9,887 matches
-
tabere. Comandamentul țarist a aflat că acei emigrați polonezi erau în înțelegere cu „nemulțumiții revoluționari moldovalahi”, că acționează în țară etc., generalul Lüders trăgând concluzia că tabăra poloneză punea în pericol țelul operației militare țariste. Numărul celor ce formaseră tabăra poloneză a fost controversat. Cifrele indicate de Tretter, menționate mai sus, sunt exagerate. Atunci când (sfârșitul lui septembrie) emigrații polonezi, care au dat ascultare sfaturilor lui D. Cantacuzino, s-au încolonat îndreptându-se spre Muntenia, numărul lor nu trecea cu mult peste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în țară etc., generalul Lüders trăgând concluzia că tabăra poloneză punea în pericol țelul operației militare țariste. Numărul celor ce formaseră tabăra poloneză a fost controversat. Cifrele indicate de Tretter, menționate mai sus, sunt exagerate. Atunci când (sfârșitul lui septembrie) emigrații polonezi, care au dat ascultare sfaturilor lui D. Cantacuzino, s-au încolonat îndreptându-se spre Muntenia, numărul lor nu trecea cu mult peste 100. Izvoarele ruse pomenesc de 60 de oameni, în vreme ce un membru al detașamentului, Adam Ksiszopolski, prins la graniță
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ce alcătuiau acel detașament, este însă de 113 oameni „călări și pe jos”, număr indicat atât în rapoartele autorităților locale din Moldova, cât și ale celor din Țara Românească, adică în rapoarte ale unor autorități prin fața cărora a trecut coloana poloneză. Urmăriți de trupele țariste, vreo 30 de polonezi rămăseseră în urma coloanei încât aceasta din urmă a ajuns la mănăstirea Vintilă Vodă în formație cu 78 de oameni. Loviți la Vintilă Vodă și Lopătari, polonezii au pierdut 7 oameni (morți), majoritatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de oameni. Loviți la Vintilă Vodă și Lopătari, polonezii au pierdut 7 oameni (morți), majoritatea predându-se, restul găsind scăpare prin fugă și adăpost la localnici. Într-un raport din 22 septembrie, cârmuirea județului Buzău pretindea să știe că detașamentul polonez ar fi intrat în Muntenia „întru înțelegere cu revoluționarii din Principat”, ceea ce este greu de confirmat. Rămâne însă fapt stabilit că acel detașament [urmărea să pătrundă în Transilvania, evitând o ciocnire cu trupele țariste, că el a fost sprijinit și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vintilă Vodă a fost bine primit, I. D. Petrescu, diacon la Episcopia de Buzău, tratându-l cu toată solicitudinea. Care a fost însă atitudinea autorităților oficiale ale revoluției române? S-a spus că Locotenența domnească ar fi făcut greutăți detașamentului polonez în legătură cu intrarea în Țara Românească și că, în această privință, influența lui Zablocki și Butkiewicz „a fost în mare parte hotărâtoare”, ceea ce este plauzibil, dacă avem în vedere poziția acestora față de acțiunile partidei democratice. Este însă de observat că polonezii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conduită demnă în timpul procesului, apoi frații Lukasiewicz, dintre care unul (Andrei) reuși să fugă din arestul cazarmei din Iași etc. O nouă încercare de catagrafiere a polonezilor din Moldova (septembrie), o comisie specială înființată de Sturdza pentru cercetarea activității emigrației poloneze, liste de emigrați polonezi, ordine de arestare, rapoarte ale urmăritorilor denotă asprimea represiunii. În Țara Românească, Matache Codrescu, devenit subprefect de Buzău al contrarevoluției și Fănică Poenaru (ajutorul celui dintâi) au fost direct implicați în nimicirea detașamentului polonez la Vintilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apoi frații Lukasiewicz, dintre care unul (Andrei) reuși să fugă din arestul cazarmei din Iași etc. O nouă încercare de catagrafiere a polonezilor din Moldova (septembrie), o comisie specială înființată de Sturdza pentru cercetarea activității emigrației poloneze, liste de emigrați polonezi, ordine de arestare, rapoarte ale urmăritorilor denotă asprimea represiunii. În Țara Românească, Matache Codrescu, devenit subprefect de Buzău al contrarevoluției și Fănică Poenaru (ajutorul celui dintâi) au fost direct implicați în nimicirea detașamentului polonez la Vintilă Vodă și Lopătari, în vreme ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
activității emigrației poloneze, liste de emigrați polonezi, ordine de arestare, rapoarte ale urmăritorilor denotă asprimea represiunii. În Țara Românească, Matache Codrescu, devenit subprefect de Buzău al contrarevoluției și Fănică Poenaru (ajutorul celui dintâi) au fost direct implicați în nimicirea detașamentului polonez la Vintilă Vodă și Lopătari, în vreme ce comisia de cercetare a participanților la revoluție s-a oprit asupra tuturor cazurilor legate de acțiunile polonezilor. Gradowicz a fost arestat și deținut vremelnic la Văcărești, iar arestarea celor doi cârmuitori ai județului Buzău
