1,721 matches
-
în anul 1943, aprilie, 9, satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Publicații în reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995-2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu), 1972
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
semnificativ sau o întâmplare trăită pilduitor dau seamă de ceea ce este caracteristic generației 1900: elanul creator și sentimentul de solidaritate intelectuală. Talente și vocații din toate provinciile României Mari s-au adunat în jurul unor personalități coagulante, dăruite cu har și * Postfață la: Radu T. Constantinescu, TEMĂ CU VARIAȚIUNI. Memoriile unui muzician, ediția a II-a, necenzurată, Institutul European, Iași, 1999). 159 cu puterea de a arde până la capăt pentru obiective de interes local sau național. Mărturii directe spun că Radu T.
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de interes restrâns. Adresându mă de la cititor la cititor, garantez într-un fel efortul unui al treilea, un cititor-autor, dar unul vizibil implicat și cu responsabilități asumate. În al doilea rând: pornind la pretențioasa treabă de a scrie prefață la postfața prilejuită de apariția unei opere de anvergura și problematica Istoriei critice... a lui N. Manolescu, s-ar cuveni să evidențiez validitatea constatărilor elogioase, dar și a observațiilor critice venite din partea comentatorului. Nici el, nici eu nu bănuiam, pe când „făceam rând
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în anul 1943, aprilie, 9, satul Viișoara, comuna Tg. Trotuș, județul Bacău. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Publicații în reviste literare și de cultură; îngrijiri de ediții; prefețe și postfețe. Activitate susținută în editarea de carte (1970-1990, 1995-2002), în radio și televiziune (1990-2000), în învățământ (profesor asociat al Universității „M. Kogălniceanu” - Iași, în anii 2002-2007). Preocupări temporare în agricultură, construcții etc. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (critică, eseu), 1972
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
semnificativ sau o întâmplare trăită pilduitor dau seamă de ceea ce este caracteristic generației 1900: elanul creator și sentimentul de solidaritate intelectuală. Talente și vocații din toate provinciile României Mari s-au adunat în jurul unor personalități coagulante, dăruite cu har și * Postfață la: Radu T. Constantinescu, TEMĂ CU VARIAȚIUNI. Memoriile unui muzician, ediția a II-a, necenzurată, Institutul European, Iași, 1999). 159 cu puterea de a arde până la capăt pentru obiective de interes local sau național. Mărturii directe spun că Radu T.
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de interes restrâns. Adresându mă de la cititor la cititor, garantez într-un fel efortul unui al treilea, un cititor-autor, dar unul vizibil implicat și cu responsabilități asumate. În al doilea rând: pornind la pretențioasa treabă de a scrie prefață la postfața prilejuită de apariția unei opere de anvergura și problematica Istoriei critice... a lui N. Manolescu, s-ar cuveni să evidențiez validitatea constatărilor elogioase, dar și a observațiilor critice venite din partea comentatorului. Nici el, nici eu nu bănuiam, pe când „făceam rând
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
populația rusofonă „cosmopolită“ a Chișinăului un țăran din satul Doibanî (fascinantă toponimia din carte!) care nu știe bine rusește nu e decât un „bâc“ prost. Autorul însuși discută problemele legate de acest aspect într-un capitol autonom cu rol de postfață. Admițând că „nu există un singur cotidian sovietic, același pentru un rus, un moldovean și un tungus, pentru centru și periferie, pentru toate păturile sociale“, obligația imediată devine aceea a căutării unui „specific“ basarabean, a descoperirii identității cotidianului sovietic „de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
scriitorul și eseistul argentinian Fernando Sorrentino, a publicat, la editura argentiniană El Ateneo, două cărți simetrice de dialoguri cu Borges și Bioy, intitulate amândouă Șapte convorbiri. Multe din opiniile exprimate de Borges și Bioy pe temele de interes pentru această postfață le-am denișat În aceste două volume extrem de interesante, iar la citatele preluate am marcat numai numărul paginii. p. 32. p. 64. p. 33-34. Bioy va lămuri (p. 74) că aceasta Înseamnă „ordonarea scriiturii astfel Încât totul să privească În aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
