5,618 matches
-
Or, după cum știm, un asemenea subiect era tabu chiar și în anii în care Ceaușescu poza în antisovietic. Spuneam că Amintiri din Țara Fagilor este o operă importantă în contextul literaturii confesive românești. Și aceasta, deoarece mult timp a funcționat prejudecata conform căreia literatura noastră este una pudibondă, care ocolește confesiunea. Explozia jurnalelor intime și a memoriilor de după 1989 nu a reușit să o clatine decât parțial, pentru că, în fond, mare parte din scrierile confesive publicate acum aparțin scriitorilor, filosofilor și
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
extras deocamdată două volume, ce acoperă perioada 1891-1919. Memorialistica lui Ovid Țopa este neașteptat de bine scrisă, cu tușe portretistice ferm conturate și observații morale substanțiale. Ea demonstrează că nu numai marii scriitori îndrăznesc să se înfățișeze publicului par eux-mêmes, prejudecata „pudorii” românești fiind, din fericire, doar o prejudecată. Textul respiră din plin convingerea că înfățișarea unei vieți de om așa cum a fost nu numai că nu este inutilă ori indiscretă, ci poate contribui la îndreptarea morală și la cunoașterea trecutului
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
Memorialistica lui Ovid Țopa este neașteptat de bine scrisă, cu tușe portretistice ferm conturate și observații morale substanțiale. Ea demonstrează că nu numai marii scriitori îndrăznesc să se înfățișeze publicului par eux-mêmes, prejudecata „pudorii” românești fiind, din fericire, doar o prejudecată. Textul respiră din plin convingerea că înfățișarea unei vieți de om așa cum a fost nu numai că nu este inutilă ori indiscretă, ci poate contribui la îndreptarea morală și la cunoașterea trecutului mai apropiat sau mai îndepărtat. În realitate, deci
Memoriile tatălui by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3948_a_5273]
-
să imagineze întâmplări, să născocească dialoguri, scrisori și însemnări în jurnal. Invenția cea mare o reprezintă, probabil, Lizzie, soția lui Melville. Se știe prea puțin despre Elizabeth Show, așa că aici lucrează din belșug fantezia, construind un personaj complex, prinsă între prejudecățile epocii și dorința de a-l înțelege și ajuta pe Melville să devină mare scriitor, după un model bine fixat în conștiința contemporanilor - Charles Dickens. Jay Parini îndrăznește să dezvăluie fața ascunsă a personalității lui H.M., homosexualitatea, deși ea era
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]
-
parte. În majoritatea orașelor lumii vei găsi câte un club Rotary și -sub tutela să - un club Rotaract implicat adânc în nevoile și în atributele societății înconjurătoare. Rotaract Înseamnă Rotary în action, un nume care - analizat cu atenție și fără prejudecăți - spune cam tot ce e nevoie să fie spus: energie tânără pusă în slujba ideii de “Service Above Self”. Din punct de vedere organizațional, fiecare club Rotaract din România este un ONG și poate fi urmărit pe www.mfinante.ro
Expozitie de pictura by Rotaract Iasi @ Galeria de Arta Grand Hotel Traian, 29 aprilie [Corola-blog/BlogPost/95202_a_96494]
-
nu e o problemă a bisericii și BOR ar face bine să se abțină a se implica. Problemă în sine a homosexualității îmi e total indiferență. Important este însă că acum, în acești ani ai revenirii micii-burghezii “bien pensente” cu prejudecățile ei, se găsește cineva care să se opună din principiu tabu-urilor. Bucurenci a avut curajul de a se declară om de stanga și a declanșat o furtună. A mai spus undeva, că e ateu, declarație făcută în zile cand
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
redactate direct în limba română (fără cusururi majore, dacă exceptăm câțiva false friends) și deparazitate de vreun fel de tezisme, răspunsurile lui Codrescu se citesc sub o anumită tensiune a atenției și a încântării care le imunizează față de eventuale, vagi, prejudecăți dogmatice. În vreme ce întrebările lui Lazu vin asiduu, pasionat (și nu arareori polemic) replicile, ample, se succed pe oricâte claviaturi, disjuncte chiar, fără suportul predeterminat al vreunei ideologii. Deși subiectele devin adesea delicate (de la religie până la opțiuni politice), Codrescu își asumă
Sine qua non-ul occidental by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10803_a_12128]
-
adevăr, ar fi mai bine să nu (Este mai bine sa taci și să lași impresia că ești idiot decât să vorbești și să înlături orice dubiu.) Ghertoiul: corect Eu: încearcă să privești oamenii ca indivizi, nu strict prin prisma prejudecăților tale despre naționalități Ghertoiul: dragă credema că cunosc planeta asta știu ce vb (Ciuci... credeam că încheiasem discuția...). Eu: și ai face bine să folosești cu încredere cratima și acordul între subiect și predicat dacă ești mândru de limbă română
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
