1,967 matches
-
belșug. Clima e o supărare permanentă. Alte necazuri sunt periodice. Nici o generație nu a fost scutită măcar de câteva dintre ele. Războaiele și ocupațiile străine au Înregistrat timp de secole o frecvență ieșită din comun. Turcii, uneori și tătarii, au prădat orașul În repetate rânduri. În secolul al XVIII-lea, lungul șir al războaielor dintre ruși, austrieci și turci, purtate În cea mai mare parte pe teritoriul țărilor române, a făcut să se succeadă ocupațiile celor trei armate aflate În conflict
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
e prea greu de ghicit. VASILE GÂRNEȚ: Înspre seară ne trezim la hotel cu un echipaj de poliție. Cuplul spaniol - Alberto Porlan Villaescusa și soția sa, frumoasa și delicata Gloria Mengual, poliglotă, asistentă pentru grupul spaniol și portughez - a fost prădat. Li s-au furat banii - aproape 800 de dolari - din camera lor de hotel. Îi văd cum se ceartă. Cine a închis ultimul ușa? Și, mai ales, cine a uitat deschisă ușa seifului?... Poliția ia amprente și chestionează vecinii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
despre care adepții nu se îndoiesc că a fost limba lui Adam și a Evei în rai, înainte de Babel. Astăzi, mulți sirieni își caută refugiul în Turcia, împreună cu caldeenii, verii lor, pe platoul de la Tur Abdin, între Tigru și Eufrat, pradă atât kurzilor, cât și turcilor. Alții pleacă în Germania și în Suedia. Sau la Sarcelles. Mereu prins între două focuri, creștinul începuturilor. Ar trebui să închidem și asociațiile și bisericile noastre. Lesne de înțeles mândria acestor siriaci, cei mai orientali
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
curând, (cred că i-o dau ș-acuma), și poate chiar vor râde la un pahar de șampanie, aducându-și aminte afacerea: "Frumoasă lovitură, inteligentă lovitură! A dracului Coca!..." Și-n vremea asta poate vor plânge de foame copiii celor prădați cu nerușinare. Exemplul lui Coca Miclescu a început a fi imitat. Un alt proprietar, Român nou, unul din frații Costiner, a trecut averea fratelui său, și pe numele nevestei și a dat și el faliment. Operația aceasta începe a deveni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rău crescuți și obraznici, și un popă tânăr, răgușit, care joacă biliard. Drum cu un om de treabă, care mă duce cu căruța. Într-un loc și pe drum luându-ne de vorbă de hoți, îi vorbesc de haiduci care prădau numai pe cei avuți. "E adevărat, zice el, și eu în viața mea n-am făcut fapta asta, să iau de la cei săraci. Când am văzut că are Românul doi boi, l-am lăsat în pace. Dacă am văzut că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Clopotele dela mănăstire... Pădurea de stejar... Romanii... Eri, am văzut pe părintele Cernăuțanu. Pe colonelul Georgescu un om de ispravă, la care toți oamenii vin să se plângă pentru feluritele lor năcazuri... Dorogan Dorogan morarul. Murafa pe care l-au prădat hoții... Masa și ceaiurile. 22 Iulie. Cotigeni Cuhurești Ciornița Văscăuți (Ciripcău) Soloneț și Cremene Stoicani. În Soloneț Cremene și Stoicani răzeși. Soroca și Nistru. Adunarea învățătorilor. 23 Iulie. Cetatea Sorocei Nistru Harki (Pagliacio Ernest Ernestovici) Mișa Spillag maior Ionaș familie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iulie. Judecățile d-rului Georgescu la Cotigenii Mari Hindichi = șanț de despărțire Poiana mănăstirii... Cușalăuca. Povestiri de vânătoare în Slobozia 29 Iulie. Spre Căprești. Nistru. Neculai Platon moldovan! Aproape nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înflorirea codrului și a câmpiei... Oști Bătrânul Boldur și Leul Moldovei Bogdan tânărul și Maria Doamna Hrăman... El a iubit pe domnița Leșilor Elisabeta Pentru dragostea și ura ei a dat o bucată de țară, a ars cetăți și a prădat Lehia. Și n-a nădăjduit niciodată în dragostea unei femei totuși l-a iubit o zână și el n-a știut decât după ce ea a murit ori în ceasul morții ei A iubit O domniță de departe Dar de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zvon cumcă... 