2,377 matches
-
să se numească mai curând "constantinopolitan," mai ales după stabilirea definitivă a reședinței imperiale în orient de către Constantiu II, în detrimentul capitalei occidentale din acel moment. Chiar dacă sintagma "imperiu bizantin" a intrat definitiv în limbajul de specialitate și în cărțile de popularizare, ea nu reprezintă cu adevărat realitatea istorică. Pentru întărirea acestei observații, v. Dagron, Naissance d'une capitale. 47 O analiză comparativă a lucrărilor de istoriografie urbană am dezvoltat într-un studiu dedicat imaginii orașului Constantinopol în literatura bizantină din secolul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
luăm exemplul lui Mihai Eminescu. în perioada în care a trăit, publicul literar îi aprecia mai mult pe Bolintineanu și pe Alecsandri decât pe marele poet, recunoscut ca valoare doar într-un cerc foarte restrâns. Nici astăzi, cu toată imensa popularizare realizată prin școală, părțile cele mai valoroase ale creației sale (Memento mori, de pildă) sunt puțin cunoscute. Cercetătorii respectivi ignoră și condițiile social-politice care au făcut ca mari scriitori să nu aibă acces la tipar și la recunoaștere publică, continuând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
județului Vaslui. Concentrând tot ce a fost mai frumos și mai reprezentativ în construcții țărănești, modestele noastre bisericuțe de lemn sunt, din păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
posteriori și oarecum de la sine. c)Modelul de sensibilizare generală. În acest model, cercetarea își vede autonom de drumul ei și-i sensibilizează periodic pe toți cei interesați (factorii de decizie, sistemul școlar, marele public etc.), prin comunicate, articole de popularizare, emisiuni etc. Uneori, aceste inițiative pot provoca o masă critică, iar aceasta poate determina introducerea experimentală și/sau generalizată a soluțiilor respective în practica educativă. d)Modelul interacțiunii generale, care ia în considerare că oricare dintre partenerii sociali (factorii de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Unire din 1918, pornind de la convingerea că în acest răstimp teatrul a înregistrat succese notabile, care nu sunt îndeajuns cunoscute. T. urmărește să facă vizibile aceste „minunate înfăptuiri artistice” care „s-au desfășurat aproape în taină” (Rostul revistei „Teatrul”). Alături de popularizarea unor texte dramatice importante, se pune accent pe informații din actualitatea teatrală și se subliniază importanța teatrului clujean, care „ar putea să ia asupra lui sarcina de a purta răsunetul cuvântului și al artei românești pe tot cuprinsul Ardealului” (Teatrul
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
limbaj accesibil, și dacă, îndeobște, ele propun ierarhii valorice nepertinente, uneori se întâmplă să includă și opinii juste, chiar de pionierat. De pildă, T. se numără printre primii publiciști care subliniază valoarea europeană a sculpturii lui Constantin Brâncuși. Operă de popularizare făcută de un om cultivat, publicistica lui e străbătută de idealul luminării și al educării în sensul unității spirituale românești și al unei culturi naționale cu deschidere europeană. Mai importantă pentru istoria literară, prin substanța ei documentară, ca și prin
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
la căderea în gol (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) -, cu deosebirea că textul cunoaște aici o detensionare progresivă în sensul fluenței și al tranzitivității. În postură de eseist, Ț. mixează structura de curs universitar, speculația riscantă și tonul de popularizare. A scris și numeroase studii de istorie a României, care abordează cu precădere intervalul 1918-1920. SCRIERI: Semnul mișcării, pref. Al. Andrițoiu, București, 1986; Miresmele fulgerului, București, 1988; Naufragiu în limita bunului simț, Oradea, 1991; Poverile din oglindă, Oradea, 1992; Trup
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
nouă istorie a literaturii și culturii române vechi (1994), impunându-se mai ales cu cercetările privind cultura veche românească. Preferând să abordeze și să pună în valoare zone puțin cunoscute, cum ar fi scrierile medievale transilvănene, limba cărților românești de popularizare din secolul al XVIII-lea, se oprește, după o mărturisire proprie, „nu doar asupra piscurilor, ci și asupra diverselor cărări ce duc spre înălțime”, cât și asupra unor „scriitori uitați, dacă nu ironizați și marginalizați”. Are meritul de a identifica
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
și a lui Alexie Bârcă, preot. A absolvit în 1957 Facultatea de Matematică și Fizică a Universității din București. Până în 1991 va fi cercetător și șef de colectiv la Observatorul Astronomic din București. Publică numeroase lucrări de astronomie, unele de popularizare. În 1972 i se acordă premiul „Gh. Lazăr” al Academiei Române pentru Catalog de stele slabe. Debutează în literatură cu povestirea La ceasul judecății în „Dreptatea” (1990). Proză scurtă îi apare în suplimentul „Alfa și omega” al „Cotidianului” (1996-1997), în „Zig-zag
