1,688 matches
-
fură răsplătiți cu aplauze unul după altul cînd se opreau la jumătatea bucății și se uitau la măicuța Mary Agnes care-și frămînta șiragul de mătănii și era un pachet de nervi. CÎnd Julius se Îndreptă spre pian ca să cînte preludiul, măicuța Îl opri Întinzînd brațul, Îi spuse să se Întoarcă cu fața spre public și-l țintui pe podium cîteva clipe ca să vadă cu toții că nu era numai premiant, ci și pianist. Apoi Îl conduse pînă la pian și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ea brusc seama de ceva. Mă storci de informații pe care să le folosești în numărul tău? — Aș face eu așa ceva? zâmbi el. Mâncarea era ireproșabilă, discuția mergea de la sine, dar Ashling avea sentimentul că participă la un fel de preludiu. Un trailer. Și că filmul urma să fie vizionat mai târziu. Când a venit nota, Ashling a avut o tentativă de a contribui. Nu, insistă Marcus. Nu accept așa ceva. Pentru că te aștepți să primești din plin mai târziu? Pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
La sfârșitul acestui secol se va impune o nouă putere, Rusia și dinastia Romanovilor. Kara Mustafa Asediul Vienei, 12 septembrie 1683 Marile confruntări dintre otomani și habsburgi vor continua în secolul al XVII-lea, asediul Vienei din anul 1683 fiind preludiul celor cinci războaie dintre aceste imperii absolutiste. Un rol important în organizarea ofensivei din 1683 l-a avut marele vizir Kara Mustafa, născut în anul 1634, cunoscut și sub numele de Moktul Mustafa. Între 1676-1683 a deținut această mare demnitate
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
un pian În stare proastă, la care trebuia să folosești surdina și să cobori pedala stîngă. I-am spus lui Kate că mama cîntase la pian și restaurase clavecine. A o privi pe Kate interpretînd pentru mine, la Capri, niște preludii de Debussy reprezenta unul din acele momente pe care le-aș putea trece pe lista „marilor clipe ale vieții“, cu atît mai mult cu cît făcusem dragoste chiar Înainte și, fără s-o știm, pentru ultima oară. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
corectează abaterea de la canoanele genului săvârșită chiar de unul dintre părinții tragediei antice. Mit și folclor Ca și O’Neill (Din jale se întrupează Electra), Giraudoux (Electra), Sartre (Muștele) și Gerhart Hauptmann (Tetralogia Atrizilor), Victor Eftimiu (Atrizii) și Petru Dumitriu (Preludiu la Electra) rețin, în reinterpretările dramatice ale mitului Atrizilor, mai ales secvența cuprinsă în Orestia lui Eschil de la întoarcerea lui Agamemnon din război la eliberarea lui Oreste de urmărirea Eriniilor, cu accent pe matricidul pus la cale de Electra. În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se referea indirect la nazism, dar aceste lucrări se lasă apreciate dincolo de semnificația lor de moment. Tot astfel, Iphigenia lui Mircea Eliade poate fi citită cu folos fără ca lectura să se concentreze asupra rătăcirii lui de tinerețe. Fatalitatea vârstei În Preludiu la Electra (1945), Petru Dumitriu nu pare să fie interesat de secvența cel mai des exploatată a istoriei Atrizilor, aceea în care acționează cuplul fraților Electra și Oreste. Sosirea copiilor de la țară este anunțată ca iminentă, dar ea îi servește
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pregnante din piesa lui Eschil, cum ar fi semnalizarea victoriei asupra Troiei printr-un șirag de focuri întins din Asia Mică până în Grecia. Cu toate acestea, mitul e sensibil modificat, mai puțin în datele exterioare cât în chiar substanța sa. Preludiu la Electra este precedat de un prolog într-o formulă practicată mai degrabă de comicii decât de tragicii antici : funcția de anticipare a evenimentelor e estompată în favoarea celei de stabilire a contactului cu publicul. Prezentatorul-personaj sugerează caracterul fictiv al acțiunilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al ideilor sale, declanșează un mecanism fatal : filosoful intră în conflict cu puternicii zilei, cei seduși cândva de farmecul său intelectual îl abandonează unul după altul și, în cele din urmă, eroul este silit să recunoască falimentul propriului crez filosofic. Preludiul la Socrate debutează cu faimoasa aserțiune înregistrată de Diogenes Laertios în Despre viețile și doctrinele filosofilor, XVIII, 37 cum că preoteasa de la Delfi l-ar fi declarat pe Socrate cel mai înțelept dintre toți muritorii. Dramaturgul român pune însă sub
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
