2,944 matches
-
practicanți/stagiarilor sunt confidențiale; d) Cadrul didactic mentor monitorizează programul studentului practicant/stagiar. (7) Cadrul didactic-mentor măsoară nivelul individual de performanță profesională: a) nivelul de performanță profesională este stabilit în funcție de standardele de competențe; b) stabilirea nivelului e performanță facilitează studentului practicant/stagiarului identificarea punctului în care se află în evoluția sa și, în același timp, identificarea următorilor pași pe care îi are de parcurs. (8) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiar: a) observațiile sunt obiective
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
nivelului e performanță facilitează studentului practicant/stagiarului identificarea punctului în care se află în evoluția sa și, în același timp, identificarea următorilor pași pe care îi are de parcurs. (8) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiar: a) observațiile sunt obiective, fără prejudecăți și comentarii subiective, focalizate pe activitățile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observațiile oferă studenților practicanți /stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pași pe care îi are de parcurs. (8) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiar: a) observațiile sunt obiective, fără prejudecăți și comentarii subiective, focalizate pe activitățile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observațiile oferă studenților practicanți /stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării; c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (1) Cadrul didactic-mentor are competențe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
parcurs. (8) Cadrul didactic-mentor transmite observațiile sale cu privire la fiecare activitate a studentului practicant/stagiar: a) observațiile sunt obiective, fără prejudecăți și comentarii subiective, focalizate pe activitățile didactice care vizează dezvoltarea în profesie a studentului practicant/stagiarului; b) observațiile oferă studenților practicanți /stagiarilor posibilitatea de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării; c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (1) Cadrul didactic-mentor are competențe de evaluare. (2) Analizează și evaluează
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de a ajunge la propriile concluzii și soluții prin intermediul reflectării; c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (1) Cadrul didactic-mentor are competențe de evaluare. (2) Analizează și evaluează activitatea studenților practicanți/stagiarilor: a) analizează și evaluează activitatea didactică a studenților practicanți/stagiarilor pe baza unor standarde minime de competențe profesionale pe care aceștia le cunosc de la începutul practicii pedagogice/stagiaturii; b) evaluarea este constructivă, reliefează aspectele pozitive și conține propuneri adecvate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
c) observațiile facilitează explorarea de către studenți și stagiari a propriei gândiri și dezvoltarea propriei teorii în ceea ce privește predarea. (1) Cadrul didactic-mentor are competențe de evaluare. (2) Analizează și evaluează activitatea studenților practicanți/stagiarilor: a) analizează și evaluează activitatea didactică a studenților practicanți/stagiarilor pe baza unor standarde minime de competențe profesionale pe care aceștia le cunosc de la începutul practicii pedagogice/stagiaturii; b) evaluarea este constructivă, reliefează aspectele pozitive și conține propuneri adecvate de înlăturare a minusurilor; c) evaluarea este individualizată prin raportarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
adecvate de înlăturare a minusurilor; c) evaluarea este individualizată prin raportarea performanțelor fiecărui student/stagiar la standardul corespunzător. (3) Cadrul didactic-mentor încurajează autoevaluarea ca formă de autoreflecție asupra activității didactice. (4) Cadrul didactic-mentor întocmește rapoarte de analiză a activității studenților practicanți/stagiarilor: d)evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le dețină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul. IX.3. Relația profesor-mentor - student practicant Studentul practicant are nevoie de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
activității didactice. (4) Cadrul didactic-mentor întocmește rapoarte de analiză a activității studenților practicanți/stagiarilor: d)evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le dețină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul. IX.3. Relația profesor-mentor - student practicant Studentul practicant are nevoie de ajutorul altora de-a lungul perfecționării sale pentru a învăța despre el însuși prin interacțiunea cu ceilalți. Perfecționarea viitorului profesor trebuie să aibă un aspect public și un