ești RALUCA la ROMÂNIA POATE DA Eu: ai prea multe certitudini după cum spuneam, am o relație în care sunt iubita exact pentru ceea ce sunt dacă asta îți șochează convingerile, ia-o că pe o oportunitate de a-ți chestiona propriile prejudecăți Ghertoiul: ești iubita că ești frumoasă diferență mare Eu: de unde știi tu așa de sigur? Ghertoiul: pentru că se vede în poza o super fată frumoasă pe lângă un om mare diferență mare de la cer la pământ (Adică nu bine să fie
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
stiu din ce cauză sunt cu ei 99% au recunoscut pe care le-am găsit din greșeală Eu: ok, să înțeleg că ai făcut un studiu comprehensiv și riguros științific din ce motiv? și pe ce te bazezi, în afară de propriile prejudecăți? Ghertoiul: pentru că se vede distanță mare dragă întreabă ROMÂNI care sunt sinceri nu vrăjitori de englezi la întrebarea mea (Vrăjitori de englezi = Harry Potter? sau cum?) Eu: după cum spuneam, ideea era să îmi placă mie, nu ție Ghertoiul: normal că
“Bani nu aduce fericirea” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18899_a_20224]
-
că a fost o femeie... de o puneai la rană, te vindecai! Așa era de bună preoteasa! Ehe! Ce vremuri! Zice ea impresionată de aducerile aminte. Începusem să înțeleg, că oamenii bătrâni care pe la noi, trăiesc în umbra superstițiilor și prejudecăților, impresionați și zguduiți de cele întâmplate atunci demult, când mă întâlneau pe mine, le reînviam amintirile despre soarta preotesei și se închinau în fața insolitului și inexplicabilului. La urma urmei, doamna aceea nefericită, fusese o rudă de sânge a mea, pe
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
a fost un ocolit de critică, cu atât mai puțin dezavantajat deși, cu toate strădaniile unor critici (Negrici, Pop, Grigurcu, Manolescu, mai puțin Ulici care îl situa în grupa a doua valorică a ’70-iștilor), a rămas totuși un marginal. Prejudecata temelor minore a fost mai puternică deși, repet, mai toți criticii au vorbit la unison de un mare poet. Și a mai fost ceva, poezia lui Brumaru a pierdut le reinterpretare. Odată ce au scris despre poezia lui, puțini critici au
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
atenueze inadaptarea. E.Negrici se întreba dacă nu cumva e vorba de „un disconfort al conștiinței”, o tristețe profundă care dezvoltă recompensatoriu „organe pentru voluptate”. Sub titlul Falsul poet minor, G.Grigurcu încearcă să-l scoată pe poet de sub zodia prejudecății minoratului, vorbind despre „orice mare inadaptat șcareț este un regresiv prin instinct”. Doar Ion Pop consideră că Emil Brumaru își edifică universul „în absența oricărei conștiințe a frustrării” tocmai prin autonomia imaginarului, în timp ce N.Manolescu și I.Negoițescu subliniază înainte de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13588_a_14913]
-
care se ocupă de operă. Citind cele peste 1200 de pagini ale lucrării lui Marin Bucur, părerea aceasta se dovedește a fi fost falsă; îți dai seama că opera viețuiește, iar viața i-a fost ea însăși o operă. Ideile, prejudecățile, superstițiile omului Caragiale se regăsesc la autorul Caragiale (și... «viceversa»). Așa că era mai mult decât firesc, era obligatoriu ca discutarea operei (a cutărei teme) să se facă în strânsă legătură cu viața. Iată, bunăoară, câteva observații extrem de convingătoare din capitolul
Harta ținutului Caragiale by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13510_a_14835]
-
în regia lui Erwin Șimșensohn a conectat pentru prima și singura dată Gala la problemele lumii în care trăim. Refuzul generației tinere din Germania de a-și asuma responsabilitățile pentru faptele bunicilor a fost prezentat ocolind locurile comune, clișeele și prejudecățile. Ar trebui poate spus celor fascinați de revolta tinerilor nemți, până la punctul de a se molipsi, că aceia s-au săturat să învețe despre Holocaust după și nu înainte de a afla ce a însemnat el. Și ar mai trebui spus
Încă un hop by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Imaginative/13552_a_14877]
-
Marius Chivu Prejudecata că în provincie s-ar scrie provincial coabitează perfect cu reversul ei, că literatura din provincie este cam ignorată la București. Așa apar în mai toate revistele culturale ne-bucureștene tot felul de discursuri despre Centrul ignorant prin excelență, nevoia
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
ne-ar fi găsit alături? Pe dumneavoastră vă întreb, domnule președinte. Noi, eu și Keti, oricum, nu ne-am fi despărțit; mă gândesc la sfaturile dumneavoastră, la ambiguitatea existenței ei. Dumneavoastră vorbeați încorsetat de legile unei societăți, de judecățile și prejudecățile acesteia, căreia i-ați fost prizonier crezându-i-vă stăpân, în timp ce ochii ei erau fulgerați de o lumină suprafirească, din altă lume, pe care n-o cunoșteați nici dumneavoastră, nici eu. Ea era simplă ca natura din care crește iarba
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