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
urgent”! Din păcate, Gr.T. n-a ales prea bine destinatarul: l-am respins! * Dacă aș fi devenit farmacist, cum aveam în intenție la sfîrșitul liceului, ar trebui, poate, să redactez, ca Teodor Lerescu, fostul meu coleg, pliante și broșuri de popularizare, dintr-acelea ce zac (am răsfoit azi două, în timp ce așteptam să intru la doctor) pe măsuțele din holurile dispensarelor și policlinicilor. Deși utile, cu informații minime și sfaturi lesne de înțeles despre igienă și medicație, ele nu mi-ar satisface
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Târgu Mureș), „Romániai Magyar Szó” (București). A publicat și cu pseudonimul Lajtha Géza, Walter Fabius. Scriitor cu o formație enciclopedica, F. a adus o contribuție remarcabilă atât la cunoașterea prin traduceri în limba maghiară a literaturii române, cât și la popularizarea literaturii române în spațiul de limba germană. Primele sale transpuneri din poezia lui Mihai Eminescu și a lui Lucian Blaga apar între 1921 și 1924, în revistele „Tűz”, „Jövő”, „Kultúra” și „Genius”. Din poezia lui Eminescu va tâlmaci în germană
FRANYÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
al „Gazetei de Transilvania”, la Brașov între 2 iulie 1838 și 24 februarie 1865. Din ianuarie 1837, I. Barac, ajutat de tipograful și editorul brașovean J. Gött, scoate „Foaia duminecii”, periodic în care se publică literatură moralizatoare și articole de popularizare din domeniul istoriei, pedagogiei, tehnicii etc. Revista încheindu-și bilanțul primului an nu numai cu un serios deficit bănesc, dar și fără efectul scontat în rândurile cititorilor, editorul renunță la înțelegerea cu Barac și, de la începutul anului următor, îl va
FOAIE PENTRU MINTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287056_a_288385]
-
redactor, Anton Bacalbașa. Nu trebuie pierdut din vedere nici rolul avut de C. Dobrogeanu-Gherea (care locuia atunci la Ploiești) în stabilirea țelurilor politice și literare ale gazetei. Mai puțin preocupată de dezbaterile ideologice propriu-zise, D. s. a publicat articole de popularizare a ideologiei marxiste, a principalelor teze ale socialismului, scrise, cele mai multe, de A. Bacalbașa, și a susținut poziția lui Dobrogeanu-Gherea în polemica purtată cu Titu Maiorescu. Gazeta urmărea viața politică din întreaga țară. C. Dobrogeanu-Gherea a colaborat la publicația lui Bacalbașa
DEMOCRAŢIA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286730_a_288059]
-
fel de prefață (2/1921). După august 1944, D.n. va lua fără ezitare o orientare socialistă, propunându-și să militeze pentru „democrația sinceră, cinstită, adevărată”, pentru prietenia cu URSS. Mai bine de două decenii a fost însă o publicație de popularizare a acelor valori literare, artistice și sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție, patriotism și convingeri democratice. Lipsită de un program cultural bine definit, preia din alte publicații, cu puține excepții, o literatură cu caracter tradiționalist și autohtonist. Poezia este semnată
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
Emil Frunzescu, Constantin Mille (până la 4 mai 1885), Ion Nădejde, Paul Scorțeanu și Al. G. Radovici. Prim-redactor al seriei a doua este C. Mille, care își întrerupsese colaborarea la „Lupta” lui G. Panu. Principalul țel al gazetei va fi popularizarea și explicarea ideilor socialiste și, în strânsă legătură, critica societății și a instituțiilor burgheze (administrație, armată, presă). Rubrica literară e susținută adesea de C. Dobrogeanu-Gherea (care semnează și cu pseudonimul Spartacus). Revista se ocupă de evenimente culturale importante, cum a
DREPTURILE OMULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286873_a_288202]
-
Epoci întregi de la Antichitatea din care nu lipsește Orientul Îndepărtat până la vremea noastră, curente hotărâtoare în istoria culturii, scriitori și opere de prim rang se înlănțuie convergent într-o sinteză densă, al cărei nivel științific o situează între manualul de popularizare și tratatul doct. Cursul universitar iese astfel îmbogățit din punct de vedere documentar și superior stilistic unei oralități spontane. Aceeași origine, concepție, structura și același mod de a relata le prezintă și Teatrul de la origini și până azi (1973), de
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
debutat în 1875 cu un articol despre literatură în ziarul „Pressa”, publicând apoi un timp în „Trompeta Carpaților”. Vreme de un deceniu a colaborat la „Familia” lui Iosif Vulcan, unde i-a apărut Wagnerismul (1879), unul dintre primele articole de popularizare a muzicii lui Wagner în România. Din 1877 a intrat la Junimea, tipărind numeroase traduceri în „Convorbiri literare”. A fost unul dintre statornicii prieteni și mai ales convivi ai lui Mihai Eminescu, legând strânse prietenii și cu V. Conta și
GRIGORIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287361_a_288690]
-
Eneidei lui Vergiliu (pentru care primește Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei) și poemul byronian Mazepa, iar în 1897, Antologia sanscrită și, din Kalidasa, Sacontala. Colaborează la „Vieața”, „Epoca literară”, „Povestea vorbei”, conduce „Foaia interesantă” și „Albina”. Solicitat pentru o istorie de popularizare a Războiului de Independență, scrie Războiul nostru pentru neatârnare și Povestea unei coroane de oțel (1899). Este ales membru corespondent al Academiei Române (1900; din 1916 va fi membru activ). La 2 decembrie 1901 C. și Vlahuță scot „Sămănătorul”. C. formula
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
o noutate în literatura românească de specialitate prin tipul de analiză, prin stil și prin bibliografia de specialitate utilizată. Desigur, mai există lucrări traduse în limba română care tratează acest subiect, însă cele mai multe dintre ele constituie mai ales lucrări de popularizare a științei. Această carte are un caracter științific, fiind axată mai ales pe analiza critică a rezultatelor unor experimente în legătură cu diversele tipuri de comunicare nonverbală. Majoritatea lucrărilor de popularizare a științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acest subiect, însă cele mai multe dintre ele constituie mai ales lucrări de popularizare a științei. Această carte are un caracter științific, fiind axată mai ales pe analiza critică a rezultatelor unor experimente în legătură cu diversele tipuri de comunicare nonverbală. Majoritatea lucrărilor de popularizare a științei își asumă cu o prea mare siguranță explicații ortodoxe privind interpretarea și gestionarea comportamentelor nonverbale. Scepticismului caracteristic oamenilor de știință îi face pe autori să problematizeze permanent, insistând, acolo unde este cazul, pe aspectele controversate legate de interpretarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
postume de Mihai Eminescu, act cultural ce provoacă multe ecouri în publicistica vremii. Traduce din Victor Hugo, Charles Dickens, F.M. Dostoievski, Cervantes, Jules Lemaitre, Ivan Bunin, Walter Scott, George Sand, Ladislas Raymont, Leopardi, Fenimore Cooper, James Oliver Curwood ș.a., înlesnind popularizarea unor opere insuficient cunoscute la acea vreme de publicul larg. Poezia lui I. ar putea fi încadrată în zona lirismului descriptiv și elegiac. În volumele de versuri Balade (1919), Sub zidurile Troiei (1920), Umbre peste ape (1923), Cosânzeana (1924), Lauri
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac). Nuvelele Mixandra și Casa spânzuratului, românul Clucerul Mitică. Moravuri bucureștene, scrieri rămase în bună parte în pagini de gazeta, sunt încercări fără valoare. Utilă a fost activitatea lui D. de popularizare a literaturii franceze prin articolele din „Românul” și prin tălmăciri (Hugo, Balzac, P. Mérimée, Maupassant, A. France, Zola, Jules Verne, H. Malot, Al. Dumas, P. Féval, O. Feuillet, Ponson du Terrail, Fr. Copée ș.a.). D. a tipărit manuale și un
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
naturale ale Munților Apuseni și despre originea moților (Ion Russu Abrudeanu), despre problemele lor culturale. Se publică versuri de Ioan Al. Oveja, Ovidiu Hulea, Aug. Scriban, Gh. Mihail, Victor de la Arieș, Aron Cotruș, Mircea Rădulescu ș.a. Sunt prezente articole de popularizare și culegeri de folclor. Mai apar numele lui N. Gavra, I. Ciocârlan, A. Stoianovici, Emil Dandea, Petru Suciu ș.a. M.Pp.
GLASUL MOŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287293_a_288622]
-
trimitere la opera folosită și care va fi reluată ulterior în traducere românească și apropriată integral de A. Poligraful, specializat în colportaj, prelucrări, compilație și pastișă, a publicat poezii, povestiri, nuvele, amintiri de călătorie, romane, drame, comedii, vodeviluri, articole de popularizare a literaturii române și străine, tălmăciri în și din limba română. A colaborat la „Albina Carpaților”, „Familia”, „Amicul familiei”, „România liberă”, „Universul” și, cu totul întâmplător, la „Convorbiri literare”. Cu mediocritate pretențioasă, versificatorul, prolific, imită și amalgamează, în Ciarda albă
ALEXI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285249_a_286578]
-
actualei pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir), alăturând texte literare propriu-zise și comentarii în marginea lor. Altă dată „antologia” este dedicată exclusiv poeziei ultimului exil. O mică antologie a poeziei românești în exil (1959), de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile celor mai reprezentativi creatori din afara țării: Șt. Baciu, Victor Buescu, Al. Busuioceanu, Aron Cotruș, I. G. Dimitriu, B. I. Gâdea, N. S. Govora, Al. Gregorian, Vintilă Horia, Nicolae Novac, Vasile Posteucă, Ion Sân-Giorgiu, Al. Petru Silistreanu
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]