1,516 matches
-
lumina face parte din factorii ecologici. Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii: -"Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
Primul postulat", denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare. -"Al doilea postulat", numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățiile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente: Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un
Temperatură () [Corola-website/Science/299227_a_300556]
-
elaborate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost sintetizate în modelul standard, conform căruia particule elementare sunt quarkurile și leptonii, împreună cu bosonii de calibrare (care mediază interacțiunile electromagnetică, slabă și tare). Acestora li se adaugă bosonul Higgs (postulat pentru a explica masele diferite de zero ale particulelor elementare și confirmat experimental în anul 2013). Gravitonul, postulat ca mediator al interacțiunii gravitaționale, a rămas deocamdată ipotetic și nu este inclus în modelul standard. Denumirile particulelor subatomice sunt indicate simbolic
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
psihologice ale epocii, cum ar fi behaviorismul. După Merleau-Ponty, percepția are mai curând o dimensiune activă, în calitatea de inițiere primordială a lumii trăite. Această deschidere primordială stă la baza tezei sale asupra primatului percepției. În felul acesta, el modifică postulatul intențional al lui Husserl, după care ""orice act al conștiinței este conștiința a ceva"", dezvoltând teza conform căreia ""orice act conștient este o conștiință perceptivă"". Pornind de la studiul percepției, Merleau-Ponty afirmă că, în mod necesar, corpul omenesc nu poate fi
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]
-
la sfârșitul anului 1919, când liderul nolui guvern comunist rus, Vladimir Ilici Lenin, a căpătat o stare de spirit exagerat de optimistă, datorată victoriilor Armatei Roșii în luptele cu albii anticomuniști și cu aliații lor occidentali. Bolșevicii erau ghidați de postulatul conform căruia procesele istorice aveau să ducă în scurtă vreme la dictatura proletariatului în întreaga lume și dispariția statului și națiunilor va duce în cele din urmă la o lume comunistă pe întreg pământul. Imboldul principal al bolșevicilor era intenția
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
numit în consiliul orășenesc. În anul 1507 pictează tabloul "„Adam și Eva”", versiune plastică a unei gravuri din 1504. În acest tablou se recunoaște influența Renașterii italiene cu privire la legile perspectivei, ale proporțiilor și ale reprezentării ideale a figurii omenești ca postulat obligatoriu în pictură. În anii 1509-1516 (1511?) realizează pictura "„Anbetung der heiligen Dreifaltigkeit”" („Adorația Sfintei Treimi”), destinată inițial unei capele din Landau, ajunsă mai târziu în posesia împăratului Rudolf al II-lea. Un punct culminant din această perioadă îl reprezintă
Albrecht Dürer () [Corola-website/Science/298802_a_300131]
-
și „a părea" — această polaritate reprezintă cheia de boltă „a cunoașterii de sine" — principiu atât de fecund în gândirea socratică și cu ramificații nebănuite în istoria gândirii și culturii universale. Ca o dovada evidentă a fecundității, supraviețuirii si răspîndirii acestui postulat socratic, inspirat lui de oracolul de la Delfi, vom da, din lipsa de spațiu, un singur dar grăitor exemplu. Știți oare ce le reproșează Ovidiu în cartea a IlI-a a „Artei iubirii” femeilor în bătălia lor de afirmare în fața bărbaților
Socrate () [Corola-website/Science/298868_a_300197]
-
care sunt dirijate de ecuațiile lui Maxwell. Pentru a putea împăca mecanica clasică cu electromagnetismul, Einstein a postulat faptul că viteza luminii, măsurată de doi observatori situați în sisteme referențiale inerțiale diferite, este totdeauna constantă (ulterior a demonstrat că acest postulat este de fapt inutil, pentru că viteza constantă a luminii derivă din formele legilor fizice). Aceasta l-a condus la revizuirea conceptelor fundamentale ale fizicei teoretice, cum sunt timpul, distanța, masa, energia, cantitatea de mișcare, cu toate consecințele care derivă. Astfel
Teoria relativității () [Corola-website/Science/297761_a_299090]
-
radiația emisă avea un spectru continuu, în contradicție cu rezultatele experimentale ale spectroscopiei atomice, care indicau un spectru de linii cu o structură descrisă empiric de "regula de combinare Rydberg-Ritz" (1905). Preluând ipoteza existenței cuantelor de lumină, completată cu un postulat potrivit căruia energia atomului este distribuită pe nivele discrete descrise de un "număr cuantic", Bohr (1913) a elaborat un model atomic care elimina aceste dificultăți; confirmarea experimentală a existenței nivelelor discrete de energie în cadrul atomului a fost făcută în 1914
