2,403 matches
-
sub denumiri precum "literatură carcerală" sau "literatura universului concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției în lagăre, depun mărturie atât pentru contemporani, cât și pentru posteritate, în legătură cu existența acestor masacre. Despre importanța și actualitatea literaturii concentraționare vorbesc atât lucrările, cât și numeroasele dezbateri consacrate acesteia, care sunt departe de a fi epuizat subiectul. Lucrarea de față este consacrată unuia dintre autorii de literatură concentraționară Aleksandr Soljenițîn
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Primo Levi nu a putut uita. În cazul lui, scrisul nu a fost un remediu pentru toată viața împotriva traumei suferite. Toți acești autori, indiferent de valoarea artistică a textelor, au în comun motivația de a transmite contemporanilor, dar și posterității, mesajul despre experiența trăită de ei. Pe toți îi unește sentimentul datoriei de a mărturisi atrocitățile cunoscute în lagăre, pentru memoria celor dispăruți, dar și pentru a se evita repetarea lor. Lagărele naziste și cele comuniste sovietice, înfiorătoare spații concentraționare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
limbă greacă, cetățean roman prin naștere, fariseu prin educație, iudeu prin religie etc. Opera de evanghelizare a fost îndeplinită, în cea mai mare parte, de către creștini obscuri, modești, de-al căror nume nu s-a preocupat nimeni să le transmită posterității. Biserica timpurie nu s-a preocupat de efectuarea unei misiuni de prestigiu și nici de păstrarea unei arhive, dincolo de izvoarele deja cunoscute ale Noului Testament; existența surselor apocrife fiind permanent contestate de Biserica oficială. Evanghelizarea nu a vizat numai orașele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
popoare și națiuni: dreptul popoarelor de a se autoguverna, pacea și datoria de intervenție. 1. Statele naționale sunt în mare parte opera secolului al XIX-lea, iar renașterea lor dureroasă a lăsat în urmă amintirea conflictelor și a războaielor. Dar posteritatea a reținut din toate acestea dreptul popoarelor de a se autoguverna, un element pozitiv. Președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, a inclus acest principiu în cele Paisprezece Puncte care urmau să guverneze ordinea internațională după Primul Război Mondial. Carta Atlanticului, semnată de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Mihai Eminescu - simbol al românismului în universalitate, suprapus de confrații de la C hiși nău și Cernăuți peste imaginea lui Iisus, ca stea polară și s imbo l al rezistenței și speranței întru limba română). Momentul Eminesciana punctează, an de an posteritatea vie a „omulu i de plin al culturii române”, în replică la cei care-l consideră „mortul nostru din debara”, a celor care trec totul prin neștiin ță, neîntrebându-se ce s-a întâmplat cu românii din afara granițelor dacă simbolurile
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Mihai Cărăușu, profesor de fizică, întotdeauna îmbrăcat sobru în costum și cravată, toate foarte curate. În timp, catalogul profesorilor ca și al promoției a cunoscut împuținări de la o întâlnire la alta, iar lipsa fotografiilor individualităților este o mare pierdere pentru posteritate. Ce se va întâmpla mâine cu școala sătească în condițiile desființării actualei școli normale de pregătire a învățătorilor, cu inteligențele satelor, care cu greu vor ma i aj unge la liceul de la oraș, când internatele s-au desființat, iar a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
cele ale discursului din Lulù sunt preluate în Romanul lui Eminescu de literatură: ea constituie cadrul protector, reflector, starea de suflet și factorul de activizare a trăirilor personajului"101. E drept, nici nu se putea altfel, având în vedere că posteritatea a acreditat mai cu seamă imaginea geniului solitar, care "trăia scriind" (la fel ca Lovinescu!) "acesta a fost felul prezenței sale în lume", zicea cu îndreptățire Petru Creția în "testamentul" lui de eminescolog 102. Și totuși, ce rol va fi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a produs ("între noi totul se schimbase dintr-o dată"), Mite "citește" greșit scena sărutului și în romanul lovinescian, și în "amintirile" ei de femeie vanitoasă, cu o excelentă părere despre sine ("Fericirea lui atârna numai de mine", afirmă "nemțoicuța" pentru posteritate, rezumând "idila" cu Eminescu în termenii unei meschine afaceri caritabile: "nu simțisem până acum decât milă"147. În roman, Mite crede, la fel, că "prin calmul ei îi îndiguise pasiunea și i-o transformase cum voise"). În fapt, femeia-scriitoare se
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
azi (95-97); afirmarea centrelor culturale regionale (97); "ștabii" vechi și noi în cultură (97-98); schimbare, totuși (98); direcții noi în cultura română? (99-100); idolii tribului: Țuțea, Cioran (100); dezbateri canonice (101); o lectură contrafactuală: umanismul românesc (102-103); Generația '27 și posteritatea ei (103-104); Grupul de la Păltiniș (104); indigenism și "sub-bonjurism" (104-105). Occidentul după 1945 / 107 Reorientarea ideologică și culturală a Germaniei postbelice (107-108); Occidentul după 1945: transformări politico-ideologice (108-110); America de Nord, centru al umanismului cultural în anii '45-'60 (110-111); ruptura cultural-ideologică
