5,389 matches
-
47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz de ingestie hidrică crescută, fără exces de sare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii în cazul apei și substanțelor hidrofile și se realizează transmembranar în cazul substanțelor lipofile. Prin diapedeză elementele figurate pot trece din lumenul capilar în interstițiu, precum și din locul de formare în capilare. In mod normal mișcarea prin peretele capilar a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capilar este alcătuit dintr-un epiteliu unistratificat pavimentos (celule plate așezate pe o membrană bazală). Fața luminală (vasculară) a endoteliului capilar prezintă un glicokalix membranar dezvoltat (un strat de polizaharide gros de 50 nm, ce se continuă și la nivelul porilor transcelulari). Această căptușeală glicoproteică are efect asupra permeabilității peretelui capilar, conținutului veziculelor de pinocitoză, precum și asupra hemodinamicii capilare. Ea deține de asemeni un rol proeminent în fenomenele de aderare a elementelor figurate la peretele capilar. Grosimea foarte redusă a peretelui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
dovezi privind implicarea acestor fenomene în reglarea fluxului sanguin la nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nivel capilar, ci doar a permeabilității peretelui capilar. Membrana bazală este o matrice mucopolizaharidică amorfă, ce conține colagen nefibrilar și prezintă un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
un aspect poros. Stratul endotelial poate fi continuu, fără pori intercelulari, ca în sistemul nervos central, sau poate prezenta pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pori cu diametru de ~4 nm (max. 10 nm) (mușchi, țesutul adipos, plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
plamân). In capilarele “fenestrate” (rinichi, intestin, glande endocrine, ficat) porii transcelulari sunt largi, de 20-100 nm (600 3000 nm în ficat), acoperiți cu membrană mucoproteică (continuă sau cu pori centrali ce prezintă radiații). In unele organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc.
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
organe (ficat, maduvă hematogenă, splină) porii sunt atât de largi încât capilarele au aspect sinusoid. Capilarele se pot clasifica pe baza discontinuităților endoteliale și acoperirii cu membrană bazală și structuri perivasculare (tab. 8). O varietate de substanțe intervin în dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
suprafață datorită ramificării. Rata transferului prin difuzie este de 80 de ori mai mare decât debitul plasmatic (capilar sistemic). Substanțele lipofile trec direct prin bistratul fosfolipidic al membranei celulelor endoteliale, la polul lor bazal și luminal. Substanțele hidrofile trec prin pori (localizați în spațiile intercelulare sau transcelulari) si căi transmembranare apoase (mai mici și mai selective). Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Pentru fiecare compus rata de schimb depinde de coeficientul de permeabilitate. Complet diferit de procesul de difuzie, cuplul filtrare-reabsorbție reprezintă un mecanism de mișcare în masă a lichidului prin peretele capilar în funcție de gradientul presional și se realizează exclusiv la nivelul porilor. Pentru o anumită substanță factorii determinanți ai ratei de difuzie prin peretele capilarului sunt reprezentați de: suprafața de schimb, grosimea peretelui, diferența de concentrație (între plasma sanguină din capilarele respective și lichidul interstițial), coeficientul de permeabilitate al substanței (prin peretele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
clare și se numesc lamina rara (proteoglicani). Membrana bazală are și un rol activ în respingerea proteinelor plasmatice, datorită puternicei încărcări electronegative a proteoglicanilor (acid sialic, sialoproteine și heparan-sulfat). Diametrul molecular al albuminelor plasmatice este de numai 6 nanometri, în vreme ce porii membranei glomerulare depășesc 8 nanometri (80 angstromi). Totuși, albumina nu se filtrează datorită încărcării sale negative și a respingerii electrostatice exercitate de proteoglicanii membranei bazale. Pe specimenele histologice colorate cu hematoxilin-eozină membrana bazală nu este aparentă, dar se poate colora
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ce permite filtrarea apei și a moleculelor mici, dar reduce trecerea macromoleculelor. Membrana glomerulară este o barieră filtrantă cu trei componente: peretele endoteliului capilar, ale cărui fenestrații permit trecerea plasmei, dar rețin elementele figurate, membrana bazală glomerulară, filtru electrostatic, cu pori ce rețin particulele mai mari de 6-8 nm, fantele de filtrare dintre pedicelele podocitelor, echipate cu nefronă, ce reduc dimensiunea particulelor filtrate sub 4 nm. Ca urmare a acestor caracteristici ale filtrului glomerular, toate moleculele cu o greutate moleculară mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
trecerea acestora prin filtrul glomerular. Cu cât substanța este mai aderentă la proteinele plasmatice, cu atât persistența sa în circulație va fi mai îndelungată. Studiile de dinamică moleculară au demonstrat că eficiența membranei filtrante este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4,5 - 7 nm în diametru. Stratul cel mai important pentru selectivitatea membranei este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
două situații: dacă αi<αm, stresul de întindere care se dezvoltă poate avea drept rezultat formarea de fisuri radiale în matrice. De asemenea, dacă αi>αm, incluziunea va tinde să se detașeze de matrice și să formeze un defect asemănător porilor (BARSOUM 2003, 375 377). Astfel, matricea rezultată va prezenta numeroase defecte sub formă de fisuri și/sau pori. Dat fiind faptul că duritatea ceramicii este condiționată de numărul inițial de defecte prezente în matrice (ROESLER, HARDERS, BAEKER 2007, 227; BARSOUM
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
