2,744 matches
-
definitiv poporul truditor, având acum cu ce să-l prostească la nesfârșit. Pe anul acesta, pomana porcului s-a dus, sarmalele au fost terminate, vinul băut, Salvarea, sunată. La ce vă mai așteptați? La mulți ani și cât mai multe pomeni ale porcului... Poiana luminoasă Într-un luminiș mirific, din pădurea magică Iasnaia Poliana (Poiana Luminoasă), sub o moviliță de pământ verdeinerbat, își doarme somnul de veci titanul literaturii mondiale, Lev Nikolaevici Tolstoi. De ce aici și nu într-un cimitir? Istoria
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
se poate educa spiritul unui popor și ne vom trezi că ajungem, ca niște orfani părăsiți, scuipați și batjocoriți de popoarele lumii, așa zis civilizate, cărora să le mulțumim cu plecăciune și nespusă deferență, când ne mai dă câte o pomană amărâtă, invariabil însoțită de un strașnic șut în fund... Marea migrațiune Ieri că cam zburlisem eu un pic pe presa aceasta care mă stresează, ori de câte ori intru în contact cu vreun produs din această categorie, care odată cu trecerea timpului și-a
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de nimeni, în capcana comentariilor fără consecințe, și intrăm parcă fără să vrem în într-o complicitate nerecunoscută, neasumată, dar zgomotoasă. Și apoi ține-te frate, cât mai dăm din gură, fără să observăm că ne-o răcim absolut de pomană. Scriem cu limba-ntre dinți, comentarii pe calculator, dăm din gură la televizor, la radio, în piață sau la Alimentara, la nelipitul telefon celular, și brusc, ne găsim neștiute valențe de analiști politici și „analizăm” fiecare la nivelul de prostie
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
făcut mamei sale. Dar el revenea seară de seară. -Știi ce vă ziceam despre morți, când erați mici, îmi șoptește mătușa mea Aglaia, care mă speria cu bătrânețea chipului ei. Nu te mai lăsa chinuită. Dă-i două cepe de pomană ca să plece... Împlinesc ritualul și pentru prima dată mortul își deschide ochii. Avea niște ochi senini, albaștri, în care parcă s-au înecat toate apele lumii... Apoi, își lasă mâinile pe lângă corp și se volatilizează în noapte. Eu răsuflu eliberată
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mă-si... Crezi că inspectorii de la stat au timp de familie, de neveste...ei fac bine poporului...îi dau serviciu lui bărbatu-tău, să puteți trăi, au grijă de legi, să vă trăiască bine copiii...vă dăm alocații... așa, de pomană...Ce vină am eu că tu ai stat pe internet...Ce? te-am ales eu? te-a ales calculatorul...Colegii mei au avut mai mult noroc...Au tras niște femei de milioane și eu mă chinui cu tine, cu borșul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
înecat. Se pare că reușește, însă în „noaptea aceea sfârșesc în îmbrățișarea cruntă a celui pe care l-am redat lutului, ca semn de prețuire pentru binele făcut mamei sale.” Rezolvarea vine pe filieră populară - cele două cepe date de pomană conving pe orice mort să nu mai facă vizite celor vii. „Împlinesc ritualul și pentru prima dată mortul își deschide ochii. Avea niște ochi senini, albaștri, în care parcă s-au înecat în ei toate apele lumii... Apoi își lasă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
gândurile lipsite de pâinea speranțelor de-a avea dupå ce så bem apå care apå clipocea în orizont despletitå față morgana cu ciulini zvârcolind pulberea vârcolaci cålårind mareele de foc înspre miazånoapte Când credințele se rezemau doar în sårbåtori și pomeni și rugåciunile se råcoreau în prealabil cu înjuråturi adresate facturilor mamei și tatålui lor de taxe și prețurilor pe sută de grame de gaturi aripi și gheare la un loc și visul de zbor se încheia în oasele roasele de
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1640]
-
încet-încet se leagă vorba fiule. Așa că ar cam fi cazul s-o luăm cătinel prin cele mănăstiri și biserici, pentru a afla care au mai fost cei cu dare de mână și din multul sau puținul lor și-au făcut pomană cu sfintele lăcașuri. De unde să pornim, sfințite părinte? Cred că s-ar cuveni ca primul pas să-l facem către Sfânta Mitropolie. Aici îi oleacă de cântec, părinte. Care ar fi necazul, dragule? Toată lumea știe doar de Mitropolia Veche, zidită