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
statistică". Ea nu se referă la un exemplar izolat al sistemului, ci la un "colectiv statistic" alcătuit dintr-un număr mare de exemplare „preparate” în aceeași stare la un moment inițial și lăsate să evolueze conform dinamicii conținute în hamiltonian. Postulatele interpretarii statistice se referă la rezultatele măsurării unei mărimi fizice (observabile), efectuată pe fiecare dintre exemplarele colectivului statistic la un moment ulterior. Măsurarea este presupusă "ideală", în sensul că rezultatele ei reflectă numai fenomene cuantice incontrolabile, nu și efecte datorate
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
impulsului comută. Definiția momentului cinetic "orbital" este preluată din mecanica clasică, având în vedere că în dezvoltarea produselor de operatori ordinea factorilor trebuie păstrată: Rezultă relațiile de comutare Pătratul momentului cinetic orbital comută cu fiecare din componente: Aceste relații sunt postulate valabile, în general, pentru orice moment cinetic (orbital, de spin, sau rezultatul compunerii unor momente cinetice). Hamiltonianul clasic pentru o particulă de masă formula 159 aflată sub acțiunea unor forțe care derivă dintr-un potențial este suma energiei cinetice și a
Mecanică cuantică () [Corola-website/Science/297814_a_299143]
-
și muzică oxidul de mangan este un pigment maroniu folosit în fabricarea vopselelor extinderea familiei este elementul cel mai important al vieții sociale marocane falanga reprezenta modul în care se așezau soldații în timpul luptei legea islamică se bazează pe cinci postulate care guvernează întreaga viață a unui musulman căutarea nu a fost încununată de succes prin semnarea acestor protocoale părțile semnatare se angajau cu siguranță că nu vă doriți acest handicap adițional în acest moment populația rusă a sprijinit masiv războiul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
la mișcarea teatrală de avangardă și realizează numeroase decoruri pentru reprezentațțiile de teatru în ciuda faptului că picioarele le sunt lungi și puternice servalii nu pot alerga timp îndelungat după pradă se înlocuiește astfel principiul de bază al logicii clasice cu postulatul logicii dinamice a contradictoriului dar nici cu toate acestea nu au supraviețuit războiului scopul suprem este prosperitatea umană îmbunătățirea vieții tuturor oamenilor fântânile de toate felurile dar în special fântânile arteziene naturale sau artificiale au fost dintotdeauna mari atracții turistice
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
adevăr este variabilă, pentru că acesta poate fi un adevăr "obiectiv", "relativ", "subiectiv", etc., după teoria cunoașterii care îl susține (realism, relativism, criticism, etc). 2. Adevărul "formal", care reprezintă validitatea concluziilor unui sistem ipotetico-deductiv, apărute prin intermediul regulilor de deducție aplicate unor postulate și axiome admise. Acest tip de adevăr nu depinde de conținutul propozițiilor (vezi articolul logică) și depinde de acordul sau cu înțelegerea. În acest caz, adevărul este un adevăr de corespondență și este prioritar pentru că nu depinde de experiență. Acest
Adevăr () [Corola-website/Science/297875_a_299204]
-
de unificare lingvistică și culturală de care burghezia nu se putea lipsi, dacă voia să-și vadă încununat cu succes efortul său revoluționar în domeniul politic și economic. Dar dacă a atinge prin propria inspirație izvoarele poeziei populare este un postulat romantic, rezultatul la care ajunge Eminescu nu mai este unul romantic "strictu sensu". Ceea ce în poezia populară apare atenuat de retorica proprie genului, va găsi la Eminescu o definiție în termeni de autoconștiință critică, seducția anihilării abandonează ficțiunea personajului și
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
se referă la cei "Cinci Stâlpi" ai islamului, la dogmă, la dreptul privat, la dreptul penal, la viața socială, familială, la interdicții alimentare, la impunerea unei anumite vestimentații (mai ales în cazul femeilor) etc. Legea islamică se bazează pe cinci postulate care guvernează întreaga viață a unui musulman: Legea islamică la nivel de guvernare și justiție socială se aplică doar acolo unde la conducere se află un guvern islamic. Sharia impune moartea pentru cei care se leapădă de religia islamică. Există
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