1472 Basarab cel Bătrân Laiotă, omul lui Ștefan, crescut la Unguri fiul lui Dan II = domnise puțin în 1453 Stătuse în Sighișoara cu Țepeluș spus Basarab c. Tânăr în 1473 gânduri de încuscrire între Corvin și Cazimir Tătarii pradă părțile Chievului. Gem fiul cel mai mic a lui Mahomet în acest timp e guvernator al Traciei Soliman Beg Hadimbul Ali bei, fiul lui Mihaloglu guvernator al olatului Dunării se duce să se războiască în Tracia. 26 Iulie 1472 lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la o cetățuie. Xenodochion "odaia" din afară de mănăstire unde dorm cei care ajung după ce s-a ridicat puntea. Un călugăr veghează acolo și primește și ospătează pe întârziații în munte. psihiphisa = mozaic Zice Nikitos că la 6712 (1204) cruciații au prădat sfintele mănăstiri, au rupt scoarțele de aur ale evangheliilor și sfintele cruci bătute în pietre scumpe... La kiliandri (porți), în vremea luptelor religioase ale bizantinilor, au fost măcelăriți o mie de monahi (pentru unirea cu papa dela... contra unirii cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau pline însă cu multe animale mici și cornute care se vând pe preț de nimic. * I. François de Pavie face drumul de la Cetatea-Albă la Iași prin locuri pustii cu frica de Cazaci, cari zice el se strâng cete și pradă țara. Trebuiau să facă focuri mari și să stea pe rând de strajă. Focurile le mai ajutau și împotriva frigului foarte mare și a brumei. * I. Un tovarăș al lui, Montallays, zice că era bolnav tare și slăbise de foame
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însoțit de 150 călăreți și copii de casă pleacă înnainte spre Hotin. Deacolo voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc într-o noapte. A doua zi îl atacă hoții, prădându-l și cu greu îi respinge, ucigându-i și calul. Cu 25 de copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc într-o noapte. A doua zi îl atacă hoții, prădându-l și cu greu îi respinge, ucigându-i și calul. Cu 25 de copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii de casă, ca să rămâe singur. Cu doi cai din care unul al italianului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu se poate lipsi de idei; ideile nu se pot lipsi de talent, care le dă strălucire și viață. Dar ideile nu cer decât să fie corect exprimate: s-ar putea spune că cerșesc expresie. De aceea omul de talent pradă pe cel de spirit: ideea care scapă acestuia, fiind numai ingenioasă, devine proprietatea talentului care o valorifică. Omul își trece vremea, lăudând trecutul, plângându-se de prezent și temându-se de viitor. Mirabeau, pentru bani, e capabil să facă orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învețe respectul față de nobili. Împrejurimile Dobrišului pădure de brad, pini, larice, mesteacăn, stejari bine întreținută. Vizitiul, slujbaș vechi al curții, deplânge schimbările din vremea nouă. Sluga ține cu stăpânul care-i dădea simbrie și mâncare și pe care îl și prăda puțin. Ultimul stăpân de aici, un Coloredo neînsemnat, a pierdut castelul și moșia prin confiscare și a murit la Paris. Alte două castele au rămas fraților lui. Au fost naționalizate și acelea. Se zice că scriitorii cehi au pus toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a dus cu el în sat la doi km. depărtare. Popa a văzut cânele și a cunoscut colacul din cămăruța unde punea el partea din daruri; s-a dat glas, a strigat gospodarii și i-a îndrumat împotriva hoților care pradă sfânta mănăstire. Așa oamenii au prins pe țigani, când coborau cu boccelele de la mănăstire. Te însori? Nu. Pentru care motiv? Mă tem să nu-mi puie nevasta coarne. De ce? Pentru că le-ași merita. De ce? Pentru că ași fi făcut prostia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și căsuțele triburilor supuse, apucă vite, doboară pe cei care se împotrivesc, și într-o clipă se întorc în sihlă. Plugarii sunt nevoiți să poarte cu ei armele la lucrările câmpului. La 1854 muntenii au atacat palatul cneazului David Ceavciavadze, prădându-l și dându-i foc, luînd cu cei douăzeci și unu de captivi, între care Ana cneaghina și sora ei cneaghina Varvara Orbelian, nepoată al lui Gheorghe XIII ultimul rege al Georgiei și damă de onoare a împărătesei. Cinci copii ai prințesei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
