3,816 matches
-
cel mai înțelept dinte noi nu înțelege căile Domnului sau ale Răului. Tot aici jos după două săptămăni: Noul Ștefan se trezi exact atunci cănd soarele își închise pleoapa speriat de noaptea pustie ce gonea prin răsuflarea sa, nori de portocală săngerii. Încet își despărți genele din dulcea lor îmbrățișare. Credea că îl va găsi pe ieșirea în etern Lucas alături dar nu. Judecănd după poza de pe noptieră se afla în camera lui Ștefan. Adevăratul Ștefan nu impostorul. O clipa se
Lumi paralele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ionela-Roxana Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2296]
-
să doarmă până le mănâncă rugina, dar pot și să învie și să se năpustească iar asupra orașului. Nu ne-am lecuit de tot. Dar ce știi tu, Aurică, erai mică pe atunci. Ba mi-aduc aminte. Când mirosea a portocale era Crăciunul. Aveam un prun în fața blocului, visam să dea portocale... Întunericul se îngroșase. Un firicel de vânt muta frigul dintr-o parte în alta. Aurica se strânse mai tare între bărbat și ursulețul de pluș. Petrache simți din nou
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și să se năpustească iar asupra orașului. Nu ne-am lecuit de tot. Dar ce știi tu, Aurică, erai mică pe atunci. Ba mi-aduc aminte. Când mirosea a portocale era Crăciunul. Aveam un prun în fața blocului, visam să dea portocale... Întunericul se îngroșase. Un firicel de vânt muta frigul dintr-o parte în alta. Aurica se strânse mai tare între bărbat și ursulețul de pluș. Petrache simți din nou căldura care-i făcuse inima să se mute, zvâcnind, când înspre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și răspunse, fără să ascundă o aluzie tristă, ca o piramidă întoarsă : — Ei, ce m-aș mai lăuda eu... Shiva bătu din cele două aripi și se înălță deasupra tuturor. Astfel încât, combinând și creând din bucăți de gheață, felii de portocală și sticle destupate, barmanul dădu tuturor din puterea dansului său. Efrem se întoarse cu băutura frumos împodobită cu glazură de zahăr colorat, ca de sticlă pisată. Dar cercul discuțiilor despre plăcerile ascunse ale lui Papi se închisese și nimeni nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
piramidei nazale. — Da, domnișoară, ăsta e ! Te felicit, dragoste la prima vedere... Cum ți-ai dat seama ? După dantură... Are toți dinții din față sparți... N- ar fi trebuit neapărat să muște din asfalt ca să știe că nu e o portocală... Cosmina se uită cu băgare de seamă la contururile maxilarelor. — Care e tâmpla ? — Aici, între ureche, ochi și creier. Triunghiul Bermudelor. Locul cel mai moale, unde poți lovi mai multe deodată, tocmai pentru că se adună mai multe. Doar ești medic
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
prin teancurile de CD-uri de pe etajeră. — Am găsit, spuse el, întorcându-se cu o tavă pe care erau două pahare și un bol plin de cuburi de gheață. Dacă e prea tare, să-mi spui, mai punem suc de portocale. — Nu prea mă pricep. Beau rar alcool, îmi aduce aminte de mirosul de spirt și formol din spital. Ia te uită ! exclamă, întorcându-se cu un disc în mână. De unde ai asta ? El așeză tava cu băgare de seamă. — Ce
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ori ginalul. — Tacă-ți fleanca, i-o retezase orbul, peste obiceiul lui. N-ai înțeles nimic. Nici nu era ceva în plus de înțeles. Coltuc o privi cu o bucurie de dincolo de orice înțelegere. Ea scotoci în geantă, scoase o portocală mare, ca un glob luminos, și i-o întinse. Apoi, pricepând, i-o puse în tolbă, îl mângâie cu mănușa ce răspândea o mireasmă de izmă spălată de ploaie și se depărtă. Nu era singură, o aștepta cineva, Coltuc nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse ceva celeilalte persoane, apoi se întoarse și îi făcu semn cu mâna. Coltuc își strânse, ca un păianjen, osișoarele chircite din dreptul umerilor. Îi trecu prin minte imaginea mărului zdrobit de perete și se gândi că trebuie să ascundă portocala, pentru ca Golea, răscolind prin tolbă, să n-o găsească. Dar, înainte ca Melania să se ivească în lungul străzii ca s-o roage să pună fructul la adăpost, o mână uriașă îl înșfăcă de guler, făcând rulmenții căruțului să salte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
