12,006 matches
-
informează că post de jandarmi s-a înființat în comuna Filipeni în anul 1903, în legătură cu o bandă de hoți, formată, în majoritate, din luncași, între care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul în care locuitorii rămâneau fără porumb, statul lua măsura de a împărți porumb, numit după mărturiile oamenilor, „porumb de milă”. Acest „porumb de milă” a fost plătit, fiind inclusă în bir, la perceptor, după cum ne spune Toader Boca. Tot el ne spune că în 1909, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înființat în comuna Filipeni în anul 1903, în legătură cu o bandă de hoți, formată, în majoritate, din luncași, între care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul în care locuitorii rămâneau fără porumb, statul lua măsura de a împărți porumb, numit după mărturiile oamenilor, „porumb de milă”. Acest „porumb de milă” a fost plătit, fiind inclusă în bir, la perceptor, după cum ne spune Toader Boca. Tot el ne spune că în 1909, când a avut loc Expoziția Internațional de la Paris
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul 1903, în legătură cu o bandă de hoți, formată, în majoritate, din luncași, între care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul în care locuitorii rămâneau fără porumb, statul lua măsura de a împărți porumb, numit după mărturiile oamenilor, „porumb de milă”. Acest „porumb de milă” a fost plătit, fiind inclusă în bir, la perceptor, după cum ne spune Toader Boca. Tot el ne spune că în 1909, când a avut loc Expoziția Internațional de la Paris, primarul Gheorghe Boca a trimisă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bandă de hoți, formată, în majoritate, din luncași, între care se afla Gheorghe Șorea și Gheorghe Marici. În cazul în care locuitorii rămâneau fără porumb, statul lua măsura de a împărți porumb, numit după mărturiile oamenilor, „porumb de milă”. Acest „porumb de milă” a fost plătit, fiind inclusă în bir, la perceptor, după cum ne spune Toader Boca. Tot el ne spune că în 1909, când a avut loc Expoziția Internațional de la Paris, primarul Gheorghe Boca a trimisă 1kg de grâu la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
duci la moară produse petroliere, gaz lampant, ca să macini. Erau interdicții de măcinat pentru cei care nu achitaseră cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Erau interdicții de măcinat pentru cei care nu achitaseră cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cotele, aplicate de cel care răspundea cu treaba asta urâtă. Morarilor li sau impusă cotele de uium: 1. Emilian Gurău - 2000 kg porumb, 500 kg grâu; 2. Petru Cojocaru - 2500 kg porumb, 600 kg grâu; 3. Vasile șarălungă 1400 kg porumb, 350 kg grâu. în 1947 pe lângă Primărie funcționa un Comitet economic, pe când primar era Costan Trandafir, format din Vasile Vasilaș, Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a dusă la moara Emiliei Gurău, acuzând-o că nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dumitru Drăgan, Grigore Rusu și Gheorghe Rusu. Acest comitet s-a dusă la moara Emiliei Gurău, acuzând-o că nu a dat uiumul din 50 kg măciniș. Cereau să fie dată în judecată! Comuna era impusă la o cotă de porumb de 400 tone; prima tranșă de 100 tone trebuia dusă la centru la 18 noiembrie 1947. Mijloacele de transport erau tot ale țăranilor, se mergea la bază, la Secuieni. Tot atunci au fost reactivate planurile de cultură, introduse de pe timpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asemănarea la culoare și păr cu iepurii din această rasă. Evident, după câțiva ani, vitele au trebuit să fie plătite, dar țăranii erau obișnuiți cu politica guvernelor față de ei. Luncașii, de exemplu (ne spune Toader Boca), au primit așa zisul „porumb (păpușoi) de milă”, murdar, care, apoi, a trebuit să fie plătit. Așadar, nu era un lucru nou în politica economică față de talpa țării: cei din 1945, comuniști și necomuniști, continuau o veche practică. Comisia locală de împroprietărire a înscrisă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din care 302 ha suprafață arabilă; pășuni naturale: 24,89 ha; vii pe rod 3,43 ha) era cultivat cu: grâu de toamnă - 83 ha; orz de toamnă - 2,15 ha; orz de primăvară - 5,85 ha; ovăz - 3 ha; porumb boabe - 173 ha; floarea soarelui - 10 ha, cu 950 kg/ha (9,5 t); cartofi de toamnă - 3 ha cu 9.500 kg/ha (28,5 t); legume - 2 ha (24,65 t). S-a mai cultivat: porumb siloz, plante