uneori cu patos, alteori cu ironie ucigătoare - dar întotdeauna la modul afirmativ, căci respectă hotarul dintre admis și interzis (II, p. 110), în schimb, Socrate, adevăratul adversar al oricărui sistem totalitar rigid, poate destabiliza ordinea instituită cu întrebările sale insidioase, preludiu al gândirii libere. Atenus propune metoda deja încercată de Critias spre a-l înlătura pe Socrate : să se dea un ordin de reținere împotriva cuiva (nu-i o problemă pentru noi să arestăm pe cineva), iar filosoful să fie însărcinat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cuprins un somn de neînvins și m-am prăbușit pe sofa. Am visat că Miquel mă săruta pe frunte și mă acoperea cu o pătură. CÎnd m-am trezit, am simțit o durere de cap teribilă, În care am recunoscut preludiul unei mahmureli feroce. M-am dus să-l caut pe Miquel ca să blestem ceasul cînd Îi venise În minte să mă Îmbete, Însă mi-am dat seama că eram singură În apartament. M-am apropiat de birou și am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
n-au Întîrziat să se transforme În realitate. Domnul Fortuny n-a apucat sfîrșitul războiului. A fost găsit așezat În fotoliul său, uitîndu-se la vechile fotografii cu Sophie și cu Julián. Ciuruit de amintiri. Ultimele zile de război au fost preludiul iadului. Orașul trăise lupta de la distanță, ca o rană ce pulsează adormită. Trecuseră luni Întregi tatonări și de Încleștări, de bombardamente și foamete. De ani de zile, spectrul asasinatelor, luptelor și conspirațiilor coroda sufletul orașului, Însă, chiar și așa, mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
devine un reflex al Absolutului. Și nu noi ne deschidem privirile spre lume, ci ea se deschide în privirile noastre. Nostalgia morții ridică întreg universul la rangul muzicii. Isus a fost prea puțin poet ca să cunoască voluptatea morții. Există însă preludii de orgă care ne arată că Dumnezeu nu-i așa de străin de ea precum eram înclinați a crede; și fugi care nu tălmăcesc decât graba acelei voluptăți. Sânt muzicieni - ca Chopin - care n-au legături cu moartea decât prin
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
după ce am futut-o pe Bunty În dormitor. Dar nu m-am grăbit, niciodată nu te grăbești cu o pizdă nouă. Eu de obicei cu o puicuță nouă mă retrag undeva un weekend și o răsfăț cu o grămadă de preludiu, șampanie, mâncare la pachet și atenție neabătută la toată trăncăneala ei aberantă de rahat. Asta În general o face să și-o tragă cu mine din când În când luni Întregi. Cel mai bun lucru este să te porți cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
mai plăcea, îl preferă tot pe el, îi caută protecția în continuare. -O să vii și mâine? îl întreba ea. -Dădu din cap afirmativ. -Mâine o să-ți fac o surpriză...Dar nu-ți spun nimic, vei vedea... Au mai lungit preludiul cu vreo zece minute, apoi s-au oprit, s-au sărutat iar și iar, îmbrătișându-se pătimaș. Lăură îl săruta cu disperare coborând pătimaș porțiune cu porțiune până când își simți dintr-o dată sexul mângâiat cu tandrețe de buzele ei. Avea parcă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
autoservire gen ”târâie-tava”, pentru că nu există niciun restaurant prin zonă. A urmat apoi ultima tăcere, ultima înfrângere, ca într-un film mut. Cu greu suporta absența lui. Și-ar fi dorit acum nu actul sexual în sine, cât mai des preludiul și postludiul, în care el era expert. Acestea îi lipseau cel mai mult și se gândea cu durere la ultima lor îmbrățișare, la ultimul lor raport sexual, amintindu-și toate reacțiile lui erotice. În noaptea aceea, trebuia totuși să doarmă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
buze i se strecură un obiect neted și rece. iar căderea unei picături de apă o dărâmă. Era gata să expulzeze tubul din gură, din pricina, unei oribile amintiri. În alte locuri și în alte vremi, penetrația de același fel era preludiul unei morți înfricoșătoare și absolut unice în felul ei. Dar din acest tub curgea doar apă, în timp ce un glas calm o sfătuia: ― Niu te grăbi. Bea încet. Se supuse, refuzând să asculte de acea parte din ea care-i urla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ecranul de ochire al armei. Mâinile, ochii și corpul întreg deveniră niște extensii ale criblorului, iar ființa rezultantă a acestei fuziuni între femeie și mașină porni să danseze și să se învârtă nebunește. Tunete, fulgere, fum, urlet, umpleau sala, un preludiu al Apocalipsei la nivelul C. Vasquez fu deodată cuprinsă de o fericire intensă. Nici raiul n-ar putea fi mai plăcut. Un alt urlet se transmise prin difuzoare în postul de operații și Ripley tresări. Camera lui Wierzbowski își încetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