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mitropolia Veche și între casele Prăjescului... mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda... deci noi, văzându... aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svânta Mitropolie”. Iată încă un act - cel din 15 iunie 1695 (7203) - care lămurește lucrurile: „Doamna Anastasia (Nastasia) a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă... Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră... gândit-am... pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu această carte a domniei mele tuturor... că iată văzând noi supărare orășenilor de aice din Iași de lipsa morilor... am făcut aceste două mori aice lângă târgu, în apa Bahluiului; dară pentru stare lor ca să nu să strice această pomană niciodată am socotit și am dat o roată cu tot vinitul ei să fie a sfintii Mitropolii și o roată a beceriului gospod”. Nu ne putem plânge nici de Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, care la 6 mai 1733 (7241) hotărăște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pe tronul Moldovei în 1582, unde rămâne până în 1591. Ia ascultă ce spune cronicarul Grigore Ureche despre revenirea pe tron a voievodului Petru Șchiopu: „Într-acestaș an dacă s-au așezat Petru vodă la domnie, nu vru să lase în deșert pomana sa, care o zidisă întăi, mănăstirea Galata din Vale, care apoi să răsipisă, ci cu toată nevoința au silit și cu toată osârdia au zidit Gala din Deal, care trăiește și până azi”. Asta ar însemna că Galata din deal
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
din averea ce are de la Dumnezeu, bani și mărfuri, pentru păcatul său, veșnica lui pomenire, a dat: 3000 de aspri, și 4 boi, și 10 vaci, și 100 oi, și 6 iepe, și 10 porci, și 1000 de aspri pentru pomeni, și o trăsură cu doi cai și cu așternut și o cupă de argint, și o lingură de asemenea și o bute de vin”. Aici - după cum este scris zapisul - pare că sunt doi dăruitori, dragule. Nu este așa, pentru că același
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu limbă de moarte... au dat acele vii,... la Sventi Sava... Deci și eu,... cu toată inima mea, ș-am datu și eu acele vii,... cu cramele și cu vase și cu grădini, cu totu, ca să hie și mie de pomană la sfânta mănăstire”. Faptul este adeverit la 18 martie 1615 (7123) de Petre Șmilean șoltuzul și cei 12 pârgari ai târgului, împreună cu cine alții dacă nu cu „oameni buni”? Află, dragule, că și cealaltă jumătate de vie, după cum spune Nastasia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor... Iar părintele egumenul ș-au făcut pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor... Iar părintele egumenul ș-au făcut pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest zapis locului și toate scrisorile ce am avut ca să stăpânească mănăstirea... 1788 ianuarie 28”. Bătrânul m-a ascultat în tăcere, dând din cap a mirare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca și alți săraci din țara noastră. Și iarăși dăm... zece sălașe de țigani” La aceeași dată, vodă cere slujbașilor săi să nu ia dări de la „Doaă cârșme mari de aicea din târgu, a svintei mănăstiri a Bârnovii, ce iaste pomana noastră... Și am dat aceste două cârșme mari să hie pentru treaba svintei mănăstiri de tămâie și de lumini”. Mi se pare că am mai auzit noi, dragule, de îndrăzneala vecinilor (țăranilor) de pe moșiile mănăstirești de a nu se supune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a războlit (îmbolnăvit) și s-au săvârșit... și satul au rămas la mâna noastră”. Mai spun cele două surori că au ținut acel sat până la moartea părintelui lor: „Gândindu că doar Dumnezeu va orândui... vreun prilej... ca să istovim această mănăstire, pomană: și Dumnezeu parte nu ne-au făcut... di s-ar fi și făcut dintru noi această sfântă mănăstire nu-i cu cale să luăm moșiile sfintei mănăstiri... Și aflându cu sufletul nostru și cu mare blăstăm și păcat asupra noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