radiale în matrice. De asemenea, dacă αi>αm, incluziunea va tinde să se detașeze de matrice și să formeze un defect asemănător porilor (BARSOUM 2003, 375 377). Astfel, matricea rezultată va prezenta numeroase defecte sub formă de fisuri și/sau pori. Dat fiind faptul că duritatea ceramicii este condiționată de numărul inițial de defecte prezente în matrice (ROESLER, HARDERS, BAEKER 2007, 227; BARSOUM 2003, 374 și 394), obiectele produse din ceramică grosieră vor avea o duritate redusă față de cele aparținând categoriei
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
poate fi considerată ca fiind tolerantă la șoc termic (BARSOUM 2003, 451; RICE 2000, 627). Considerăm util să menționăm că, în producerea ceramicii cu aplicații industriale, cărămizile realizate pentru construcția de cuptoare sunt fabricate astfel încât să conțină numeroase defecte și pori datorită cărora pot suporta cicluri termice severe, fără a înregistra degradări structurale esențiale (BARSOUM 2003, 451). Din punctul de vedere al arderii, ceramica grosieră se caracterizează printr-o ardere incompletă, prezentând, în majoritatea cazurilor, diferențe de culoare între miez, borduri
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
în lipsa prerogativelor politice, criteriul și instrumentul discrimi nării necesare din punctul de vedere al religiei „învinse“, care va refuza, ca primă reacție, „egalitatea“ religiilor. De la toleranța religioasă în varianta slabă a ecumenis mului, pasul imediat următor este cel al comunicării por nind de la „miezul“ viziunilor și doctrinelor teologice. Mai precis, nu mai este vorba doar despre conviețuirea fără atin gere, ci despre trecerea treptată de la respect la comuni carea vie. înțele gerea „negativă“ a comunicării interreli gioase ca non-violență și evitare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
multiliniaritatea obținută cu modelul Webber-Morris arată o contribuție a difuziei în film la controlul cinetic, iar difuzia intraparticule joacă un rol important, dar nu este etapa determinantă de viteză. Viteza adsorbției este dată de două mecanisme de difuzie: difuzia în pori (difuzia în volumul porilor) și difuzia la suprafață (difuzia de-a lungul suprafeței porilor). Difuzia în pori și la suprafața porilor au loc paralel în particula de adsorbent. Autorii au ajuns la concluzia că mecanismul este complex, implicând adsorbția la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Webber-Morris arată o contribuție a difuziei în film la controlul cinetic, iar difuzia intraparticule joacă un rol important, dar nu este etapa determinantă de viteză. Viteza adsorbției este dată de două mecanisme de difuzie: difuzia în pori (difuzia în volumul porilor) și difuzia la suprafață (difuzia de-a lungul suprafeței porilor). Difuzia în pori și la suprafața porilor au loc paralel în particula de adsorbent. Autorii au ajuns la concluzia că mecanismul este complex, implicând adsorbția la suprafața externă, difuzia în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cinetic, iar difuzia intraparticule joacă un rol important, dar nu este etapa determinantă de viteză. Viteza adsorbției este dată de două mecanisme de difuzie: difuzia în pori (difuzia în volumul porilor) și difuzia la suprafață (difuzia de-a lungul suprafeței porilor). Difuzia în pori și la suprafața porilor au loc paralel în particula de adsorbent. Autorii au ajuns la concluzia că mecanismul este complex, implicând adsorbția la suprafața externă, difuzia în volum, chimiosorbția și alte interacțiuni (în principal interacțiuni hidrofile și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
intraparticule joacă un rol important, dar nu este etapa determinantă de viteză. Viteza adsorbției este dată de două mecanisme de difuzie: difuzia în pori (difuzia în volumul porilor) și difuzia la suprafață (difuzia de-a lungul suprafeței porilor). Difuzia în pori și la suprafața porilor au loc paralel în particula de adsorbent. Autorii au ajuns la concluzia că mecanismul este complex, implicând adsorbția la suprafața externă, difuzia în volum, chimiosorbția și alte interacțiuni (în principal interacțiuni hidrofile și hidrofobe). Tipul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
important, dar nu este etapa determinantă de viteză. Viteza adsorbției este dată de două mecanisme de difuzie: difuzia în pori (difuzia în volumul porilor) și difuzia la suprafață (difuzia de-a lungul suprafeței porilor). Difuzia în pori și la suprafața porilor au loc paralel în particula de adsorbent. Autorii au ajuns la concluzia că mecanismul este complex, implicând adsorbția la suprafața externă, difuzia în volum, chimiosorbția și alte interacțiuni (în principal interacțiuni hidrofile și hidrofobe). Tipul de proces de adsorbție guvernează
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
principal interacțiuni hidrofile și hidrofobe). Tipul de proces de adsorbție guvernează viteza globală de îndepărtare a colorantului. Pentru o elucidare a datelor experimentale este necesară identificarea etapelor procesului de adsorbție. În mecanismul difuziei în particule, transportul adsorbatului are loc în porii adsorbentului, cu excepția unei mici cantități care se adsoarbe la suprafața externă. În cazul difuziei peliculare, transportul are loc către suprafața externă a adsorbentului; transportul extern este mai redus decât cel intern. Ca urmare, pentru interpretarea procesului care are loc, datele
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
interceptului permit calcularea parametrilor n și kav. 2.3.2.6. Modelul Boyd Modelul Boyd determină dacă rezistența principală la transferul de masă este în filmul subțire (strat limită) care înconjoară particula de adsorbent, sau în rezistența la difuzia în interiorul porilor. Acest model se exprimă cu relația: (2.65) în care F este fracțiunea de solut adsorbit la timpul t, iar Bt este funcție de F. (2.66) în care q și qe reprezintă cantitatea adsorbită (mg g-1) la timpul t și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]