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3 ha; porumb boabe - 173 ha; floarea soarelui - 10 ha, cu 950 kg/ha (9,5 t); cartofi de toamnă - 3 ha cu 9.500 kg/ha (28,5 t); legume - 2 ha (24,65 t). S-a mai cultivat: porumb siloz, plante de nutreț, lucernă (10 ha)57 și s-au prevăzut producții umflate de bovine și la numărul de purcei. Evident, a continuat procesul de înscriere în GAC a altor familii: la 31 decembrie 1962 - 574 (familii noi, căsătorite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tot atunci m-a luat cu el ca să-mi arate cum își completa veniturile; 469 Costul bucatelor era mare în raport cu valoarea pe care o plătea boierul pentru muncit o prăjină de pământ. Astfel, pentru un sacă de grăunțe de păpușoiu (porumb), boierul socotea 20 de lei. Pentru muncit o prăjină de pământ, boierul plătea le secerat 0,05 lei și pentru prășit 0,25 lei. Boierii obligau țăranii la munci istovitoare atunci când scăpa o vită pe un pârâu sau în bucate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ploioase, dar și de călduroase, și vara, și toamna încât să crească lucerna (cosită deja de trei ori) în grădina întinsă de nu-i vedeai capătul, să se facă fructele, să se facă legumele (roșii, vinete, morcovi, sfeclă și ceapă), porumbul și via, ultimele așezate în apropierea gardului din lemn, foarte înalt, încât greu te puteai uita din stradă în curtea celor doi actori. Inundațiile din 2005, cea din septembrie, mai ales, că aia turnase puhoaiele și în București, nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
e plină de studenți, ca totdeauna. O vatră ascunsă privirilor printr-o perdea de arbuști, dar solară prin așezarea în aer liber, un altfel de Hades, mesele și scaunele sunt tăiate din trunchiuri de copaci, pe pereți atârnă știuleți de porumb, dovleci, câteva arme, lănci, niște măști curioase, de sticlă colorată, chipuri de oameni, cu cercuri roșii în loc de ochi, unele, în mod ciudat, nu au desenată gura, spațiul de jos e doar întunecat, în dreapta intrării, se află o ușă și niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
am fugit în brațele altor femei. Asta e, ăștia suntem toți, cine mai moare astăzi din dragoste?... E toamnă târziu și, prin grădini, fânul e cosit, așezat în căpițe care au în vârf bucăți de plastic să nu-l plouă, porumbul, tăiat, prunele de țuică sunt în butoaie, dovlecii albi, culeși, așezați în grămezi, toată iarna, femeile vor desface semințele albe pentru presa de ulei, lui îi place numai uleiul ăla, de la presa din sat, pe spaliere, strugurii nu sunt copți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
a adus ploaie și zăpadă. Examenele furtunoase ale sesiunii de iarnă au trecut și viața de la 12 Univee a fost În continuare interesantă, chiar dacă lipsită de țeluri ferme. O dată pe zi, Amory se delecta cu un sandviș club, fulgi de porumb și cartofi julienne la „Joe’s“, de obicei Întovărășit de Kerry sau de Alec Connage. Acesta din urmă era un pișicher tăcut destul de arogant din Hotchkiss, care locuia În camera alăturată și experimenta aceeași singurătate impusă ca și Amory, datorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
cu mama. Cine mai merge? a Întrebat, străduindu-se să intre În izmenele B.V.D. — O, Dick Humbird și Kerry Holiday și Jesse Ferrenby și... ei, sîntem vreo cinci-șase. Dă-i zor, băiete! După numai zece minute, Amory devora fulgi de porumb la Renwick’s, iar la nouă și jumătate au ieșit fericiți din oraș, cu destinația nisipurile de la Deal Beach. — Știți, a zis Kerry, aici automobilul e la el acasă. De fapt, a fost furat din Asbury Park de persoane necunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