pentru oaspeții turci și s-au stricatu de n-au rămas nimică. Dar fiindu că acestu loc de casă este a mănăstirii și fiindcă locul este aproape și de mănăstire, lângă zăplazii mănăstirii... acestu loc este dat danie mănăstirii de pomană de pre la creștini. Și pentru acestu loc au făcutu domniile sale... milă hotărând ca să ia mănăstirea pre tot anul din vama cea mare domnească din Ieși câte o sută de lei pre anu”. Locul acesta, dacă nu mă înșel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ea, reîntorcându-și atenția asupra telefonului mobil. Pe cuvântul meu, nu înțeleg ce fac angajații mei toată ziua! Dacă n-aș pocni din bici în mod constant, toți ar sta, s-ar uita la stele și ar arde gazul de pomană. E o adevărată corvoadă. Ok, iubito, te sun săptămâna viitoare. Poți să vii la prânz, la Ivy, miercuri?... Minunat. Ciao. Deci, săptămâna următoare, Vivian se întorcea în L.A. - asta era o veste grozavă. Rezolvam mult mai multe atunci când nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Să te dai din drumul meu“. Drumul lui. Ca și cum afurisita aia de stradă era a lui! Și tu ce i-ai zis? întrebă Wilt. — Ce i-am zis? N-am zis nimic. Doar nu era să-mi stric gura de pomană cu el! — Bine, atunci ce-ai făcut? — Păi, l-am pus jos și i-am trântit la bocanci până când l-am umflat. I-am tras-o ca lumea peste tot. Dup-aia am ridicat ancora. Acum măcar știu că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Unul dintre cele mai frumoase din lume, spune amiculnostru Marga. Și el se pricepe, doar lucrează la balamuc! Musafirul rămăsese încovoiat, cu ceașca în mână. Tolea nu-l privea. — Ce vrei, să cer ajutor colegului dumitale argentinian? Să-i cer pomană frățiorului meu? Boss-ul de frate-miu s-a paradit, să știi. Ce să faci... piscina, automobilele, ferma, casa, conturile, vacanțele, toate astea obosesc. Să-i scriu despre anii copilăriei, despre prichiciul vetrei și casa părintească? O să-l năpădească lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ți-a mai scris, parcă... — Bineînțeles, bineînțeles, numai bucurii am avut. Corespondență! Străinătate! Țări capitaliste! Dictaturi militaro-fasciste! Rude care au părăsit țara, atrase de mirajul banului și al unei vieți ușoare și care ne trimit de Paști și de Crăciun pomana, moneda lor convertibilă. Eu nu sunt decât un înlocuitor, tovarășe Gafton! O rămășiță a trecutului, deghizată în țap ispășitor. Țapul ispășitor, așa se spunea în seminariile politice, nu? Dar stiu ca mi-ai putea oferi o compensație, un job, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
refacă. — În cadă face baie? Ei, nu, că înnebunesc! Bazil face baie în cada lui Bombonel? Spune adevărul, face baie în cada marelui doctor de nebuni, spune? Ești misionar apostolic, ești ambasadorul Crucii Roșii, Semilunii Verzi, al Organizației Unite numite Pomana Păguboșilor? Sau ești rabin, domn’ Marga, fiu de rabin? Parcă așa spuneai că voi, psihiatrii, sunteți ca rabinii. Sau budist, nene Marga. Ești tao, hai că ești tao, zen, yoga, ce ești? Te pomenești că ești mason, asta ești. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
asta, că l-or năpădi cândva amintirile și o să le vrea reîncălzite, proaspete, cu sare, cu otravă, cu toate mirodeniile morții pe care o curtează, acum, paraliticul. Așa că mă plătește argentineanul în valută convertibilă, doctore! Deci: sunt în concediu. Plătit. Pomana care mi-a trimis-o acum un an a fost, de fapt, un avans. Am simțit eu că pregătește ceva... Doctorul se ridică, pune șervetul lângă farfurie, zâmbește pacientului, face câțiva pași înainte-înapoi, pufăie, cu mâinile la spate. Se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Claudiu și glaciala lui nemțoaică în călduri. Nu, doctorul Marga, inimă de aur, Lacrima Christi, respecta discreția, așa cerea jurământul lui Hypocrate, dulcissime. Un dulcissime frater, señor Marga! Servit în livrea de pișăciosul Bazil și hrănit de jupânița Jeny, cu pomenile, pisicile și posturile ei suprapuse, și distrat, uneori, nu-i așa, de bufonul Tolea. S-avem grijă de ținuta, burta și buna dispoziție a bunului nostru doctoraș, suflet delicat și stomac delicat și pungă delicată!... Doar despre Sonia întrebase, delicatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]