2,303 matches
-
mod fundamental divergente: cooperarea PNȚCD PDSR acoperă mai curând zona fiscalității, în timp ce cea PNL PDSR pe cea a justiției. Acest exemplu ridică serioase semne de întrebare privind diferențele percepute ca ireconciliabile între partidele cheie ale stângii și dreptei în România postcomunistă. Analiza rolul jucat de Parlament în elaborarea politicilor pune din nou în evidență puterea explicativă a contextului derulării procesului de guvernare, în detrimentul factorilor politici. În plan politic, ar putea fi remarcate mai curând oportunitățile neexploatate de Parlament. Astfel, există o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
s-au succedat la putere în perioada studiată. Practic, alternanța la guvernare din 1996, care marchează principala schimbare politică la nivel guvernamental din 1990 până în 2004, este slab reflectată la nivelul elaborării politicilor. Analizate independent de istoria politică a României postcomuniste, variațiile înregistrate în tabloul legislativ nu sugerează decât parțial schimbările politice care au avut loc atât în 1996, cât și ulterior în 2000 când stânga revine la putere. Variațiile înregistrate în tabloul politicilor publice sunt mult mai puternic corelate cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
însă ușor de explicat prin înțelegerea reacției actorilor politici la presiunea contextului. Departe de a epuiza oricare din obiectivele sau temele de reflecție menționate, acest studiu oferă un cadru minimal pentru orice analiză a relației între opțiunile partidelor politice românești postcomuniste și politicile publice adoptate. Mai ales în cazul unei analize comparative diacronice, este necesară cunoașterea tabloului general al legislației care stă la baza tuturor politicilor sectoriale și a variațiilor principale care au fost înregistrate. În caz contrar, studierea rezultatelor guvernării
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Case of Hungary". International Political Science Review 18(4): 417-432. Agh, Attilla. ed. 1994. The Emergence of East Central European Parliaments. The First Steps. Budapest: Hungarian Centre of Democracy Studies. Barbu, Daniel. 2004. Republica absentă. Politică și societate în România postcomunistă. București: Nemira. Costa, Olivier, Eric Kerrouche și Paul Magnette. eds. 2004. Vers un renouveau du parlementarisme en Europe. Bruxelles: Editions de l'Université de Bruxelles. Cotta, Maurizio și Jean Blondel. eds. 1996. Party and Government: An Inquiry into the Relationship
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
in Central and East European Politics 4. Basingstoke: Macmillan. Zieldonka, Jan și Alex Pravda. 2001. Democratic Consolidation in Eastern Europe: International and Transnational Factors. vol. 2. New York: Oxford University Press. Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Introducere După jumătate de secol de absență a reprezentării politice, partidele apărute în țările postcomuniste odată cu schimbarea regimului aveau oportunitatea de a deveni instrumente și canale de articulare, agregare și reprezentare a intereselor cetățenilor. În procesul de democratizare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
in Eastern Europe: International and Transnational Factors. vol. 2. New York: Oxford University Press. Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă SERGIU GHERGHINA Introducere După jumătate de secol de absență a reprezentării politice, partidele apărute în țările postcomuniste odată cu schimbarea regimului aveau oportunitatea de a deveni instrumente și canale de articulare, agregare și reprezentare a intereselor cetățenilor. În procesul de democratizare care a caracterizat Europa Centrală și de Est, partidele au fost vitale nu doar pentru buna funcționare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de membri redus comparativ cu Vestul Europei (Katz și Mair 1994; Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Capitolul de față se axează asupra cazului românesc și analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare postcomuniste în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri evidențiază faptul că partidele românești deviază de la cadrul general conform căruia există o legătură lineară între acesta și perioada de timp parcursă de la schimbarea regimului în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și dezinteresul cetățenilor pentru această poziție. A doua prezintă detaliat avantajele unui număr mare de membri pentru partide și sistemul politic în care acestea activează. Cea de-a treia secțiune prezintă evoluțiile numărului de membri al principalelor partide din România postcomunistă, oferind și unele explicații pentru nivelul redus de implicare (de exemplu, atitudinile elitelor vis-a-vis de membri). Ultima secțiune se axează asupra unui beneficiu concret adus de membri partidelor (stabilitatea electorală), prezentând o succintă analiză statistică. Concluziile evidențiază principalele probleme existente
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
