118,155 matches
-
Dan Lungu Putem ajunge la concluzii interesante privind situarea scriitorului în intențiile și practicile regimului totalitar asimilînd proiectul comunismului de creare a "societății fără clase" și a "omului nou" cu un proces de "alternare" a lumilor (în termenii lui Peter L. Berger și Thomas Luckman,1) care reiterează, în condiții diferite, procesul socializării primare
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
istoria României, despre obiceiurile locuitorilor ei, despre trecutul comunist și prezentul post-comunist. Elemente pe care un cititor atent al presei le recunoaște ca fiind specifice scenei românești post-decembriste nu scapă din raza de observație a autorului, care le și evocă: practicile frauduloase ale unor firme, natura mafiotă a unor relații de afaceri, perfidia unor foști agenți ai securității, practici ilegale de procurare a unor pașapoarte, neputința autorităților germane de a le veni de hac infractorilor și așa mai departe. Peisajul mohorît
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
al presei le recunoaște ca fiind specifice scenei românești post-decembriste nu scapă din raza de observație a autorului, care le și evocă: practicile frauduloase ale unor firme, natura mafiotă a unor relații de afaceri, perfidia unor foști agenți ai securității, practici ilegale de procurare a unor pașapoarte, neputința autorităților germane de a le veni de hac infractorilor și așa mai departe. Peisajul mohorît al unui București iernatic și înghețat conferă un plus de culoare locală. Printre cititorii germani ai așa-numitului
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Internet, iar editorul monitorizează uneori nu numai campania de difuzare ci chiar scrierea cărții. Există editori care fac presiuni asupra autorului să-și modifice, de exemplu, finalul cărții, pentru a avea mai mult succes. Ai fost vreodată confruntată cu asemenea practici? Nu! Și sunt absolut împotriva lor. Cred totuși că asemenea lucruri se petrec numai cu scriitorii începători, cu debutanții, care se caută încă pe ei înșiși, care încă tatonează. O făcea și Vittorini, când conducea populara colecție "Gettoni" de la editura
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
despre cele ale parlamentarilor PRM și PD nu se mai aude nimic, deși alegerile au trecut și deja o gravă discriminare a avut loc. Sînt țintuiți la stîlpul infamiei oameni care au semnat angajamente, fără a le fi pus în practică, dar ofițeri de securitate cu angajament în bună regulă, ca Ristea Priboi, își văd în continuare de treabă, controlînd din Parlament serviciile de informații. Și declarînd sfidător că ei au fost ofițeri, nu turnători! Membrii CNSAS nu par deloc stînjeniți
Profesorul și CNSAS by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16384_a_17709]
-
și ca pretenție de obiectivitate în cercurile științifice (într-un deplin acord cu autorul, aș observa că ea se amplifică mai ales în mediile anglo-saxone). Kafka se declară totodată împotriva refuzului ermetic al majorității analiștilor de a filosofa pe marginea practicii de clinică, refuz practicat (cu justețe, până la un punct) ca garanție a eficienței și a autenticității psihoterapiei. Trebuie observat că se redeschide astfel o problemă mai veche, încă nedecisă a psihanalizei - anume dacă există o incompatibilitate necesară între teorie și
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
de clinică, refuz practicat (cu justețe, până la un punct) ca garanție a eficienței și a autenticității psihoterapiei. Trebuie observat că se redeschide astfel o problemă mai veche, încă nedecisă a psihanalizei - anume dacă există o incompatibilitate necesară între teorie și practică în cariera psihanalistului. Mai concret: poate fi un bun clinician și un teoretician cel puțin la fel de bun? Rezolvarea lui Kafka este una subtilă și, desigur, nu tranșantă: calitatea abordărilor terapeutice depinde ea însăși, de la un anumit nivel, de receptivitatea analistului
Un Kafka al psihanalizei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16388_a_17713]
-
altă evidentă, sigla CI, la toate adăugându-se durerile fizice insuportabile fără nici o cauză fiziologică... Nu eu am inventat, ci Alice Botez m-a obligat să cred că sunt o reîncarnare a lui Iulius Caesar. La ce îți ajută această practică, a traumatomanției? Traumatomanția mea de două parale pe care o practic are o valoare apotropaică: mă apără de demonii beznei: astfel că n-am luat nimic de pe lumea asta, nici femeia altuia, nici pâinea de la gura altuia și-am căutat
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
ai organizării întregii întreprinderi - Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații în legătură cu spațiul acordat fiecărui scriitor. G. Călinescu ne-a obișnuit cu practica proporționării comentariului în funcție de valoarea scriitorului comentat. în dicționar se încalcă frecvent acest principiu. Aurel Sasu are o explicație, care nu este însă convingătoare: "Criteriul spațiului acordat fiecărui autor n-a fost aplicat rigid: acolo unde productivitatea a întrecut importanța operei
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
ceea ce Greenblatt numește realism etnografic, prin care înțelege alianța între literar și non-literar, o solidaritate a contextului cu textul. În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