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 20 pentru toamna lui 1848, dar este posibil ca ea să fie mai mare, de vreme ce arestările în Iași, de pildă, avuseseră ecou până în Franța, fiind denunțate de ziarul „Le Courrier français” din 21 noiembrie 1848. Marea majoritate a emigraților polonezi din Moldova și Țara Românească a putut fi pusă însă la adăpost de represiuni datorită solidarității patrioților români, în unele cazuri chiar a autorităților locale. Semnificativ este că organele de urmărire țariste nu izbuteau totdeauna să obțină de la autoritățile locale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Țara Românească a putut fi pusă însă la adăpost de represiuni datorită solidarității patrioților români, în unele cazuri chiar a autorităților locale. Semnificativ este că organele de urmărire țariste nu izbuteau totdeauna să obțină de la autoritățile locale moldovene lista agenților polonezi, cele dintâi recunoscând chiar că nu era posibilă catagrafierea polonezilor din cauză că ei erau acoperiți de „boierii” cu care înnodaseră strânse legături. În buletinul din 5 septembrie 1848 al Agenției generale poloneze la Constantinopol se făcea observația că românii trimiseseră „ambasadori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
totdeauna să obțină de la autoritățile locale moldovene lista agenților polonezi, cele dintâi recunoscând chiar că nu era posibilă catagrafierea polonezilor din cauză că ei erau acoperiți de „boierii” cu care înnodaseră strânse legături. În buletinul din 5 septembrie 1848 al Agenției generale poloneze la Constantinopol se făcea observația că românii trimiseseră „ambasadori” peste tot, dar nu organizaseră un singur batalion, că ceruseră arme guvernelor francez și otoman, dar nu încercaseră să le obțină și pe alte căi, că, în general, românii nu făcuseră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alte căi, că, în general, românii nu făcuseră nimic, deși avuseseră timp, Poarta neputând fi blamată pentru cursul defavorabil al evenimentelor, căci în politică aperi numai pe cei ce se pot apăra. Aceste descurajante constatări contrazic nenumăratele intervenții ale agenției poloneze din capitala otomană, menite să împiedice alunecarea Turciei pe panta înțelegerii cu Rusia în scopul înăbușirii revoluției române. Dealtfel, la 24 septembrie 1848, Czajkowski nota cu tristețe mărturisirea lui Aali Pașa: „noi înțelegem și apreciem sfaturile lui Czajka (Michal Czajkowski
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a tuturor era lipsită de unitate de vederi și de conducere. La 3 octombrie, Hotel Lambert trimitea noi instrucțiuni lui Budzynski (Biberstein): agenția polonă din Țara Românească încetându-și activitatea, instrucțiunile agentului vor fi preluate de la Michal Czajkowski; în interes polonez, dezvoltarea națiunii române trebuie ajutată prin toate mijloacele, apărată de primejdia țaristă și cea habsburgică; polonezii să se întărească în Principatele Române, să fie asigurate relații bune între români și Poartă; agenția polonă din Constantinopol să sprijine pe români pe lângă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
croați, cărora li se promitea sprijin francez în cazul unui război franco-austriac, în primăvara lui 1849, în timp ce șeful partidei aristocratice trata cu Teleki planul transformării Ungariei într-un stat federal. Promisiunile franceze erau însă lipsite de temei. De altfel, agenția poloneză din Constantinopol constata, în septembrie 1848, că Aupick a înșelat speranțele puse în el, de vreme ce considera că Rusia ar fi în drept să curețe Moldova și Țara Românească de ideile revoluționare și republicane, iar Franța n-a dat atenție chestiunii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se ocupe de interesele tuturor naționalităților, propagând unire și frăție. Ideea avea - socotea Ion Ghica - șanse de reușită de vreme ce el se afla „în cele mai bune relațiuni cu agenții principelui Adam Czartoryski, cu șefii radicali ai ungurilor și cu generalii polonezi care conduceau armatele italiene și ungare...”. După cum se știe, în 1848, ca și mai târziu, nu s-a ajuns pe această cale la o încheiere fericită. Polonezii puneau un accent particular pe elementul slav în proiectele lor de federalizare, în timp ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au străduit să adune într-un singur șuvoi lupta popoarelor din această parte a continentului, în care scop au mediat între reprezentanții naționalităților angajate în confruntare. Această mediere s-a desfășurat pe două planuri. Pe cel dintâi au acționat emigrații polonezi încadrați în armata revoluționară maghiară, pe cel de-al doilea, uneori în strânsă legătură cu cei dintâi, conducătorul emigrației polone și agenții lor de pretutindeni. Referindu-ne la prima categorie de mediatori, un rol de mare însemnătate în raporturile româno-polono-maghiare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
