77,188 matches
-
viu în mâinile lor. Nu puteam să concep cum aș fi stat eu cu capul plecat în fața gunoaielor societății", notează undeva Oliviu Beldeanu. Organizator al luptei de partizani din munți, acest tânăr curajos a trecut prin cele mai terifiante întâmplări posibile. A hărțuit trupele de securitate puse pe urmele tinerilor partizani, a organizat sabotaje, a făcut închisoare, a suportat torturi ca atâția alți români care nu se supuneau regimului comunist, a făcut închisoare și în Iugoslavia lui Tito unde a izbutit
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
și moral șl epocii (al epocilor) în care a trăit. Când ne gândim cu nostalgie la perioada dintre cele două războaie mondiale, când constatăm că sentimentul demnității umane n-a dispărut cu totul în anii comunismului (continuitate care a făcut posibilă revoluția din 1989), trebuie să avem în vedere și această contribuție. Ca personaj, Petre Pandrea este neverosimil. Se exprimă fluent în cinci limbi, având acces direct la cultura europeană, dar dă prioritate absolută observării și salvării civilizației românești. Este arestat
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
și întinsă ca arie geografică în țară a fost, în ultimele sale două decenii de viață, preocuparea lui paternală pentru tinerii condeieri. Relația sa protector amicală cu, să spunem, Ștefan Agopian, Ioan Buduca, Bogdan Ghiu, Mariana Marin era explicabilă și posibilă pentru că erau, cu toții, bucureșteni. Dar cu Ion Simuț, tînăr critic clujean, din constelația Echinoxului, ajuns, prin plasare, la sfîrșitul facultății, profesor la Hotar, comuna sa natală? Aici era prezentă veghea permanentă a lui Paul Georgescu de a descoperi tinere talente
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
vom ști, probabil, care-au fost realele intenții ale d-lui Constantinescu la venirea la putere. Vedem, însă, din plin rezultatele. O țară derutată, de sute de ori mai coruptă decât atunci când a preluat-o, pusă pe toate listele negre posibile, prezentată în culori exclusiv mohorâte în presa internațională. O țară în care minciuna și disprețul față de cei mai slabi sau mai săraci decât tine au devenit reguli ascultate cu sfințenie de toți ticăloșii cățărați în funcții. O țară nevrotică, în
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
îngropat propriii copii... Sunt două exemple în care Realitatea (din nou, ea!) nu a mai servit la nimic: nici tușele autobiografice ale lui Figgis din The Loss..., nici cele ale lui Frank McCourt din Angela's Ashes. De unde și o posibilă concluzie: realitate, realitate, dar ceva mai multă ficțiune nu strică...
Realitatea, mod de întrebuințare by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/17270_a_18595]
-
opinie. Sau le susțin cu atîta rezervă, încît susținerea aproape că nu se observă. Ceea ce însă cu siguranță că președintele Constantinescu știe e că nu i se mai acordă șanse, acum, pentru a obține un al doilea mandat. Spre deosebire de ceilalți posibili mari competitori ai săi, dnii Iliescu și Meleșcanu, el nu mai e un candidat la președinție aducător de voturi celor pentru care candidează, ci unul care are tot mai multe probleme la acest capitol. S-a dus președintele la medicii
Gafă sau strategie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17274_a_18599]
-
alte cuvinte, de slabul impact teoretic al lui Foucault în România. Astăzi nu mă mai mir. Impactul teoretic se măsoară în aplicații sau, mai rar, în reflecții metateoretice. Or, nici analizele inspirate de o teorie anume, nici replicile nu sînt posibile decît în virtutea unui confort global resimțit față de acea teorie. Un confort pe care nu-l poți obține, evident, decît dacă înțelegi un text în contexul său, stabilit de alte scrieri ale autorului sau ale contemporanilor săi. Incultura noastră într-ale
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
practicate de profesorul român, d-na Marta Petreu aprecia că pentru a detecta împrumuturile nemărturisite ar trebui convocate competențe recunoscute în materie; adunate într-o sală și, în urma unei lecturi cu voce tare al cutărui curs să se identifice sursele posibile. În textul ediției pe care o comentez, la un moment dat profesorul îl citează pe Platon. Editorul are grijă să precizeze într-o notă "Rămîne de confirmat de un specialist în Platon și în filosofia greacă dacă Platon spune, într-
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
ți se aruncă în față cu reproș, în mai toate limbile pămîntului, aceeași vocabulă teribilă: minerii. Și m-am întrebat, cum a început totul, luînd proporții ca bulgărele de zăpadă pe o pantă? Cine a iscat această tradiție dezonorantă, făcînd posibilă o stigmă atît de persistentă? Răspunsul e simplu și fără nuanțe de dubiu: Ion Iliescu - șeful de stat care a asmuțit un segment din populația țării să umilească, să bată măr și să zdrobească(sic!) alt segment. Iar după ce totul
Sechele ale unui trecut bolnav by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/17293_a_18618]
-
de verbul de declarație - "a zis, dragă, plecăm" e, în scrierea românească standard, o greșeală evidentă; extinderea unor convenții de punctuație din alte limbi (cea mai probabilă e influența unei reguli de introducere a citatului în scrierea englezei) nu e posibilă, deoarece contrazice o regulă gramaticală puternică și deoarece pentru această situație norma autohtonă impune folosirea altui semn: doua puncte.