În antropologie există un concept important, cunoscut ca "thick description" (rom. descriere în profunzime), și el se referă la interpretarea unor practici culturale prin descrierea lor detaliată, dar și descrierea unei întregi rețele de intenții, premise, scopuri incluse în acele practici. Noul istorism se inspiră din descrierile în profunzime ale antropologilor, păstrînd o permanentă dialectică între text și context, literar și non-literar. Fiecare din termenii acestor opoziții devine, pe rînd, descrierea în profunzime a celuilalt. Contextul explică și textul și vice-versa
Noul istorism by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16418_a_17743]
-
lui salvare de la moarte, cu anii maturității trăiți sub zodia regimului comunist, cu noi răspunderi și munci, alte prietenii inclusiv cele feminine, și mai ales noi experiențe dezamăgitoare, nu atît pe planul ideologiei (pe acestea nu le reneagă) cît în practica socială. Dincolo de această latură anecdotică și confesivă cartea reprezintă mai presus de orice, un document extrem de valoros, de o incontestabilă autenticitate umană și seriozitate, asupra celor două mari flageluri, Holocaustul împotriva evreilor și teroarea comunistă îndreptată împotriva tuturor, inclusiv a
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
opinie și ca lideri politici. Și sub acest raport secolul XX e semnificativ, ca laborator al celor mai teribile utopii din toate timpurile. Deosebirea dintre epocile lui Platon sau Campanella și epoca lui Lenin și Mao constă în punerea în practică a utopiei comuniste, în vreme ce republică sau cetatea celorlalți au rămas pe hîrtie. În sfîrșit, Julliard e de părere ca daca înainte intelectualul venea în politică sau în acțiunile civice încărcat de o reputație culturală bine stabilită, ca Zola în afacerea
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16444_a_17769]
-
veleitari bine înșurubați în sistemul de relații și corupție al țării. Ar fi cu totul contraproductiv să se amestece criteriile. Ar fi de dorit ca o "Minervă" renăscută să funcționeze într-un cadru strict delimitat legal. Ar trebui renunțat la practica introducerii, pe ușa din dos, a unor autori îndoielnici, sub motivarea că ei sunt, încă în timpul vieții, niște "clasici" (oare cine nu-și mai amintește de rușinoasa includere în prestigioasa serie BPT a unor nulități precum Lăncrănjan ori Ion Brad
Când seceta era rege by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16461_a_17786]
-
de muzici necunoscute, de sonorități inedite și un univers estetic seducător. Toată această mișcare de revival producându-se într-o epocă în care eram rupți de curentele vieții muzicale contemporane, rare au fost încercările de a duce aceste idei în practica noastră interpretativă ("Musica Rediviva", "Collegium Musicum", "Studioul de muzică veche"). Doar în ultimii ani interesul profesioniștilor pentru noile orientări a crescut și s-a tradus prin încercări de a crea grupuri de gen sau prin interpretări care uneori au nedumerit
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
hedonismului de tip art nouveau, confortabil și decorativ, cu o atitudine frustă, cu exprimări directe și cu caractere susținute de energii elementare. în mod cert, tînărul pictor se regăsește estetic și temperamental pe această imensă plajă de oferte. Desenator prin practică și prin opțiune, el are ce admira ca știință de a defini forma prin desen atît la academiști cît și la Ingres, fovii îi excită, cu energia lor cromatică, propriile lui energii, iar culoarea cretoasă a lui Cézanne și marea
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
îi excită, cu energia lor cromatică, propriile lui energii, iar culoarea cretoasă a lui Cézanne și marea lui capacitate de a sintetiza monumental forme complexe nu îl vor lăsa nici ele insensibil. Cu alte cuvinte, Ressu afirmă de timpuriu, în practica sa artistică, primatul desenului, decupajul puternic, sculptural și frust al formei, monumentalitatea compoziției, austeritatea mijloacelor de expresie, cromatica puternică, dar fără autonomie, și exclusivitatea figurativului. Dar această identificare nu este suficientă. Elementelor deja enunțate pictorul le mai adugă vreo cîteva
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
a volumului I din Tratatul de psihanaliză contemporană al lui Helmut Thomä și Horst Kächele, intitulat - concis și cuprinzător - Fundamente, iată că de puțină vreme avem acces în limba română și la cel de-al doilea volum, axat ilustrativ pe practica psihanalitică. Însumând împreună aproape 1300 de pagini, ne putem simți, într-o primă instanță - de vizualizare la raft - asigurați în presupoziția că traducerea lor (a 13-a în lume) semnifică un import substanțial de seriozitate academică. Acest ultim volum este
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
verificări critice. Neexcluzând, firește, posibilitatea consultării cărților în limba originală, suntem încrezători că aducerea lor la lumină într-altă limbă semnifică, pentru vorbitorii acesteia, un nivel superior de conștientizare. Helmut Thomä și Horst Kächele, Tratat de psihanaliză contemporană, vol. II: Practică, trad. Carmen Erena, verif. trad. Vasile Dem. Zamfirescu, col. "Biblioteca de psihanaliză, 28", Editura Trei, 2000, 667 de pagini, preț neprecizat.