sus, care m-au determinat să scriu acest capitol, mai menționez unul. Foarte mulți oameni au uitat sau pur și simplu nu cunosc nimic despre acele evenimente dramatice, ce au constituit prima mișcare populară de amploare împotriva regimului Ceaușescu, un preludiu elocvent, alături de cel petrecut zece ani mai târziu la Brașov, al Revoluției române din decembrie 1989. Foarte mulți oameni însă - crudă ironie a sorții! - își amintesc, condamnându-le, de acțiunile minerilor din iunie 1990. În condițiile în care, în august
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ce li s-a părut că este necesar, după ce, în prealabil, s-au consultat asupra preferințelor, iar la final, Eugen a strecurat în coș o sticlă de șampanie, iar Iuliana a adăugat căpșuni, fructele ei preferate. Cumpărăturile constituiau parcă un preludiu Tainicele cărări ale iubirii pentru ceea ce, în mintea fiecăruia, se profila a se întâmpla, pentru că gesturile lor, privirile ce le schimbau între ei, îndreptățeau pe cei care-i priveau în trecere să zâmbească complice, convinși fiind că cei doi tineri
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
un concert cu o mare orchestră, idee față de care șovăi, ba mai degrabă sunt rebel.“ În iulie, Toscanini, preciza programul, Uvertura la Scara de mătase a lui Rossini, Simfonia în sol minor de Mozart („pe care Wagner o iubise atâta“), Preludiul la actul al 3-lea din Maeștri cântăreți și Simfonia a 2-a de Beethoven. „Busch sunt maniaci“, adăuga Toscanini, fiindcă vroiau să repete un repertoriu pe care îl știau deja prea bine. Iar la începutul lui august, dirijorul îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
știi ce se va întâmpla, îi spun făcându-i seducător cu ochiul. Încep să mă pricep, mă gândesc. Având în vedere că am fost cu Tim atâția ani și nu mi-am exersat deloc puterea seducției. Ideea lui Tim de preludiu era să mă întrebe dacă „am chef“ înainte să scotocească prin dulapul lui după un prezervativ. Asta de obicei dura ceva, pentru că era foarte dezordine în camera lui. Începeam să citesc o revistă sau să schimb canalele televizorului cât așteptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
extremă, să privească totul cu ochi prea lucizi, să se deteste pentru rolul pe care acceptase să-l joace. Ceea ce se întâmpla între ei nu era sentiment, nu era pasiune era o simplă și oribilă perversiune, nimic mai mult, un preludiu, o pierdere de vreme ireparabilă. Atunci lua trenul și se ducea la părinți, oricum, sâmbăta și duminica, Ovidiu n-o vizita niciodată, acele zile aparțineau fără discuție Larisei, exista un consemn nescris și ea, Carmina, avea permisiunea să plece. Privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
bani. În fine, ai stat la coadă la căpșuni, asta s-a întâmplat ieri. Dar cu o zi în urmă? Uite ce e, Ovidiu, eu m-am cam săturat de toate întrebările astea. Deja au devenit stereotipe, un fel de preludiu. Între noi chiar nu sunt posibile niște relații omenești? Parcă suntem roboți. Nu ocoli răspunsul, o întrerupse cu voce dură. Spune! Femeia își apăsă ochii cu palmele. Ar fi vrut ca măcar o dată s-o scutească de-o asemenea scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
-i poarte numele a fost acela că cele patru surori Kazanci crescuseră cu sentimentul că erau niște musafiri nepoftiți. Primii trei copii fuseseră toți fete. Banu, Cevriye și Feride avuseseră Întotdeauna senzația că fuseseră o introducere la adevărata creație, un preludiu accidental În viața sexuală a părinților, cu atâta hotărâre se concentraseră pe conceperea unui băiat. Cât despre cel de-al cincilea copil, Zeliha, aceasta știa prea bine că fusese concepută În speranța că soarta le-ar putea surâde de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și a Întrebat: — Ce cântec de Johnny Cash o să ascultăm? — Dirty Old Egg-Suckin’ Dog! — Ăsta e numele cântecului? Nu-l știu pe ăsta. — Mda, a zis Asya cu gravitate. Începe. Ascultă... Cântecul a Început, mai Întâi s-a auzit un preludiu domol, apoi acorduri country amestecate cu țipete de pescăruși și strigăte În turcă din fundal. Pe când asculta, Armanoush era prea șocată de discordanța dintre versuri și peisajul Înconjurător ca să mai guste cântecul. I-a trecut prin minte că melodia aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]