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
capacitate extraordinară, cînd sobră, cînd ironică și ludică, de a colabora cu materialul și de a manipula tehnicile și limbajele. Pe cîteva panouri de lemn, în fapt scînduri aproape fruste, el se joacă nu doar cu alternanța plin-gol, cu dialogurile posibile dintre artificiul intervenției și expresia naturală, aproape virgină, a fibrei, ci și cu accidentele de contur sau de suprafață pe care le exploatează fie la nivelul formei, fie înscenînd legături sau determinisme logice între lumea amorfă și gestul simbolic. Pe
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
coasta îndepărtată a falezei un ciorchine mare de strugure negru, brumat, proaspăt rupt dintr-un arac doborît. Ca orice femeie privită după atîția ani, și ferindu-se, încercînd să-și ascundă fața, vrea să alunge din mintea mea orice comparație posibilă cu fata frumoasă din trecut, bronzată, cu pîntecul supt de atît înot, cu părul șaten auriu încadrîndu-i figura cu un șarm... italian, - de renaștere italiană, îi spusesem o dată. Pe plajă nu mai era nimeni, decît ea, întinsă pe un cearșaf
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
tulbure moștenire. Este, va fi un lung drum, cu multe piedici și capcane (episodul austriac, al ascensiunii lui J. Haider, nu e decît un exemplu mai mult), cu dispute, controverse, confruntări inevitabile. Și vital necesare. Dar nici o dezbatere nu este posibilă atunci cînd se procedează prin distribuire de etichete, prin spînzurarea celuilalt și a celorlalți de calificative dezonorante, prin abandonarea prezumției de bună credință.
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
ci scriind despre foștii colaboratori ai Securității care au descoperit că s-au temut zadarnic de acest aspect, să-i zicem, al biografiei lor după toate schimbările și siluirile prin care a trecut legea lui Ticu Dumitrescu. Scăpați de rușinea posibilă, foștii încep să vadă treptat o onoare în faptul că instituția pe care au servit-o, în secret, odinioară, se dovedește, citez: "la fel de puternică, azi ca și ieri, recondiționîndu-și emulii și adaptîndu-i vremurilor noi. În plus, aceștia au acum libertatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
avem loc pentru a reproduce foarte pertinentul editorial semnat în CRONICA ROMÂNĂ de Horia Alexandrescu, intitulat Efectul Verheugen și care țintește în nemulțumirea PDSR față de răspunsul dat de comisarul pentru extinderea Uniunii Europene unei jurnaliste de la BBC, apropo de o posibilă revenire la putere a lui Ion Iliescu în România și a lui Vladimir Meciar în Slvoacia, în contextul în care Uniunea Europeană a luat măsuri ferme împotriva extremei drepte instalate la putere în Austria. Horia Alexandrescu e de părere că dincolo de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
aduce cu sine idei conexe ("s-a prăbușit", "toarnă pilonii"). Sintagma inițială poate fi chiar păstrată integral și actualizată printr-un determinant: "nu vedem bine podul de flori al limbii române, azvîrlit spre răsărit" (EZ 2246, 1999, 10). Relația cu posibilul clișeu-sursă e mai îndepărtată și mai puțin controlabilă în aluziile "la frații noștri sîrbi" - "pe podul de contrabandă de peste Dunăre" (Academia Cațavencu, 24 noiembrie 1998). În acest caz se schimbă contextul politic (al relațiilor dintre România și Moldova) și deci
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
din noi se află un șarpe, cum îi spusese cîndva Misugi. Acest șarpe e eul secret, pe care nu ajungem să-l cunoaștem cu adevărat decît în clipa morții, cînd e prea tîrziu să ne mai bucurăm de singura intimitate posibilă, cea cu noi înșine. Yasushi Inoue, Pușca de vînătoare, în românește de Lia și Platon Pardău, Editura Humanitas, București 2000, 94 pagini, preț nemenționat.