Schimbarea orei oficiale în psihanaliză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16504_a_17829]
-
Să fie acel instinct al stingerii vieții despre care vorbește Freud, adică marele eveniment ce încunună viața? Ori e un sărman miraj, o butaforie de umbre între cele două încă incomunicabile tărîmuri? * Ruptura - cea mai de temut - între teoria și practica morții s-ar părea că se anulează prin harul bolii (boala poate ajunge un har!). * În definitiv, ce căutăm altceva decît, vorba lui Rimbaud, "ferocitatea prospețimii"? * Cîte gînduri nu le mai exprimăm din teama că au mai fost consemnate de
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
și literare legate de proverb au fost mult mai numeroase și mai constante decît cele lingvistice asupra frazeologiei. De la culegerile clasice - Iordache Golescu, Anton Pann, Iuliu Zanne, I.C. Hințescu, M. Gaster, neomițînd pe G. Baronzi sau pe M. Schwarzfeld, cu Practica și apropourile lui Cilibi Moise, citînd texte din Calendare sau reviste precum Comoara Satelor - se ajunge pînă la numeroasele contribuții românești la reviste internaționale de paremiologie (Proverbium) precum și la ultimele lucrări din 1997: cartea lui S. Dumistrăcel despre expresii românești
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
Spiridon utilizează termenul de cratilism (preluat de la Platon, via Genette) tocmai pentru a desemna "acea nostalgie a originilor care îmbibă toate palierele literaturii de memoria tiparelor primordiale și a principiilor întemeietoare de sens" sau, cum aflăm ceva mai departe, "o practică a resuscitării, a rememorării, făcînd din succesorat, în toate variantele sale (de la plagiatul imaginar la sinonimie, de la repetiție la parafrază), o lege și o valoare a creației". Observăm deci că scriitoarea a operat modificări în accepția acestui concept cu un
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
rămași și după turul al doilea sub vraja lui Vadim își imaginează că amenințările răcnite de acesta nu-i privesc defel pe ei, ci pe ceilalți. Fatală eroare! Dacă iubitorul de maidanezi va avea vreodată prilejul să-și pună în practică ideile, după ce-i va lichida pe stadioane, cu mitraliera, pe țigani, pe unguri, pe evrei, va fi obligat să dea în continuare de muncă asasinilor plătiți (nu-mi imaginez, totuși, că pe trăgaci va apăsa el însuși! Și nici Dolănescu
Balada chirurgilor iresponsabili by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16519_a_17844]
-
pozitiv") și mai puțin de a transmite informații, de a stimula gîndirea. Firește, alături de maniera de a simți găsim și moduri de a evalua, de a înțelege etc., constituindu-se într-un habitus ideologic, mai mult prescris decît operațional în practicile cotidiene. Interesant este că prin literatură nu e permisă transmiterea oricăror sentimente, ci doar a celor circumscrise în paternul socializării primare: dragoste filială, frățească, încredere, prietenie etc. E încurajată o sensibilitate puritană și tradițională în sensul rolurilor prescrise: trebuie să
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
în literatura postbelică lipsește, cu foarte puține excepții, jurnalul intim, în schimb, avem, la jumătatea anilor optzeci, un efort concertat al criticilor de a-l defini. Ce se întâmpla, de fapt? Se forța dinspre critică înspre literatură, dinspre rețetă către practică, reanimarea genului consacrat vieții personale. Se scriau, de asemeni, studii despre epistolar. Cu alte cuvinte, critica presa asupra literaturii ca să producă modele de existență normală, să îi reînvețe pe oameni să se perceapă și să se accepte ca indivizi, cu
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]