum ar fi de exemplu în Basarabia, unde plasamentul se face de către Comandamentul militar al lagărului, sau de către autoritățile poli țienești, acolo unde
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
București raportează că plasamentul se face prin primărie. 4. Verificarea muncii, se face deasemenea prin organele Cercului de Recrutare respectiv, de către șeful de lucru sau a instituției unde lucrează. În Basarabia și Bucovina, verificarea se face de către Comandamentul Militar sau Polițienesc, iar supravegherea, cum este munca efectuată, se face de către autoritățile interesate. 5. În general, guvernarea evreilor repartizați la diferite detașamente de lucru, întreprinderi de Stat și particulare, sunt guvernate de către șefii lucrărilor, cărora sunt împărțiți pentru munca obștească, cum și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
munca efectuată, se face de către autoritățile interesate. 5. În general, guvernarea evreilor repartizați la diferite detașamente de lucru, întreprinderi de Stat și particulare, sunt guvernate de către șefii lucrărilor, cărora sunt împărțiți pentru munca obștească, cum și de către organele jandarmeriei și polițienești. În Basarabia, guvernarea este efectuată de către autoritățile militare, cum este în lagărele din Chișinău, Orhei Soroca, Bălți și Chilia Nouă, de către autoritatea polițienească, cei din lagărele Tighina și Ismail. 6. Eliberarea evreilor dela munca de folos obștesc, se face tot
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt guvernate de către șefii lucrărilor, cărora sunt împărțiți pentru munca obștească, cum și de către organele jandarmeriei și polițienești. În Basarabia, guvernarea este efectuată de către autoritățile militare, cum este în lagărele din Chișinău, Orhei Soroca, Bălți și Chilia Nouă, de către autoritatea polițienească, cei din lagărele Tighina și Ismail. 6. Eliberarea evreilor dela munca de folos obștesc, se face tot de către Cercul de Recrutare Respectiv. În Basarabia, până în prezent, nu a fost eliberat nici unul. Cazul în speță, care formează obiectul raportului Nr. 3740
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
schimbarea domiciliului, fie în oraș, fie dintr’un oraș în altul, chiar dacă au aprobarea Ministerului Afacerilor Interne; - vor avea relațiuni intime, cu româncele. În cazul când bărbații infractori nu se prezintă de bună voie sau nu sunt descoperiți de către organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile lor. Vor fi de asemenea trimiși în Transnistria și românii, cari vor înlesni sustragerile evreilor de la munca obligatorie. Aplicarea sancțiunii cu trimiterea în Transnistria se ordonă de către Marele Stat Major, în urma cererilor adresate de către
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu execută conștiincios serviciul sau se sustrag dela munca obligatorie prin orice mijloc, vor fi trimiși în Transnistria împreună cu cei care le-ar înlesni sustragerile; - În cazul când bărbații evrei infractori nu se prezintă sau nu sunt descoperiți de către organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile lor; - Trimiterea în Transnistria se ordonă de Marele Stat Major, în urma cererilor adresate de către Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale). 3) Toate măsurile hotărâte mai sus devin executorii după 10 zile, dela publicarea prezentului comunicat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
paragraful c. și g. Pentru a se proceda la această operație, se vor respecta următoarele norme: 1. - Cercurile Teritoriale prin comandamentele teritoriale, raportează M. St. M. Secția I-a, înaintând tabele de cei în cauză. Odată cu acest raport, anunță organele polițienești sau jandarmi, pentru punerea sub pază a evreilor, până vor fi îmbarcați pentru trimiterea la Est de Nistru. Corpurile de armată (Comandamentele Teritoriale) se vor îngriji ca aceste rapoarte să ajungă la M. St. M. (Secția I-a) în cel
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nistru. Corpurile de armată (Comandamentele Teritoriale) se vor îngriji ca aceste rapoarte să ajungă la M. St. M. (Secția I-a) în cel mai scurt timp, prin delegat. Evreii infractori la Instrucțiunile generale No. 55.500/1942, prinși de organele polițienești sau jandarmi, vor fi ținuți în stare de arest, la polițiile respective. Familiile celor vizați pentru transportare, vor rămâne în locuințele lor, sub paza Centralei Evreilor din localitate. În caz când cineva fuge de sub pază, Centrala Evreilor răspunde pentru aceștia