despre care confratele său mai tânăr îl gratulează că nu a avut performanță, rămânând un „ilustru anonim” este un nelipsit cronicar de la multe e xpoziții de artă, el însuși cu operă scrisă și căutată, prezentator de carte în prefețe și postfețe, un erudit în arte, istorie și cultură. Una din cărțile prezentate de el, „Dorohoi 600 de ani” file de monografie, autori Vasile D.Coțofrei, Gheorghe D. Grigoraș, Ilarion C. Mandachi, 600 de pagini a fost un mare succes, aplaudat îndelung
OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
după spusele lui Franckel, Plenitudinea. Doar tînărul Bialik (cunoscut mai tîrziu sub numele de Haim Nahman), analizînd riguros cartea, va desluși mîna Maestrului „care Încercase să salveze parabola de găunoșenie“. Această critică a lui Bialik va avea următoarea consecință: În postfața noii ediții a Drumului În Canaan, Krohal Îl va declara sifilitic pe Bialik și se va dezice public de Învățătura lui Ben Haas, numindu-l șarlatan și otrăvitor de suflete. Apoi, tot În spiritul denigrărilor, se va ralia cu adversarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Bolintineanu, Ion Luca Caragiale, Veniamin Costache, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Emanuel Gojdu, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Hurmuzachi, Constantin Murariu, Octavia Lupu Morariu, Silvestru Morariu, Dimitrie Petrino, Andrei Șaguna, Ion Gh. Sbiera, Alexandru Vlahuță, Zaharia Voronea etc. În partea finală cartea cuprinde Postfața, Bibliografia și Cuprinsul. Cartea prezintă, în linii generale, istoricul presei românești din cele mai vechi timpuri, aria pe care a cuprins-o, scopurile pe care le-a urmărit prin tematica abordată. Autorul ca unul care a fost și a rămas
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
Rusia, nu se știe de ce, care are mai mulți!), care caută mereu poezie nouă și nu devin conservatori. Tu câți cititori buni crezi că ai? Ce e cu "șuvoiul de angoase" din poezia ta, despre care vorbește Al. Cistelecan, în postfața la recenta antologie VorbaIago? În poezia ta și orizonturile nemărginite pare că se închid. Spui, la un moment dat: "cu spatele vom intra în istorie/ în paradis niciodată". Sau: "de puțin timp în oraș toate femeile sunt bătrâne". Și exemplele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare. (Revista "Conta", nr. 6, 2011) În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile Adrian Alui Gheorghe, am să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rămas același din anii optzeci 339 Ion ZUBAȘCU Dacă m-a adus Dumnezeu pe lume, a făcut-o doar să pot depune mărturie cu viața mea despre cea mai mare tragedie pe care a trăit-o poporul român... 351 În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog cu Remus Valeriu Giorgioni 377 În colecția DIALOG XXI au apărut Angela BACIU, Despre cum nu am ratat o literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
carte. Ea prezintă, poate, interes, pentru autorul însuși și pentru foștii lui colegi de școală, dar nu-l atrage prin nimic pe un cititor care nu cunoaște personajele și situațiile evocate. Cu atât mai surprinzător este faptul că într-o postfață semnată de un istoric literar, deci de un specialist în literatură, George Muntean, cartea are parte de o elogiere entuziastă și de o situare decisă în proximitatea creației unora dintre cei mai mari scriitori români: „La întretăierea orizonturilor lui Panait
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
se / vadă dinții de iepure / sălbatic.“ Dacă acesta este portretul iubitei, mare curaj trebuie să aibă bărbatul care sărută o asemenea arătare. Iar dacă nu este al iubitei - al cui este? Un răspuns la această întrebare nu găsim nici măcar în postfața semnată de Horia Zilieru, care, în loc să lămurească lucrurile, le încurcă și mai tare: „Sentimentalismele (estompate) se regăsesc într-un registru al seismelor abandonate înaintea pragului moralei din fabulă. «Simulate» complexități, dezavuate senzualisme epidermice ale verbului lamentuos“... etc. Versuri neclare comentate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
al eului care se arogă / entitate liberă / chiar și de existență.“ (Iluzia libertății) Se simte că autorul are ceva de spus, cu un mic efort se și înțelege ce are de spus, dar discursul său gongoric, hilar-savant provoacă râsul. În postfața volumului, Ioan Ardeleanu vorbește despre eventuala lectură a cărții ca despre un examen pe care urmează să-l treacă cititorul: „Poezia sa devine una criptică, închide și claustrează semnificații și se închide în sine însăși. Nu poți comunica cu ea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Flori târzii, proză, versuri, aforisme, 2002, Parfum de spini, proză versuri, aforisme, 2003, Toamnă la Copou, proză, 2005, Vâslaș în luntrea vieții, proză, 2006, Stropi de înțelepciune, aforisme, cugetări, gânduri, 2006, Acorduri pe strune de suflet, proză scurtă cu o postfață de Marinică Popescu. Nu este vorba deci de un începător, ci de un autor - am putea presupune - cu experiență și cu o concepție despre literatură. Cum a ajuns, oare, să creadă că textele lui au valoare? Prefațatorul cărții, Nicolae Busuioc