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
absolute e dificil. Să se bizuie numai pe eventualele efecte pozitive ale guvernării e mai mult decît riscant. Să facă promisiuni e posibil, dar promisiuni blindate de ceea ce a apucat să se întîmple în bine. S-ar putea ca o posibilă față electorală a PNȚCD-ului să fie aceea a unui partid care să-și recunoască greșelile și care să le spună alegătorilor că vrea să fie reales pentru că nu-și va repeta greșelile. Oricum, o primă dovadă de înțelepciune ar
Adevărații penețecediști by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17345_a_18670]
-
praf se depun/ ca niște stele stinse la care/ ne uităm ocrotiți" (halou). Astfel versurile se comportă precum o mască de cloroform aplicată ființei care suferă. Incitantă apare confruntarea cu Celălalt, cu acel el-tu, ce, întrupînd factorul impersonalizării, face posibilă delimitarea personalizării. Prin însuși caracterul său de act comunicativ, poezia nu poate face abstracție de adresantul său, nu se poate izola, oricît de aprofundată în propria-i viziune, într-un egotism sublim, care să-l ignore. Celălalt, izvorul sartrian al
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
miracolul deși pare încă posibil alunecă în derizoriu, și totuși dincolo de realitatea cea mai prozaică se poate întrezări un cifru misterios, un cod care se cere descifrat. Cititorul este confruntat cu imposibilitatea alegerii unei singure grile de lectură - nu este posibilă nici o lectură în cheie strict realistă (căci în acest caz multe dintre episoadele cu încărcătură simbolică ale cărții ar rămâne la statutul de evenimente senzaționale, bune de consemnat pe prima pagină a revistei Paranormal), și nici o lectură în cheie parabolică
Universuri paralele by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17351_a_18676]
-
români au acumulat o imensă doză de resentiment. Nu mă miră că majoritatea susținătorilor partidelor extremiste provin tocmai din rândul profesorimii gimnaziale și liceale. Sunt oameni care, decenii la rând, au sperat într-o soartă mai bună, îndurând toate umilințele posibile, iar astăzi se văd abandonați pe aceeași ultimă treaptă socială. Ei văd și nu înțeleg cum e posibil ca "loaze" incapabile să rezolve o ecuație simplă să ajungă fulgerător miliardari. Sau cum analfabeți aduși cu forța la școală o dată pe
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
apare primejdia ruperii coaliției. Iar uneori și un al treilea tip de mesaj, adresat unei anumite părți din partid. Observația e valabilă și pentru partidele din opoziție, în anumite împrejurări. De unde se trage acest chip de a face politică? Un posibil răspuns ar fi: din lipsa de epxeriență a clasei politice. Un altul, formulat de cîțiva analiști politici, e că acest comportament ar fi legat de reziduurile comportamentului dublu al majorității românilor în perioada totalitarismului. Acel "Una vorbim și alta fumăm
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
ocupă de România deoarece aici mesajele sînt formulate ultimativ, încît divorțurile par sigure, iar reconcilierea, de neconceput. Cu această impresie de instabilitate politică au rămas pînă și marile agenții de rating care au dat credit mesajelor că în România sînt posibile oricînd alegeri anticipate, mesaje apărute încă din timpul crizei politice care a dus la înlocuirea premierului Ciorbea. Aceste mesaje au fost luate în serios deoarece porneau dinspre partidele aflate la putere. Dar, ca să revenim la sondaje, mesajele contradictorii venite din
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
schismatice. Vădit disproporționate în raport cu posibilitățile pe care le oferă jocul democrației, aceste mesaje ar putea fi explicate prin intermediul unei psihanalizări a coșmarului totalitar pe care unii dintre politicienii autohtoni îl retrăiesc în condiții de criză. Disidențe refulate în timpul regimului Ceaușescu, posibile spaime că în cifrele sondajului de opinie se ascunde o prăbușire a propriului partid, prăbușire de pe urma căreia scapă cine poate și, nu în ultimul rînd, temerea față de întoarcerea personală la o condiție politică asemănătoare aceleia din timpul totalitarismului, cînd cine
Politica făcută după sondaje by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17364_a_18689]
-
sfințească, înainte de a le trimite acolo de unde speră la cîștig. Aceste anunțuri apar în ziarele care n-au nici o legătură cu circuitele de tip bingo t.v. Rămîne de văzut și cu ce efect. Fiindcă pe vremea cînd presa dezvăluia posibilele consecințe ale Caritas-ului, ziariștii erau anatemizați chiar de cei care ulterior aveau să-și caute dreptat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]