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
orice, justiție: trebuie să stabilim faptele exacte, consecințele, responsabilitățile, contextele etc. Când îl judec pe Eliade pentru apropierea de legionarism, de exemplu, nu o fac într-un mod anacronic: nu îl blamez pentru atașamentele sale de tinerețe din perspectiva unei posterități care știe că Holocaustul s-a petrecut, ci încerc să-l judec întotdeauna pe Eliade în epoca sa. Dar, pe de altă parte, e imposibil să disociezi total prezența lui Eliade în apropierea Mișcării Legion-are de consecințele funeste ale legionarismului
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
narative contradictorii, estetismul, fantezismul formal, exuberanța ludică"81. A doua strategie e rezervată autoironiei manifestată în cotidianul simplu, în accidental și hazard. Dacă Eugen Negrici determină anumite aspecte pozitive manifestate în plan estetic la câțiva ani distanță, beneficiind de instrumentarul posterității, Monica Lovinescu doar le poate prognoza. Datoria ei e să anunțe pericolele și să denunțe abuzurile. În cronici, lupta împotriva comunismului este cotidiană. În ultimele pagini ale primului volum din seria Undelor scurte, rezumă și explică evoluția culturii din România
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anamnetic pe spirala ce împletește esteticul cu eticul"108. Dacă nu ar judeca scriitorimea, scopul inițial al tipăririi discursurilor sale s-ar pierde. "Punerea la zi a trecutului", spune autoarea în antecamera jurnalelor, "reprezintă o condiție esențială a supraviețuirii"109. Posteritatea contemporană (N. Manolescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriel Liiceanu, Tania Radu), susține obiectivitatea judecăților ei de valoare. La momentul producerii lor, erau suspectate de subiectivitate. Nimic greșit, dacă luăm în considerare teoria lui Northrop Fry, conform căreia judecățile de valoare sunt
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
public diferă, sub acest aspect, de cel memorialistic. Portretele din La apa Vavilonului păstrează subiectivismul generat de judecățile de valoare și de nostalgia amintirilor. Asupra Jurnalelor domină responsabilitatea unei instanțe cu rol istoric. Examinarea cotidianului trebuie să fie obiectivă pentru posteritate. Teoriile expuse în Unde scurte stabilesc, printre altele, nivelul compromisului atins de intelectuali. Mihai Dinu Gheorghiu înaintează ideea că "Exilul este abordat în mod curent din două perspective interdependente: politică și intelectuală"112. Exilul românesc este alcătuit în mare parte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prin propria lor natură, cronicile reprezintă o instanță de referință importantă. Dacă ecoul discursurilor durează cât timp îi ia cărții recenzate să ajungă la potențialul cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții lui la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea emisiunilor constă în faptul că permit posterității să reactualizeze informațiile și să probeze judecățile de valoare. Emisiunile perpetuează tradiția românească, deplâng modele impuse în literatura din România, susțin actul creator și libertatea de exprimare. În Cuvântul înainte al primului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de referință importantă. Dacă ecoul discursurilor durează cât timp îi ia cărții recenzate să ajungă la potențialul cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții lui la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea emisiunilor constă în faptul că permit posterității să reactualizeze informațiile și să probeze judecățile de valoare. Emisiunile perpetuează tradiția românească, deplâng modele impuse în literatura din România, susțin actul creator și libertatea de exprimare. În Cuvântul înainte al primului volum din Unde scurte, Monica Lovinescu își repudiază
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în sine"251. Este lesne de înțeles de ce revistele "Săptămâna" și "Luceafărul", prin Eugen Barbu, Artur Silvestri, Cornel Vadim Tudor (lista este redusă la cele mai importante nume) organizează permanent ofensive menite să defăimeze. Un alt timp de complementaritate privește posteritatea contemporană a cronicilor literare, posteritate ce își sprijină demonstrațiile pe judecățile de valoare ale Monicăi Lovinescu. În 1985 apare la editura Cartea Românească din București volumul Zenobia al lui Gellu Naum. Monica Lovinescu evidențiază în cronica de întâmpinare câteva aspecte
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de înțeles de ce revistele "Săptămâna" și "Luceafărul", prin Eugen Barbu, Artur Silvestri, Cornel Vadim Tudor (lista este redusă la cele mai importante nume) organizează permanent ofensive menite să defăimeze. Un alt timp de complementaritate privește posteritatea contemporană a cronicilor literare, posteritate ce își sprijină demonstrațiile pe judecățile de valoare ale Monicăi Lovinescu. În 1985 apare la editura Cartea Românească din București volumul Zenobia al lui Gellu Naum. Monica Lovinescu evidențiază în cronica de întâmpinare câteva aspecte ale acestei opere: inserarea literei