orbește pentru o cauză nedreaptă, iar Bolliac îl numea „erou al libertății popoarelor”. Pentru Zoe C. Golescu, generalul Bem „valorează singur cât 20.000 de soldați”. Atitudinea lui Bem față de români era împărtășită și de alți ofițeri superiori și ostași polonezi din armata revoluționară maghiară, îndrituind cele mai mari speranțe de conciliere. N. Bălcescu, scriindu-i lui Ion Ghica din Pesta, la 22 iunie 1849, observa că „toți lehii din legioana lor, ce se află în Transilvania, sunt cu totul în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că „toți lehii din legioana lor, ce se află în Transilvania, sunt cu totul în favorul românilor d-acolo și o mărturisesc de față chiar și p-aci prin capitală”, iar Ion Ghica îi comunică lui Bem că prezența generalilor polonezi în fruntea armatei maghiare i se părea „o garanție suficientă a intențiilor amicale ale Ungariei față de alte popoare”, deci și față de români, ceea ce s-a dovedit a nu fi chiar exact. Oameni de diverse proveniențe și orientări, redactori ai jurnalului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Bem, opoziția sa față de represiuni, bunăvoința sa față de români dar, adăuga el, românii, masa populației am preciza noi, nu mai dădeau crezare proclamațiilor sale, considerându-1 și pe el ungur, neștiind cine este, și chiar dacă ar fi știut că era polonez, „tot așa de puțin i-ar fi crediutu” din motivele arătate. Pentru a obține sprijinul real al Franței și a repudia învinovățirile de exces „sangvinare” ale armatei sale, Bem s-a adresat, la 12 martie 1849, lui Boulay de la Meurthe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un comitet românesc pentru organizarea legiunii, iar Bem i-a cerut lui Kossuth ofițeri care cunoșteau limba română. Încercarea lui Bem de a alcătui o legiune românească a prins un contur concret după intrarea sa în Sibiu. În raportul agenției poloneze din Constantinopol (aprilie-mai 1849), se spune că Bem a propus românilor să organizeze o legiune și că, ajunsă la Constantinopol, Michal Czajkowski și Ion Ghica au hotărât să accepte propunerea, în care scop au fost trimiși la fața locului Bălcescu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la care ne-am referit deja în lucrarea de față, polonezii au depus cele mai mari străduințe pentru aplanarea conflictelor naționale pe baza recunoașterii individualității naționalităților. La Paris și Constantinopol, la Belgrad și Budapesta, la Debrețin și în Transilvania emisarii polonezi și-au făcut simțită din plin prezența și bunăvoința. De la Paris, după cum vom vedea, Czartoryski conducea întreaga rețea poloneză a reconcilierii. Michal Czajkowski, Lenoir, apoi Bystrzanowski acționau ca mediatori între maghiari, sârbi și croați; tot Michal Czajkowski și Bystrzanowski, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
conflictelor naționale pe baza recunoașterii individualității naționalităților. La Paris și Constantinopol, la Belgrad și Budapesta, la Debrețin și în Transilvania emisarii polonezi și-au făcut simțită din plin prezența și bunăvoința. De la Paris, după cum vom vedea, Czartoryski conducea întreaga rețea poloneză a reconcilierii. Michal Czajkowski, Lenoir, apoi Bystrzanowski acționau ca mediatori între maghiari, sârbi și croați; tot Michal Czajkowski și Bystrzanowski, la care s-a adăugat Ilinski, erau principalii promotori polonezi ai împăcării româno-maghiare. Ziarul „La Pologne” observa ca generalii polonezi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bunăvoința. De la Paris, după cum vom vedea, Czartoryski conducea întreaga rețea poloneză a reconcilierii. Michal Czajkowski, Lenoir, apoi Bystrzanowski acționau ca mediatori între maghiari, sârbi și croați; tot Michal Czajkowski și Bystrzanowski, la care s-a adăugat Ilinski, erau principalii promotori polonezi ai împăcării româno-maghiare. Ziarul „La Pologne” observa ca generalii polonezi Bem și Dembinski, precum și sârbul Damianici, au încercat să impună ungurilor recunoașterea egalității și a drepturilor naționale ale tuturor naționalităților, Bem acționând pe lângă români, iar Dembinski pe lângă slavi. Ion Ghica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poloneză a reconcilierii. Michal Czajkowski, Lenoir, apoi Bystrzanowski acționau ca mediatori între maghiari, sârbi și croați; tot Michal Czajkowski și Bystrzanowski, la care s-a adăugat Ilinski, erau principalii promotori polonezi ai împăcării româno-maghiare. Ziarul „La Pologne” observa ca generalii polonezi Bem și Dembinski, precum și sârbul Damianici, au încercat să impună ungurilor recunoașterea egalității și a drepturilor naționale ale tuturor naționalităților, Bem acționând pe lângă români, iar Dembinski pe lângă slavi. Ion Ghica la Constantinopol, Al. Golescu-Arăpilă la Paris, N. Bălcescu, Cezar Bolliac
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și Bystrzanowski. Deasemenea, N. Bălcescu avea și o scrisoare de acreditare destinată lui Bem și iscălită de Ion Ghica, în numele partidei naționale românești, în care era subliniată însemnătatea reconstituirii Poloniei pentru români, erau evocate relațiile strânse între români și emigrații polonezi, exprimându-se bucuria în legătură cu prezența generalilor polonezi în fruntea armatelor maghiare și speranța, „în ce ne privește [pe noi românii — n.n.], că excelența voastră va distruge ura de rase, abil fomentată de politica înveterată a Austriei, între maghiari și români
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]