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de analiză a activității studenților practicanți/stagiarilor: d)evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le dețină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul. IX.3. Relația profesor-mentor - student practicant Studentul practicant are nevoie de ajutorul altora de-a lungul perfecționării sale pentru a învăța despre el însuși prin interacțiunea cu ceilalți. Perfecționarea viitorului profesor trebuie să aibă un aspect public și un aspect privat. El are nevoie de elevi
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
a activității studenților practicanți/stagiarilor: d)evaluarea realizată în cadrul raportului se bazează pe un set de standarde ce evidențiază competențele profesionale pe care trebuie să le dețină în momentul respectiv studentul practicant/stagiarul. IX.3. Relația profesor-mentor - student practicant Studentul practicant are nevoie de ajutorul altora de-a lungul perfecționării sale pentru a învăța despre el însuși prin interacțiunea cu ceilalți. Perfecționarea viitorului profesor trebuie să aibă un aspect public și un aspect privat. El are nevoie de elevi dar și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
cursului. Astfel, elevi și profesori se află într-un permanent proces de învățare. Primul pas spre o reușită a dezvoltării profesionale ar fi acela de a micșora distanța între ce facem și ceea ce credem că facem. Mentorul îl formează pe practicant chiar și prin felul cum intră în clasă, prin felul în care îi privește pe elevi, prin capacitatea de a ști să asculte, prin felul în care explică, prin cantitatea și calitatea discursului. Poate fi vorba și de nerăbdarea pe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în fața problemelor dificile, sau de semnalele subtile de acceptare, respingere sau critică pe care le transmite unui student anume. Mentorii formatori ai acestor abilități spun și arată făcându-i pe studenți să exerseze aceste abilități. Ei inspiră și motivează studentul practicant servind drept model acestuia. În final, formatorul nu mai spune și nu mai arată, ci îl ajută pe executant să analizeze reacțiile proprii în acele contexte, pune întrebări, îi sporește încrederea și îi reamintește să-și formeze o iamgine a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
se transmită secretul deveneau membri ai unei fraternități exclusiviste de practicieni, cunoscuți, pur și simplu, sub numele de nei-jia, tradus literal ca „familia internă”, o comunitate informală de adepți ai qi gong-ului, care includea prinți și poeți, călugări și practicanții ai artelor marțiale, luptători și înțelepți, toți fiind dedicați cultivării „tao-ului vieții” (yang-sheng dao), lucrând cu energia universală. Puținele texte clasice în care au fost înregistrate pentru posteritate informații referitoare la qi gong au fost scrise intenționat în termeni codificați
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
referă la energia folosită pentru a respira pe nas și pe gură. Rafinarea spiritului înseamnă rafinarea spiritului de bază. Nu se referă la spiritul minții și al gândului. Un alt maestru important de la începutul perioadei Sung a fost Wang Che, practicant al artelor marțiale și erudit din nordul Chinei care s-a retras dintr-o carieră profesională înfloritoare la vârsta de 47 de ani, pentru a se dedica în totalitate practicii interne Tao. El este renumit mai ales pentru instruirea riguroasă
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
a fost aceea de a fuziona meditația și artele marțiale într-un singur sistem de practică, bazat pe lucrul cu energia internă, dar, în secolele următoare, Templul Shao Lin a devenit renumit ca fiind cartierul general al celor mai mari practicanți ai artelor marțiale din China și discipolii se duceau acolo în număr mare pentru a-i vedea cum se luptă. Chang San-feng, autorul stilului Tai Chi Chuan, și-a petrecut mulți ani din viață trăind și predând artele marțiale la
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
stil de meditație prin nemișcare în picioare, menit să deschidă porțile energetice, să stimuleze circulația completă a energiei prin toate cele opt canale ale Orbitei Macrocosmice, să cultive concentrarea mentală și să dezvolte răbdarea, rezistența și forța. De fapt, toți practicanții artelor marțiale și maeștrii qi gong chinezi le predau această formă discipolilor lor ca fundament pentru alte stiluri de practică. Este un stil de practică bine echilibrat, care întărește forța fizică, generează un flux puternic de energie internă și dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
44) Acesta este modul corect de a încheia orice tip de lucru cu energia internă sau cu spiritul în tradițiile asiatice și se aseamănă, oarecum, cu obiceiul din tradița occidentală de a spune o rugăciune înainte de masă. Într-adevăr, unii practicanți fac gesturi similare atât înainte, cât și după o ședință, iar în unele școli este ceva obișnuit să te apleci în direcția tuturor celor patru puncte cardinale în semn de recunoaștere simbolică a întregului univers. Scopul este de a recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