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la sfârșitul unui volum de versuri cu un titlu chinuit-ingenios, Propilog (prefață de Eugen Negrici, Ideea Europeană, București, 2006), poeta vorbește despre sine cu evlavie, ca despre un personaj mitologic. De fapt, ca despre două personaje mitologice, întrucât autoarea straniei postfețe se prezintă atât în ipostaza de poetă (Anca Pedvis), cât și în aceea de pictoriță (Anca Pedvisocar): „Anca Pedvis și Anca Pedvisocar împărțeau multe lucruri: același acoperiș, același pat, aceeași farfurie, același pahar, aceiași părinți, aceleași rude, aceiași prieteni, același
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
făr de / capitel / cap la capăt în capcană / cap și (punct) și iar la cap.“ Aceasta este, într-adevăr, impresia cititorului, că i se dă „iar la cap“ - dintr-un „capriț... fără căpăstru“. Plini de optimism, autorii explică într-o postfață că prin asemenea metode vor revoluționa poezia românească: „Într-o atitudine de frondă, întru luminarea adevărurilor de mult uitate, vom întoarce pe dos pipota limbii române și, printr-un perpetuu răzbel lingvistic sui generis, vom intra într-o nouă epocă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de ghete neagră „icre negre“. El creează cititorului anumite așteptări și apoi îl dezamăgește. Crema de ghete este necesară, dar nu și atunci când vrei să-ți faci un sendviș. O culegere amplă din „poeziile“ lui Gabriel Stănescu, Despărțirea de frică (postfață de Ștefan Stoenescu, Cartea Românească, București, 2003), a apărut în selecta colecție „Hyperion“, în care au fost incluse pe parcursul ultimelor trei decenii antologii ale unor poeți de primă mărime, ca Virgil Mazilescu sau Emil Brumaru. Cartea n-are însă nici o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
spre bolțile sfințeniei. Complexul material al acestui perimetru constituie matricea ce-i păstrează inalterată configurația de unde răzbat invitațiile perene la meditație. În acest ambient originar, totul se înscrie proporționărilor simfonice.“ Un premiu pentru umor involuntar merită însă mai curând autoarea postfeței, dr. Sorina Negruț, care consideră că drama personajului principal este o problemă de O.R.L. Ea are în vedere... „«polipii» [lui Septimiu], care, diagnosticați cu destulă întârziere, sunt responsabili de tulburările lui de vorbire, de articulare, de o afectare a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
În uitare și când tot ce va rămâne În urma noastră va fi o adunătură de cuvinte. Din care, poate, unii nu vor Înțelege nimic. Iar alții vor spune: ce poveste incredibilă... păcat că nu s-a petrecut, cu adevărat, niciodată. POSTFAȚA AUTORULUI Cât adevăr? Câtă ficțiune? Căpitanul Oană n-a existat. A existat, Însă, pârcălabul Oană, care, alături de pârcălabul Gherman, a căzut apărând zidurile Cetății Albe În fața turcilor. Figura lui apare În cronicile din vremea lui Ștefan, e preluată de Nicolae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
urmărit ca scrisul din manuscris să se înscrie în textul cărții este o treabă de care s-a ocupat personal dl. Oprea, ca și cum ar fi fost vorba despre opera sa, fapt pentru care îi mulțumesc. Iar dl. Oprea afirmă în Postfață următoarele: „Ce am făcut este faptul că am dat la o parte cei 22 de ani peste care se așezase praful, am scos cartea din raftul și coperțile ei și am oferit-o cititorilor, în timp ce, în laboratorul de creație autorul
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
educație, în care vocația pedagogică a profesorului se întâlnește într-o frumoasă sinteză cu talentul scriitorului. Prin această carte, profesorul Vasile Fetescu face dovada că un „educator adevărat” nu-și încheie misiunea odată cu pensionarea, ci, după cum observă Alexandru Zub, autorul postfeței, „el rămâne un observator asiduu și un actant al spațiului social, chiar dacă trebuie să facă apel la alte mijloace”. Este o carte care, prin tematica și modul ei de expresie, cât și prin experiența ce-i stă în spate, valorează
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]