desfăcu încet menghina și, totodată, marginile tolbei de la gâtul flăcăului. Ia să vedem ce-ai aici, spuse, răscolind. Nu-i rău, pentru un începător. Poate o să lucrezi pentru mine, într-o zi. Să-i spui soru-tii să mă caute. Jucă portocala în palmă, sub ochii îngroziți ai flăcăului care nu învrednicise cu nicio privire mărunțișul îndesat în buzunare, dar privea disperat la portocală. — Bine, încheie vlăjganul, punându-i înapoi portocala. Pe asta du-i-o soru-tii, spune-i că e din partea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un începător. Poate o să lucrezi pentru mine, într-o zi. Să-i spui soru-tii să mă caute. Jucă portocala în palmă, sub ochii îngroziți ai flăcăului care nu învrednicise cu nicio privire mărunțișul îndesat în buzunare, dar privea disperat la portocală. — Bine, încheie vlăjganul, punându-i înapoi portocala. Pe asta du-i-o soru-tii, spune-i că e din partea mea. Cum ziceai c-o cheamă ? Coltuc înghiți în sec și închise ochii, așteptând palma pe care o merita încăpățânarea lui de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
într-o zi. Să-i spui soru-tii să mă caute. Jucă portocala în palmă, sub ochii îngroziți ai flăcăului care nu învrednicise cu nicio privire mărunțișul îndesat în buzunare, dar privea disperat la portocală. — Bine, încheie vlăjganul, punându-i înapoi portocala. Pe asta du-i-o soru-tii, spune-i că e din partea mea. Cum ziceai c-o cheamă ? Coltuc înghiți în sec și închise ochii, așteptând palma pe care o merita încăpățânarea lui de a nu răspunde. — Hai, interveni Ologu, înțepând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
dar știa că Golea, la furie, putea găsi oricând altceva, dacă nu chiar cuțitul pe care îl ținea, cu lama învelită în cârpă, în bocanc, lângă fluierul piciorului. Atâta doar, când ajunseră acasă, băiatul o rugă să aibă grijă de portocala lui ; Melania i-o puse sub pernă, fără să-l întrebe ceva despre această neobișnuită dorință. Până atunci, în afară de cărți, pe care le rânduiau, odată citite, pe policioară, Coltuc nu avusese alte lucruri de care să aibă grijă, căci, în fața
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și rotunde, trebuie să poți călători în mai multe lumi deodată. — Așa scrie în cărțile astea ? întrebă Melania, neîncrezătoare. — Nu, asta e din ce-mi aduc aminte... Nu toate erau amintiri de demult. Asta pe care o stârnea mirosul de portocală de sub pernă era atât de aproape, de parcă nici nu se întâmplase încă. O aștepta să vină, cu ochii ei care mistuiau lumina, cu pielea albă ca o pojghiță de marmură și cu pasul săltat, asupra căruia pământul nu avea nicio
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în ungherele întunecate acesta de-a dreptul sclipea. Pe drum treceau alaiuri de oameni care priveau, dar nu mai erau oameni-animale, oameni- păsări sau oameni-flori, nu mai aveau chip, deși, într-un fel, toți purtau chipul lui. Ea îi întinse portocala, Coltuc se simți stânjenit, arătând cu ochii spre încheieturile lui neterminate, uitase însă că trecuse dincolo de granița lucrurilor pe care măsurătorile le deosebesc, acolo nu mai existau nici mâini, nici picioare, ci numai ritmuri și energii. De aceea, chipul palid
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spre încheieturile lui neterminate, uitase însă că trecuse dincolo de granița lucrurilor pe care măsurătorile le deosebesc, acolo nu mai existau nici mâini, nici picioare, ci numai ritmuri și energii. De aceea, chipul palid râse de stânjeneala lui și îi aruncă portocala care venea tot mai încet, ca și cum s-ar fi rostogolit pe nisip, tot mai încet și mai aproape, până când se opri. Apoi începu să plutească, privind cu nesaț către lumea care începea să se dezmorțească și, mai ales, privind de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
întorc ! șuieră. Abia frigul care pătrunse prin ușa deschisă o trezi pe Melania. Se ridică greu, ștergându-și lacrimile, netezi fața de masă, de parcă ar fi căutat urmele obrazului fratelui ei, și ridică perna. Odată cu ea căzu din pat și portocala. Se uscase puțin, coaja i se subțiase și se întărise, dar strălucea în penumbră, ca un ghem de lumină. Melania se așeză pe podea, rezemată de marginea patului, luă portocala în poală și plânse. Era prima ninsoare. Poate tocmai de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ei, și ridică perna. Odată cu ea căzu din pat și portocala. Se uscase puțin, coaja i se subțiase și se întărise, dar strălucea în penumbră, ca un ghem de lumină. Melania se așeză pe podea, rezemată de marginea patului, luă portocala în poală și plânse. Era prima ninsoare. Poate tocmai de aceea subțire, silindu-se să ajungă până la pământ. Crengile negre luceau, învelite încă în pojghița nopții. Melania ațâțase focul în sobă, plita răspândea o căldură înecăcioasă. Golea dădu perdelele la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