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
o instanță de referință importantă, alcătuind în esență o istorie a literaturii și a culturii. Dacă ecoul durează cât timp îi ia cărții să ajungă la cititor, corectitudinea consemnării autorului sau a cărții la un anumit nivel rămâne de domeniul posterității. Contemporaneitatea lor constă în faptul că permit complinirea informațiilor. De-a lungul cercetării, am abordat opera Monicăi Lovinescu, în funcție de cele trei tipuri de discurs: critic, memorialistic și ficțional. Discursul critic ființează emisiunile reținute în Unde scurte. Doar o zecime din
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și Édition du Rocher, Paris, 1991. B. Volume Unde scurte I. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990. Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler , Editura Cartea Românească, 1992. Seismograme. Unde scurte II, Editura Humanitas, București, 1993. Posteritatea contemporană. Unde scurte III, Editura Humanitas, București 1994. Estetice. Unde scurte IV, Editura Humanitas, București,1994. Pragul. Unde scurte V, Editura Humanitas, București, 1995. Insula Șerpilor. Unde scurte VI, Editura Humanitas, București,1996. Diagonale, Editura Humanitas, București, 2002. Jurnal 1981-1984
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pp. 199-200. 85 Idem, Seismograme. Unde scurte II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 221. 86 ACNSAS, fond SIE, dosar nr. 21385,f. 131, apud http://www.cnsas.ro/ documente/istoria comunism/studii articole/personalitati in vizor/Eugen%20Ionescu.pdf, p. 10. 87 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, Editura Humanitas, București, 1994, p. 37. 88 Ibidem, p. 153. 89 Ibidem, p. 167. 90 Ibidem, p. 321. 91 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 139. 92 Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monica Lovinescu, Jurnal 1985-1988, ed. cit., p. 127. 144 Ion Lăncrănjan, Cățeaua, în "Flacăra", nr. 29, București, anul XXVIII, 19 iulie 1979, apud Iulia Vladimirov, op. cit., p. 26. 145 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit, p. 162. 146 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 281. 147 Ibidem, p. 282. 148 Pruteanu George, Monica Lovinescu sub zodia intransigenței imperturbabile, în "România literară", an XXIV, nr. 5, 31 ian.1991, http://www.pruteanu.ro/CroniciLiterare/0-91-01-31monicalovinescu.htm. 149 Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Ibidem, p. 100. 176 Ibidem, p. 167. 177 Doina Jela, Această dragoste care ne leagă: reconstituirea unui asasinat, Editura Humanitas, București, 1998, p. 103. 178 Ibidem, p. 126. 179 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 23. 180 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., pp. 48-49 181 Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, op. cit., p. 25 182 Monica Lovinescu, Jurnal: 1981-1984, ed. cit., p. 287 183 Ibidem, pp. 287-288. 184 Monica Lovinescu, Diagonale, ed. cit., 2002, p. 85. 185 Ibidem, p. 87
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Eva Behring, op. cit., pp. 74-75. 203 Monica Lovinescu, La apa Vavilonului, ed. cit., pp. 131-132. 204 Ibidem, pp. 77-78. 205 Nicoleta Sălcudeanu, op. cit., p. 53. 206 Monica Lovinescu, Unde scurte I. Jurnal indirect, ed. cit., p. 8. 207 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 6. 208 Monica Lovinescu, Jurnal. 1985-1988, ed. cit., p. 248. 209 Monica Lovinescu, Insula șerpilor. Unde scurte VI, Editura Humanitas, București, 1996, p. 6. 210 Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea cavalerilor. Reevaluări critice
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Vladimir Tismăneanu, op. cit., p. 120. 248 Ibidem, p. 111. 249 Monica Lovinescu, Seismograme. Unde scurte II, ed. cit., p. 60. 250 Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Vol. III, Critica. Eseul, ed. cit., p. 158. 251 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 68. 252 Monica Lovinescu, Est-Etice. Unde scurte IV, ed. cit., p. 203. 253 Dan C. Mihăilescu, Literatura română în post ceaușism. I. Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare, ed. cit., p. 238. 254 Monica
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
329-330. 286 Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. III, Critica. Eseul, ed. cit., p. 158. 287 Monica Lovinescu, Seismograme .Unde scurte II, ed. cit., p. 180. 288 Ibidem, pp. 234-235. 289 Ibidem, p. 236. 290 Monica Lovinescu, Posteritatea contemporană. Unde scurte III, ed. cit., p. 7. 291 Paul Cornea, op. cit., p. 451. 292 Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. III, Critica. Eseul, ed. cit., pp. 155-162. 293 Jean Starobinski, Textul și interpretul, Editura Univers, București
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]