pieptului, Curtea Galbenă este intersecția centrală de circuit pentru procesul autonom de respirație al corpului și constituie primul punct de forță important situat de-a lungul Canalului Concepției, care se întinde de la cap, prin partea frontală a corpului, până la perineu. Practicantul poate acum să atragă energie psihică în sistemul său, fie prin Poarta Palatului Medicinei, fie prin intermediul Porții Misterioase. Energia va fi simțită cum coboară până în acest punct de la nivelul frunții, prin Poarta Misterioasă, nas, gură și cerul gurii. Va produce
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
practicii și monitorizarea progresului în timp. Unele dintre cel mai des întâlnite reacții la qi gong sunt considerate a fi semne universale de progres, indicând, în mod evident, faptul că schimbările pe termen lung au avut deja loc în sistemul practicantului. Totuși, unele senzații sunt doar reacții naturale logice ale corpului și creierului la intensificarea respirației, a circulației și a altor funcții vitale în timpul practicii, ca rezultat direct al respirației abdominale profunde. Reacțiile care reflectă schimbările fundamentale din sistem dispar, de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ciudate. Majoritatea semnelor și senzațiilor se manifestă la nivel fizic, cum ar fi senzațiile de cald și frig, durere și presiune, transpirația și mâncărimile. Altele se manifestă la nivel psihic și, uneori, aceste reacții îl tulbură și îl alarmează pe practicant, chiar dacă sunt relativ inofensive. Într-adevăr, unele semne psihice trebuie percepute ca motiv de bucurie, deoarece indică o „revelație spirituală” (shen-tung) majoră. Reacțiile psihice la qi gong apar din două surse principale. Una este reprezentată de revitalizarea funcțiilor cerebrale stagnante
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
încep să se manifeste tot felul de talente creatoare și puteri cerebrale pe care nu ați știut niciodată că le aveți. Cealaltă sursă de senzații fizice în practica qi gong este pur spirituală, nefiind rezultatul îmbunătățirilor în funcționarea creierului. Pe măsură ce practicantul progresează spre stadii mai avansate de alchimie internă și începe să cultive conștiința universală a spiritului primordial, pot apărea semnale care indică vitalizarea puterilor spirituale ascunse anterior, cum ar fi telepatia, percepția extrasenzorială, clarviziunea și așa mai departe. Aceste puteri
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
nu sunt semne de progres, ci, mai degrabă, semnale care indică o tehnică incorectă. Atunci când respirația e lină, când ochii sunt nefocalizați și tensiunea de la nivelul gâtului și al umerilor este eliberată, aceste senzații dispar, de obicei, imediat. Insomnia Mulți practicanți trec printr-o perioadă de insomnie când încep să practice qi gong pentru prima dată. Aceasta este o reacție normală și nu e motiv de îngrijorare. Prin qi gong stimulează secreția de hormoni și neurotransmițători, se intensifică circulația sângelui și
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
reacție normală în qi gong, care uneori îi alarmează pe novici. Atunci când corpul, respirația și mintea intră într-o stare profundă de calm în timpul practicii, mișcările bruște ale capului, membrelor, trunchiului sau ale întregului corp pot apărea spontan, fără voia practicantului. Acest lucru indică faptul că dezechilibrele bine înrădăcinate în sistemul energetic încep să fie corectate și că energia stagnantă începe să fie eliminată din sistem prin diferite canale și porți. Dacă există vreun blocaj într-un meridian, pot apărea mișcări
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și virtute spirituală, pentru a nu fi distras de acestea sau, și mai rău, a încerca să le folosiți pentru faima și averea personală. Conform tuturor marilor tradiții mistice ale lumii, manifestarea puterilor spirituale ezoterice reprezintă un semn clar că practicantul se apropie de cea mai înaltă stare de conștiință. Aceste puteri sunt o binecuvântare din partea universului, dar reprezintă și un adevărat test al sincerității și integrității spirituale ale practicantului, deoarece există întotdeauna tentanția de a utiliza aceste puteri pentru profitul
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ale lumii, manifestarea puterilor spirituale ezoterice reprezintă un semn clar că practicantul se apropie de cea mai înaltă stare de conștiință. Aceste puteri sunt o binecuvântare din partea universului, dar reprezintă și un adevărat test al sincerității și integrității spirituale ale practicantului, deoarece există întotdeauna tentanția de a utiliza aceste puteri pentru profitul personal. Atunci când se întâmplă acest lucru, întreaga bază datorită căreia au fost obținute puterile este erodată și ele se pierd în curând, lăsându-l pe practicant doar cu regrete
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]