În materie de ceai nu vreau arheologie, doresc igienă, ceașcă nouă Rosenthal, fără pretenții de anticărie. În casa lui, când dă ceai, pute mereu a cafea prăjită. E o combinație de arome care nu-mi convine. Este cum aș mânca portocală cu sardele. Dar nu, la Manigomian nu mai mă duc! Soră-sa e imposibilă. - A murit, domnule, acum un an, încercă Gaittany a întrerupe argumentația. - A murit? E un fel de a spune, a rămas umbra, ce zic, umbrele ei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tema fructelor, Hagienuș declarând că niciodată nu va mai avea senzația pe care a încercat-o lângă Malaga, într-o livadă de portocali, când a desprins fructul proaspăt din pom. Fălcile lui tremurau încă de voluptate la evocarea feliilor de portocală roșii ca sângele și amare. Gulimănescu nu se lăsă mai prejos și vorbi despre oranjeriile din Sicilia. Dan Bogdan, care fusese și el acolo, mâncase un fel de scorușe al căror nume îl uitase. "Nespole", le identifică Gulimănescu. Fiecare silindu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Pîrvulescu, 2003]. Acidul folic Derivat al acidului pteroiglutamic (teropterină), acidul folic (Norit, 1922) se găsește în cereale sub forma unui complex vitaminic (în medie 35μg%), iar dintre fructe, cele mai mari cantități se găsesc în lămâi (80μg%), banane (30μg%) și portocale (23μg%); legumele conțin cantități reduse (1020μg%). Deficiența de acid pteroilglutamic (vitamina Bc) se manifestă printr-o anemie particulară, caracterizată de o megaloblastoză medulară accentuată și o dereglare a hematopoiezei, însoțită de agranulocitoză și trombocitopenie. În absența vitaminei B12 (ciancobalamina) și
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
lulea devine mult mai ușoară (cunoscut fiind, că renunțarea definitivă la fumat presupune și o componentă moral-volitivă decisivă). Vitamina C Cantități apreciabile de acid ascorbic (Venette, 1671) se găsesc în fructele de măceș (150 360mg%), în citrice (în sucul de portocale 20 50mg%, sucul de lămâi 40-75mg%, de mandarine 10 78mg%); legumele conțin cantități mai reduse (morcovi 30-40mg%, mazărea 10-60mg%, pătlăgele roșii 1050mg%, fasole verde 7-14mg%). Necesitatea în vitamină C (γ-lactona) variază în funcție de modalitatea organismului de a o sintetiza; omul și
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
simplu. Cu hârtie și creion nu a putut copia un cub. Când i s-a spus să deseneze o casă, a făcut o succesiune de pătrate atașate. Când i s-a spus să zică un cuvânt comun pentru măr și portocală el a răspuns rotund. Părea să nu aibă discernământ asupra problemelor lui. Părea mai degrabă apatic decât anxios sau deprimat. D-l Anghel își pierde treptat capacitatea de a-și aminti lucruri fundamentale din viața lui, să se exprime prin
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
natal, peste "Coasta Boacii", după ce a străbătut harta Europei și Parisul. Astă-seară, în camera lui Noica, a fost "judecat" Andrei. Ne-am așezat toți trei pe pat, rezemați de perete. Noica stă pe un scaun în fața noastră. Primim câte o portocală, ne povestim ziua, apoi judecata începe. " Pornesc de la o distincție logică. Disting universalul de general. Universalul este extensiv, privește totalitatea cazurilor, în timp ce generalul este de ordinul speciei: în vreme ce generalul îi vizează pe toți în același timp și are o subzistență
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sfert de oră mai înainte. Știți cumva unde se fac analize?" Tânărul ascultă politicos, scoțând capul când pe o parte, când pe alta a stivei de cartoane pe care o ține în brațe. Îi răspunde Monicăi că el a livrat portocale și că, din păcate, nu o poate ajuta. "Monica, zic, cuprins brusc de o bănuială, aveți la dumneavoastră o convocare cu ora programării?" Monica începe să caute în poșetă și dă la iveală o frumoasă foaie scrisă la computer pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Monica, nu vă plâng. Nu sînteți convingătoare. Chestia cu Kafka nu mă convinge. ― Gabriel, ești un monstru insensibil." În așteptarea prelucrării rezultatelor analizei, mergem spre café-ul unde cu trei ore în urmă Monica cerea relații despre analiza scaner "livrezorului" de portocale. Mă ține de braț, nespus de mică și neajutorată, dar bombănind întruna și, de-acum, cu gândul să-l sune pe Virgil să-i spună că totul e în regulă, dar și să se poată plânge cuiva în mod eficient
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]