beneficiu concret adus de membri partidelor (stabilitatea electorală), prezentând o succintă analiză statistică. Concluziile evidențiază principalele probleme existente, detaliază implicațiile prezentului studiu și menționează direcții ulterioare de cercetare în direcțiile deschise de acest capitol. Unde apar diferențele față de Vest? Perioada postcomunistă este caracterizată în România de o abundență de comparații întâlnite în discursurile politice, al opiniilor jurnalistice și publice, al analizelor efectuate cu statele occidentale. Astfel, comparația este încărcată cu înțelesuri substanțiale, România fiind echivalată cu democrații stabile, cu reguli funcționale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România și cea din statele cu democrație consolidată. Nu este un excepționalism românesc, ci un set de caracteristici al statelor central și est-europene care modelează atitudinile partidelor față de cetățeni și reciproc. Există patru particularități majore care fac din spațiul postcomunist un mediu în care alegătorii nu au motive suficiente pentru a deveni membri și nici partidele nu doresc acest lucru. Deși în statele occidentale acest lucru este rar întâlnit puține sunt partidele care nu promovează în mod activ căutarea de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidele care nu promovează în mod activ căutarea de noi membri el a devenit o realitate pentru regiunea central și est-europeană. Pornind de la elementul cu cel mai mare grad de generalitate, modalitatea în care a fost instaurată democrația în spațiul postcomunist diferă fundamental de cea din cazul statelor vestice. Cele din urmă au devenit democrații prin modificarea treptată a sistemului politic. În Europa Centrală și de Est, tranziția către democratizare a început doar după schimbarea radicală a sistemelor politice autoritare sau
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
non-membri ai PCR cetățenii dezvoltaseră atitudini ostile față de regim, partidul și elitele din primul eșalon de conducere erau în centrul aversiunii lor. Arderea numeroaselor carnete de membru în timpul evenimentelor din 1989 reflectă acest lucru. În consecință, mediul în care partidele postcomuniste și-au făcut apariția era caracterizat de puternice sentimente anti-partid. Acestea din urmă nu au dispărut odată cu schimbarea regimului, nu existau motive pentru ca cetățeanul să creadă că noile partide vor reprezenta altceva decât vechiul partid. Astfel, dorința de a deveni
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nu existau motive pentru ca cetățeanul să creadă că noile partide vor reprezenta altceva decât vechiul partid. Astfel, dorința de a deveni înregimentat politic într-una din noile structuri partinice formate era redusă. Cea de-a doua trăsătură care individualizează spațiul postcomunist este absența conexiunilor dintre partidele nou create la începutul tranziției și aspectele sociale. Spre deosebire de partidele apărute în Vest în secolul al XIX-lea și începutul secolului trecut (și de propria istorie preși interbelică), partidele apărute după 1989-1991 nu au apărut
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
clivajul proprietari vs. angajați a fost eliminat datorită absenței proprietății private, statul era unicul proprietar), iar rezultatul a fost absența (cvasi)totală a unor astfel linii de clivaj (Evans și Whitefield 1993; Kitschelt et al. 1999).1 Prin urmare, partidele postcomuniste au fost create pe fundamente diferite de cele ale legitimității sociale (Kitschelt 1995). Cele mai multe au apărut nu din necesitatea de a reprezenta interese sociale, ci au fost formate pe baza exprimării unor atitudini față de aspecte instituționale din trecut (van Biezen
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
formate pe baza exprimării unor atitudini față de aspecte instituționale din trecut (van Biezen 2003, 159). Așa se explică apariția la începutul tranziției a numeroaselor partide anti-comuniste în fiecare țară central și est-europeană, cu grupuri țintă similare. Marea majoritate a partidelor postcomuniste nu au origini sociale, ci instituționale. În consecință, diferențele ideologice dintre partidele competitoare nu sunt clare. Ele ofereau deseori scopuri comune cu perspective pe termen lung în locul unor dezbateri referitoare la modalitățile de obținere a democratizării, privatizării sau aderării europene
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
lor au urmat o traiectorie opusă celor ale structurilor similare din Vest. În cazul din urmă, partidele au fost caracterizate de implicare activă a cetățenilor, iar pe aceste fundamente și-au creat organizații care să asigure continuitatea partidelor. În spațiul postcomunist, organizațiile au fost primordiale datorită contextului existent. În primul rând, era necesară crearea unor organisme care să fie parteneri de discuție pentru comuniști în cadrul meselor rotunde organizate în multe state ale fostului Pact de la Varșovia pentru transferul conducerii de la comuniști
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