obligații este precedată de o serie de pregătiri (cum ar fi spălările rituale, de exemplu) care au exact această menire. Notă: Războiul sfânt (ar.: "ğihăd") a fost considerat al șaselea stâlp doar de către kharigiți (vezi mai jos). În funcție de cele cinci postulate enumerate mai sus, Legea islamică definește păcatele pe care ar putea să le săvârșească un musulman și pedepsele care i se aplică de către comunitate, în afară de pedeapsa divină. Dintre acestea cele mai grave, numitele "al-kaba’ir" "marile păcate" sunt (cf. Az-Zahabi
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
lor comun este "A", ceea ce înseamnă că cel de-al treilea unghi va fi același în ambele triunghiuri, marcat "θ" pe figură. Printr-o rațiune similară, triunghiul "CBH" este și el asemenea cu triunghiul "ABC". Demonstrația asemănării triunghiurilor recurge la postulatul triunghiului: suma unghiurilor într-un triunghi este egală cu două unghiuri drepte, dar și la postulatul paralelismului. Asemănarea triunghiurilor ne conduce la egalarea rapoartelor dintre laturile corespondente după cum urmează: Primul rezultat este cosinusul unghiurilor "θ", iar al doilea este sinusul
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
ambele triunghiuri, marcat "θ" pe figură. Printr-o rațiune similară, triunghiul "CBH" este și el asemenea cu triunghiul "ABC". Demonstrația asemănării triunghiurilor recurge la postulatul triunghiului: suma unghiurilor într-un triunghi este egală cu două unghiuri drepte, dar și la postulatul paralelismului. Asemănarea triunghiurilor ne conduce la egalarea rapoartelor dintre laturile corespondente după cum urmează: Primul rezultat este cosinusul unghiurilor "θ", iar al doilea este sinusul lor. Rapoartele pot fi scrise astfel: Însumarea acestor două egalități rezultă în care, prin simplificare, dă
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
lui Pitagora. O demonstrație punctează faptul că triunghiul "ABC" are aceleași unghiuri cu triunghiul "ABD", dar în ordine inversă (cele două triunghiuri au un unghi comun în vârful B, ambele conțin unghiul θ, așadar au același al treilea unghi conform postulatului triunghiului). Prin urmare, ABC este asemenea cu reflexia lui "ABD", adică triunghiul "DBA" din partea de jos a figurii. Considerând raportul laturilor opuse și adiacente lui θ, atunci De asemenea, pentru reflexia celuilalt triunghi, Prin calcule algebrice se ajunge la egalitatea
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
forma relației Teorema lui Pitagora are la bază axiomele folosite în geometria euclidiană, dar, de fapt, ea nu are valabilitate în geometriile neeuclidiene. (S-a arătat că teorema lui Pitagora este de fapt, echivalentă cu axioma paralelelor, adică al cincilea postulat al lui Euclid ). Cu alte cuvinte, în geometria neeuclidiană, relația dintre laturile unui triunghi trebuie să aibă o formă diferită de relația pitagoreică. De exemplu, în geometria sferică, toate cele trei laturi ale unui triunghi dreptunghic (cum ar fi "a
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
macroscopică, în ciuda importanței pe care o are la nivel atomic sau subatomic. Principiul incertitudinii a fost un pas important în dezvoltarea mecanicii cuantice când a fost formulat de Werner Heisenberg în 1927. Este adesea confundat cu efectul de observator. Un postulat fundamental al mecanicii cuantice, care se manifestă în principiul incertitudinii al lui Heisenberg, este acela că nici un fenomen fizic nu poate fi descris (cu precizie arbitrară) ca "particulă punctiformă clasică" sau ca undă ci mai degrabă realitatea este modelată folosind
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
măsurătoare, iar principiul incertitudinii este astfel independent de efectul de observator. Măsurările poziției și impulsului efectuate pe copii identice ale unui sistem aflat într-o stare dată vor varia fiecare conform unei distribuții de probabilitate caracteristică stării sistemului. Aceasta este postulatul fundamental al mecanicii cuantice. Dacă vom calcula deviațiile standard Δ"x" și Δ"p" ale măsurării poziției, respectiv impulsului, atunci unde Mai general, dat fiind orice operatori Hermitici "A" și "B", și un sistem în starea ψ, există distribuții de
Principiul incertitudinii () [Corola-website/Science/308245_a_309574]
-
sapiens. Totuși, inteligența nu este un lucru material, ci un concept abstract, fiind dificil de definit. Putem spune că se analizează manifestările inteligenței, comportamentele „inteligente", dar nu inteligența însăși. Inteligența a fost definită și studiată de fiecare școală psihologică după postulatele generale ale concepției despre om. Psihologia inteligenței este strâns legată de conceptul diferențelor individuale în privința „trăsăturilor" mentale și a dezvoltării instrumentelor de analiză. De-a lungul istoriei, conceptul de inteligență s-a schimbat mult. Primele concepte de supradotare, ca și
Inteligență () [Corola-website/Science/303019_a_304348]