dacă doar norocul a provocat acest moment în care doamna părea că a înțeles tot, dar, cel mai important, părea că a înțeles că filmul ți se adresează ție direct și nevoii tale de a aprofunda complexitatea a ceea ce înseamnă prejudecată. Când și de ce alegi să te înfrățești cu dânsa. Cu prejudecata. Nu. Nu norocul. E vorba de public. Pentru că am considerat dintotdeauna că menirea artei e totuși educativă, am să vă spun despre public. Oricare. Să începem cu cel de la
„5 euro, bitte”. Cum m-am vândut ca actriță () [Corola-blog/BlogPost/338192_a_339521]
-
că a înțeles tot, dar, cel mai important, părea că a înțeles că filmul ți se adresează ție direct și nevoii tale de a aprofunda complexitatea a ceea ce înseamnă prejudecată. Când și de ce alegi să te înfrățești cu dânsa. Cu prejudecata. Nu. Nu norocul. E vorba de public. Pentru că am considerat dintotdeauna că menirea artei e totuși educativă, am să vă spun despre public. Oricare. Să începem cu cel de la Berlinale. Primul nostru public - dar chiar primul - a fost o gașcă
„5 euro, bitte”. Cum m-am vândut ca actriță () [Corola-blog/BlogPost/338192_a_339521]
-
printr-un lan de porumb)? Duhul sfânt? Naratorul a cunoscut-o pe mama răniților la vârsta la care prostituatele, ordinare sau de lux, se retrag din activitate și devin codoașe, în cazul în care nu găsesc un bărbat lipsit de prejudecăți și, deci, dispus să le confere statutul de doamne onorabile în înalta societate. Gazda providențială a fugarului care nu mai suportă minciuna și duplicitatea are un astfel de statut. Soțul ei lucrează ca muncitor în Orient, privind de pe schele cum
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
fotografie care să arate situația actuală a romilor. Proiectul sprijină schimburile culturale între grupuri rome din Ungaria, Slovacia și România și protejarea culturii romilor, a obiceiului de transmitere pe cale orală a folclorului tradițional, și găsirea unor căi de luptă împotriva prejudecăților și barierelor sociale prin teatru și dans. ANA-MARIA PURCHEREA Dans, din pasiune l Se redeschide Studioul Uliczay O alternativă plăcută la sălile de gym pentru cei preocupați de imagine și sănătate o reprezintă școlile de dans. Și nu puțini sunt
Agenda2005-37-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/284182_a_285511]
-
formativ care să faciliteze mobilitatea femeilor pe piața forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicării lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului între obligațiile familiale și cele profesionale și a prejudecăților existente la nivel local. Pe ordinea de zi se află: prezentarea structurilor asociative ale femeilor antreprenor din România; prezentarea surselor de finanțare ale sectorului Î.M.M.; prezentarea activităților ce se vor derula în cadrul Programului pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul
Agenda2005-39-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284234_a_285563]
-
potrivită personalitatea omului politic, personalitatea incontestabil marcantă, trecută adesea prin aspre considerente. Au rămas posterității prețioase documente, care vor urma cândva să ajungă la cei care vor sfinți poate alte locuri, vor rândui și dărui adevărul unei generații eliberate de prejudecăți. Un burghez sub stindard comunist? Preluarea funcției de către Groza la 6 martie 1945 se produce într-o conjunctură în care comunismul românesc își căuta identitatea. „Tovarășul vremelnic de drum” urma să-i împrumute ceva din distincția sa de intelectual de
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
diferiți-același sânge!“ În cursul acestei săptămâni, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj, în colaborare cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Asociația Șanse Egale, a lansat campania „Chiar diferiți-același sânge! ”, care are ca scop prevenirea și combaterea prejudecăților și discriminării față de cetățenii români de etnie romă. Inițiativa este sprijinită financiar de Uniunea Europeană prin Programul Phare 2003, iar bugetul total alocat este de 93 650 euro. Campania constă în organizarea unei serii de acțiuni - un concert-eveniment în București, Constanța
Agenda2005-44-05-general13 () [Corola-journal/Journalistic/284366_a_285695]
-
dr. Gh. I. Ioniță; el făcea o reconstituire „pe baza documentelor, a relatărilor presei și a mărturiilor unor martori oculari“. Titlul articolului, sugestiv pentru argumentație - „Minunea“ de la Maglavit - era împrumutat de la o broșură editată în perioada interbelică de „Liga contra prejudecăților” și scrisă de prof. dr. C.I. Parhon, dr. Dem. Paulian, dr. Șt. Irimescu și Ilie Cristea. Iată și descrierea făcută protagonistului acestor rânduri: „Ciobanul Petrache Lupu, gîngav, peltic și surd, încovoiat de nevoi, maglavitean ce se strecura stingher prin viață
Agenda2005-25-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283842_a_285171]