electorale ulterioare care nu par a varia în funcție de numărul de membri (vezi secțiunea trei a acestui capitol). Originea instituțională a produs un alt rezultat care determină partidele să nu țintească sporirea numărului de membri. Pentru asigurarea și consolidarea multipartidismului, statele postcomuniste au finanțat masiv activitatea partidelor în prima decadă (Smilov și Toplak 2008). Începând cu anul 2000, partidele și-au diversificat sursele de venit, obținând fonduri din donații private, de obicei ale companiilor. În tot acest răstimp, nu mai mult de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidelor erau reprezentate de cotizațiile membrilor (Lewis 2000). În statele vestice, unul dintre rolurile tradiționale ale membrilor este să asigure susținerea parțială a partidului, dar cum acest aspect a fost acoperit din fonduri publice și din donații particulare în statele postcomuniste, partidele au un motiv în minus pentru a căuta activ înregimentarea politică a alegătorilor. Dinamica formării partidelor din primii ani ai perioadei postcomuniste indică această tendință de originare instituțională și susține argumentul prezentat anterior. Prima fază a fost reprezentată de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partidului, dar cum acest aspect a fost acoperit din fonduri publice și din donații particulare în statele postcomuniste, partidele au un motiv în minus pentru a căuta activ înregimentarea politică a alegătorilor. Dinamica formării partidelor din primii ani ai perioadei postcomuniste indică această tendință de originare instituțională și susține argumentul prezentat anterior. Prima fază a fost reprezentată de crearea organizațiilor-umbrelă (forumuri, uniuni, fronturi, alianțe) care au grupat opozanții regimului (Bulgaria, Republica Cehă, Polonia) sau succesorii acestuia (România). Ideile generale ale acestor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
decât numărul de membri. Totuși, paragrafele următoare argumentează utilitatea membrilor pentru imaginea, legitimitatea și susținerea electorală a partidelor. Relevanța membrilor în planul imaginii se referă la modalitatea de îmbunătățire a nivelurilor foarte reduse ale încrederii populației în partide. În regiunea postcomunistă mai puțin de 20% dintre alegători menționează că au încredere în aceste structuri politice (Eurobarometrele 2001-2009). În România, partidele sunt cele în care oamenii au cel mai puțin încredere dintre toate instituțiile politice, media ultimilor cinci ani situându-se la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
au sporit și diversificat legăturile concrete cu cei pe care pretindeau că îi reprezintă (Scarrow 2000, 79). Membrii partidelor din România Înainte de a discuta cazul românesc, este utilă o perspectivă de ansamblu ținând cont de caracteristicile comune cu celelalte state postcomuniste. În literatură există numeroase referințe la numărul foarte mic de membri ai partidelor central și est-europene (Lewis 1996; Bielasiak 1997; Kopecký 2001; van Biezen 2003; Spirova 2007). Figura 1 ilustrează situația în perspectivă comparată, procentele reprezentând numărul de membri din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sistemului de partide. Cum însă această discuție merge dincolo de scopul capitolului de față, mă voi rezuma la a reitera ideea analizării acestor diferențe cu circumspecție. Informația relevantă a acestui grafic este cea referitoare la procentul scăzut al membrilor din țările postcomuniste. Pentru a vedea care este situația în România am selectat cinci partide semnificative de pe scena politică națională. În procesul de selecție am aplicat două criterii eliminatorii: partidele să fi câștigat mandate în cel puțin jumătate din legislativele alese după 1990
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rezultate la limita pragului electoral (de exemplu, PRM) nu sunt direct interesate de menținerea unui nucleu de alegători, ci de sprorirea continuă a acestuia. Concluzii Acest capitol a descris succint evoluțiile procentelor de membri ale partidelor românești importante din perioada postcomunistă. Acest studiul explorator a pornit de la premisele particularităților central și esteuropene și a expus motivele pentru care există dezinteres pentru calitatea de membru atât din partea alegătorilor, cât și a partidelor. Totuși, cele din urmă au multe de pierdut în urma acceptării
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
evidențiat faptul că sporirea numărului de membri are legătură cu procentul voturilor obținute. Însă, importanța membrilor nu este limitată doar la momentele alegerilor, iar pasivitatea pentru o perioadă îndelungată nu poate garanta mobilizare în perioadele-cheie. În al doilea rând, spațiul postcomunist nu este un mediu propice implicării membrilor în viața partidului. În acest mediu arid, orice efort făcut de către partide în direcția cooptării de noi membri, prin promovarea unei strategii active de recrutare poate înlesni comunicarea cu electoratul. O astfel de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ca urmare a unei activități voluntare și informate. Studiul de față a fost axat pe câteva partide și a analizat doar elemente de bază ale evoluției procentelor membrilor. Cercetările ulterioare pot extinde atât aria de investigare la toate partidele românești postcomuniste, cât și variabilele incluse. De exemplu, se poate studia legătura dintre dinamica vieții intra-partid (modalitatea de alegere a structurilor de conducere) și membri. În plus, analizele la nivel individual pot prezenta motivele pentru care alegătorii decid să devină membri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]