văd că am pornit-o greșit. S-o iau de la Început. Amory se plictisea, ceea ce i se Întâmpla ori de câte ori se afla la țară. Făcea plimbări Îndelungi de unul singur și În hoinărelile sale se obișnuise să le recite lanurilor de porumb Ulalume, felicitându-l pe Poe pentru că băuse până la moarte În atmosfera aceea de mulțumire de sine zâmbăreață. Într-o după-amiază a parcurs câțiva kilometri pe un drum nou pentru el și apoi, urmând sfatul greșit al unei femei de culoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
principal din cupluri de vreo douăzeci și ceva de ani. Vârsta este necruțătoare și diferența se simțea mai ales la fermitatea pielii. Tinerele vorbeau mult și Înghițeau cu satisfacție un amestec dezgustător de cartofi prăjiți și carne de vită cu porumb, decongelată și prăjită În tigaie. O simțeam pe Akemi din ce În ce mai tensionată. — Hai să plecăm de aici, vrei? Oare ce ne făcuse să intrăm Într-un astfel de bar? Fără Îndoială Înghițirea pastilelor și perspectiva de a ne regăsi singuri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
asfalt care putea fi făcut sul și mutat după ce treceau delegațiile de pe alte planete, altul construise un motor fără carburanți care funcționa pe bază de telepatie, dar după ce-l porneai, te durea capul, altul reușise să obțină un soi de porumb care creștea pe case, ca iedera, luai știuleții la etajul 10, cu mâna, din balcon, câte și mai câte! În ceea ce mă privește, primisem sarcina să construiesc un satelit artificial care să pară natural și care nu trebuia numai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
glas disperat: — Tovarăși, deschideți! Roboții noștri se repeziră la hublou să vadă cine bate la ora aceea, în plin mers prin spațiu, dar afară nu se zărea nimic. — Care ești, bă, acolo? strigă comandantul Felix. — Sunt inspectorul Pătrașcu, de la Direcția Porumbului! Deschideți, vă rog! — Păi unde sunteți, tovarășe inspector, că nu vă zăriți! strigă Felix. Păi tocmai asta e, că nu mă văd! Dar deschideți-mi o dată, că nu mă mai pot ține de clanță! răsună tânguitoare vocea. — Deschide-i, Felix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
am reușit, spuse cu o undă de mândrie în glas vocea. — Și la ce-l aplicăm? întrebă comandantul Felix S 23. — La agricultură, răspunse vocea. S-a constatat că, deși Teleormanul obținea producții record, la vremea culesului mari cantități de porumb dispăreau din lan. Oricât am vegheat noi, inspectorii, să nu se ia un știulete, cum ieșeam din lan, cum se lua cu sacii. Atunci s-a hotărât, pentru a-i prinde pe făptași, să devenim invizibili. Și, cum experimentul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ați ajuns? întrebă comandantul Felix S 23. — La rezultate bune și foarte bune, răspunse vocea. După cum vedeți, eu nu mă mai văd. Atât de bine ne-a reușit totul într-o primă fază, încât am dispărut toți cei din Direcția Porumbului și piloții navei experimentale, ba la urmă ne-a dispărut și nava. Partea mai proastă e că nu ne-a mai ieșit faza a doua a experimentului, adică recuperarea vizibilității. În plus, ca să spun drept, în starea asta mă cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Știți... eu mai mult pe-aici... prin spațiu... — Știu, știu, încuviință comandantul. Nici eu n-am. Acum îmi dau seama ce prost am fost. Măcar numele să-mi fi rămas, că altceva... — Mie mi-au rămas douăzeci de ari cu porumb 14 în Valea Dragonului, zise Amărășteanu. — Ți-au dat și ție atunci lot ajutător? se miră comandantul. Nu știam. Da, eram la prașila-ntâi. Însă acum... Sunt curios cui o să repartizeze lotul după mine. — Precis lui Dumbrăveanu, zise Aciobăniței. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
vesel tractoristul. — Prost să fii, noroc să ai, zise blondul. Te-ai învârtit de-o zi liberă. Ai putea astăzi să-mi dai mie prăjitura. Da’ ce, tu mi-ai dat-o atunci când i-ai găsit p’ăia trei în porumb? făcu tractoristul, apoi se-ntoarse spre cei doi pământeni care așteptau stânjeniți mai în spate: Poftiți încoace, vă rog! O luară printre cișmele spre un grup de cazane masive în jurul cărora roboteau câțiva mediocri îmbrăcați în halate albe. Cei veniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]