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în Transnistria, aceștia vor desemna la prezentarea lor, la cercul teritorial sau poliție un procurator pentru administrarea și lichidarea bunurilor mobiliare, sub controlul centralei evreilor din localitate, completând o procură model în triplu exemplar, după formularul tip legalizat de către autoritățile polițienești ale domiciliului sau reședinței lor. Dintre aceste exemplare: - Un exemplar rămâne mandatarului; - Un exemplar se va înainta Centrului Național de Românizare. Aceste formulare se vor găsi la Cercurile Teritoriale, care vor servi numai ca model, cele trei exemplare urmând să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Consiliului de Miniștri trimis Dvs. cu ord. circular Nr. 68.750 din 6 August 1942, în cazul când bărbații evrei infractori hotărâți pentru a fi trimiși în Transnistria, nu se prezintă de bună voie sau nu sunt descoperiți de organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile acestora. Prin infractor, în acest caz, se înțelege evreul bărbat care s’a făcut vinovat de abaterile arătate în Instr. M.St.M. Nr 55.500/1942, Titlul D, capitolul 8, aliniatul 3 (pagina
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
număr s’ar putea ridica la circa 30.000-40.000. Președinția Consiliului de Miniștri cu Nr. 1680 din 3 Octomvrie 1942 (anexat) ne răspunde că plasarea acestor evrei se va face în județele Golta și Berezowca. De remarcat că organele polițienești întâmpină greutăți în executarea acestor dispozițiuni, din pricină că evreii urmăriți își schimbă des domiciliul, membrii ace leiași familii se dispersează, au nume și acte împrumutate, vigilența și conștiinciozitatea agenților de execuție pe teren nu este totdeauna la înălțime, etc. ȘEFUL SECȚIEI
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
categorii este de remarcat că și în România sunt indezirabili și în cazul când nu pot părăsi țara normal, trebuesc îndepărtați neapărat, pentru a nu mai constitui un obiectiv de siguranță care să absoarbă o bună parte din activitatea organelor polițienești. II. - Evreilor supuși statelor aflate sub protectorat german, li se acordă acelaș tratament ca și celor foști supuși germani, dacă nu sunt prevăzuți cu acte de călătorie - pașapoarte - valabile și recunoscute de țările respective, în ultimul caz considerându-i ca
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu se vor fi prezentat la chemare (fie că vor fi fost judecați și condamnați în lipsă, fie că vor fi în curs de judecată) Corpurile și Cercurile Teritoriale, vor face apel la organele Comenduirilor de Piață și la cele polițienești, solicitându-le ca în timpul raziilor ce vor efectua, sau cu orice ocazie, să urmărească arestarea evreilor în neregulă cu munca obligatorie. 3. Până la data de 1 Aprilie 1943, Corpurile Teritoriale vor înainta o situație numerică la M.St.M. Secția
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
serviciului militar, de unde aceștia au fost excluși, au următoarele îndatoriri: - Să dea ordin de zi de constatarea nesupunerii sau dezertării; - Să întocmească plângerea de dare în judecată, anexând la ea piesele sprijitoare; - Să dispună urmărirea infractorilor prin organele militare și polițienești. 4. - Evreii repartizați în cadrul muncii obligatorii la diferite instituții, firme sau întreprinderi, sunt considerați ca elemente auxiliare și temporare și nici de cum ca elemente principale și permanente de conducere, gestiune sau control. Ca urmare, ei pot fi ridicați dela orice
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
îngrijească de ținerea la curent a mutațiilor din livretul personal și să poarte în permanență asupra lor livretul, buletinul de populație și orice alt act de identitate; b) Să anunțe schimbarea domiciliului, în scris, atât cercurilor teritoriale cât și organelor polițienești, prin fișele speciale; c) În caz de boală care nu îngădue deplasarea, vor înștiința în scris atât instituția, detașamentul sau firma unde este repartizat, cât și cercul teritorial respectiv. Vizita la domiciliu sau în cantonament se va efectua de către medicul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]