caracterul unei înțelegeri între el și nobilii poloni de la hotarul Moldovei. Mai multe întâmplări au dus la încheierea acestei scrisori. Mai întâi, un moldovean, pe nume Leu, pătrunsese cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în cale, după care se retrăsese în Moldova. Printre cei păgubiți erau pan Mujilo Buceațchi, starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai rău caz, nemulțumirea domnului Moldovei față de regele polon. Teama secuilor și a brașovenilor s-a dovedit a fi întemeiată. Fiind convins că regele Matei nu poate riposta prompt, Ștefan cel Mare a trecut munții în 5 iulie și a prădat în secuime. Grigore Ureche credea „că fiindu Ștefan Vodă om războinic și de-a pururea trăgându-l inima spre vărsare de sânge, nu peste vréme multă, ce în al cincilea an, se sculă den domniia sa, în anii 6969, rădicându-să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după toate probabilitățile pe la Turnu, la Giurgiu, sau Silistra. Este greu de imaginat că Țepeș pleca din Chilia cu oamenii săi. Ar fi trebuit să străbată Delta Dunării, Dobrogea, ostilă din multe puncte de vedere și unde posibilitatea de a prăda era foarte mică. În afara acestor considerente, ar fi singurul caz din istoria războaielor în care baza de operații se află excentric, la aripa stângă, despărțită de Muntenia de peste 100 de kilometri în linia dreaptă, o bază organizată în altă țară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oștile noastre și i-am ieșit în cale și i-am întâmpinat în apropiere de plaiuri și am luptat cu dânșii în câmp, la râuri și unde a fost cu putință pentru că, iubite rege, era o oaste puternică. Și aceia prădând țara, nimicind și arzând cu cruzime, prefăcând în cenușă orașele și satele, ucizând copii și necinstind bisericile și săvârșind multe nelegiuiri pe care nu se cuvine a le mai spune și nici a gândi și pe care nu le-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vara anului 1469, ajungeau la Caffa zvonuri în legătură cu un atac turcesc împotriva Moldovei. Incursiunea în Transilvania. Uciderea lui Petru Aron. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționează că în același an, când a avut loc lupta de la Baia, a prădat Ștefan în secuime „și a fost a doua prădare a lor”. (p. 45) Asta nu înseamnă că incursiunea a avut loc în 1467, ci în 1468, deoarece anul începea la 1 septembrie, când era scris letopisețul. Dlugosz scrie că în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din 1469 a fost condusă, după Dlugosz, de către Filip Pop și a avut ca țintă Maramureșul, unde Ștefan ar fi bănuit că Petru Aron se ascunde. Oastea moldovenească a trecut în Maramureș, prin pasul Bârgăului și pe la Cârlibaba, au fost prădate satele de pe valea Izei până la Sighetul Marmației, după care moldovenii au ajuns până la Săpânța și Hust. Pagubele făcute au fost atât de mari încât localitățile prădate au fost scutite de orice dare în anul 1472. Ca răspuns la incursiunile făcute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încă din 1468, izbucnește pe față la începutul anului 1470. „În anul 6978 (1470), luna februarie 27, în marțea brânzei, a avut loc prădarea Brăilei de către Ștefan voievod”. Tot atunci a fost ars și Târgul de Floci și au fost prădate și arse și alte ținuturi. Au fost luați atunci mulți robi țigani. De ce a atacat Ștefan cel Mare răsăritul Munteniei ? C. C. Giurescu era de părere că la Brăila au găsit sprijin boierii care l-au trădat (Isaia vornicul, Negrilă ceașnicul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obligațiilor sale de vasal. E posibil să fi avut loc o incursiune a tătarilor în acest an în Moldova, dar nu este nici un document care să indice anul 1471. În vara aceluiași an, Radu cel Frumos a năvălit și a prădat ținuturile de margine ale Moldovei. Mai mult, el a ridicat o cetatea la hotarul cu Moldova, cetatea Crăciuna. Scriindu-i regelui, la 13 iulie 1473, Ștefan arăta că nu poate să trimită oameni în ajutorul regelui, deoarece a avut nevoie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]