1,908 matches
-
Pornește către biroul din fața lui unde se află un bărbat șaten, voinic, cu obrajii bine bărbieriți, roșii de la lama briciului. Pe mâneca vestonului are un însemn ce seamănă cu o liră, ceea ce arată apartenența ofițerului la N.K.V.D. Scrie ceva foarte preocupat și din când în când înmoaie în gură vârful creionului chimic pe care îl folosește. Când ajunge la numai câțiva pași distanță, rusul ridică privirea spre el. Ia loc! Întinde degetul arătător către un scaun de lemn, fără spătar, din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
În 1945, după terminarea celui de-al doilea război mondial, cum bine știm, s-a trecut la o nouă împărțire a Europei. Iar Germaniei, care fusese distrusă îi trebuia încă mult timp pentru a își reveni. Uniunea Sovietică era mult preocupată ca Austria să nu adere, nici pe moment și nici în perspectivă, la Germania. Tot în scopul evitării acestei posibile unificări, Moscova susținea ideea unei neutralități permanente. Alt scop urmărit de guvernul de la Kremlin era interzicerea participării Austriei la Alianța
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
medie de acțiune. Aceste exemple dovedesc că atât condiția consensului cât și adeziunea voluntară la deciziile colective adesea devin o explicație pentru lipsa de acțiune în cazul alianțelor formale. O altă limită a alianțelor de acest tip este aceea că, preocupate fiind să răspundă la provocările mediului internațional care au și condus la formarea lor, ele pot să nu gestioneze foarte bine problemele care nu vin din „exterior”. Pentru a rămâne la exemplul Alianței NordAtlantice, o astfel de problemă a reprezentat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
numiți de monarh și răspundeau în fața Coroanei; premierul era primul-ministru al regelui. Membrii parlamentului puteau să-și exprime dorințele sau puteau vota cum doreau dar nu puteau revoca guvernul aflat la conducere. În Statele Unite, constituția a fost în primul rînd preocupată de responsabilitatea în plan orizontal printr-un sistem de pîrghii și contraponderi între un președinte ales de un colegiu electoral format din notabili, senatori aleși de legislativele statelor, o Cameră a Reprezentanților aleasă prin vot popular și o Curte Supremă
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca de din afară, fără tăișuri un fel de respect, ca și când batjocura Germaniei n-ar împunge în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se vâră ca nenorocirea mereu înainte și nu se sfiesc de a vorbi și judeca cu ton de magistru chiar asupra afacerilor interioare ale bisericilor creștine. Virtuozitatea gazetarilor evrei în injurii și batjocuri contra
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
New Series, Vol. X, London, New York and Bombay, 1896, p. 114-115. 129 Loc. cît., p. 115. 130 Cf, W.B. Duffild, op. cît., p. 297. Otoman, în toate posesiunile pe care le avea atunci. Diplomația engleză a fost, însă, deosebit de preocupată că deciziile Conferinței de la Reichenbach să nu lezeze interesele nici unei puteri vizate de acele decizii. Din contră, rezoluțiile ce urmau a fi adoptate acolo trebuiau să creeze condițiile "to unite these powers (and more especially Turkey and Poland, the very
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
avea să mă chinuie mult mai târziu. Ruptura mea cu Nineta a fost mai simplă, dar nu inexplicabilă, fiindcă fusesem avertizat. S-a oprit într-o zi în dreptul unei străzi, s-a uitat de-a lungul ei cu o expresie preocupată, impenetrabilă, și mi-a șoptit: "O luăm pe-aici!" Era o stradă laterală, rău pavată, fără trotuar și n-am înțeles de ce trebuia s-o luăm pe-acolo. Am răspuns: "Nu!" Dacă nu vrei, am auzit-o spunând, atunci n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cunoașterea luciferică; splendidă metaforă! Dar cunoașterea mea ce fel de cunoaștere era? Dar a individului de la Siguranță? Relațiile mele cu el nu erau vulgare, nu vorbea cu mine în argoul lui de torționar, nici nu asista la bătăi, era însă preocupat, posomorât. "Ași putea să te trimit pe front, îmi spunea, adică întîi la Sărata să faci instrucție, și Sărata asta e infernul lui Dante, un intelectual ca tine s-ar curăța în două săptămâni de furunculoză, cel puțin, pe urmă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Fiți atent!" Și într-adevăr aduse un uriaș crap, rumenit și cu un sos galben și garnisit cu ciuperci și legume. "E foarte bun, zise Micu uimit, înfulecînd cu poftă. Nu-i mai păsa de ciupercile, pe care le mesteca preocupat, savurîndu-le de data asta. Ne dați și nouă rețeta?" Rețeta e ce se vede, zise Matilda cu o modestie simplă: crap mare, sos de legume și untdelemn, legume și ciuperci și... la cuptor... Cine vă ține menajul, mai zise ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
plus..." Dar ea, vădit, nu auzi acest răspuns al meu. Tăcu și nu-și mai îndreptă ca până atunci privirea spre mine, să mă întrebe unde pierduse șirul. Nu mai era nici un șir, începu să se uite preocupată pe pereți. Preocupată și, ași zice, distrată. Ca într-un proces misterios, nici gândirea și nici sentimentele ei nu puteau merge mai departe. Ai fi zis că dăruise doar ceea ce nu-i aparținea cu adevărat. O povară adică. Chiar i se decoloră și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
spune că o făcea cu mare poftă (dacă mă pot pronunța astfel!), tot așa cum mai înainte îi plăcuse să sporovăiască, și această tăcere era la fel de obstruantă pentru a comunica cu ea... Cred că nu sânt exact afirmând că nu era preocupată, se vedea că avea un gând care era prezent în tăceri, dar impenetrabil. Ai fi zis însă că acest bizar gând era copilăresc, ca și gesturile. Lua, de pildă, un pahar gol în mână și mi-l întindea. "Ce să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acolo (nu mai era!), îmi aruncă o privire care parcă nu mă vedea, luă cele două lucrări bine capsate de mine (aveau și coperți) și făcu iar o săritură în pat, de astă dată însă mai sobră, cu o expresie preocupată: "acum, parcă îmi spunea, am găsit două jucării...", adică s-o las în pace să-și vâre și ea nasul în ele; n-o să le strice, de asta puteam fi sigur... Aprinse veioza, întîrzie învîrtind butoanele radioului, le opri pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
magazin... nici noi nu putem avea altă fiică..." "Ci tu dacă te însori, ci o să ai altă fiică!", îmi răspunse pe neașteptate. Cine ți-a spus prostia asta? Mama?!" "Ci nu e o prostie!", zise foarte fermă, în timp ce își înmuia preocupată pensula în culori. "În general, nu e o prostie, se întîmplă, dar în cazul de față este, tata nu se mai însoară." "Ci te întorci acasă, ci la noi?" Rămăsei tăcut. Conversația cu un copil nu e lipsită de riscuri
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să învinuie cine știe pe cine." "Victoraș, nu rudele vor încerca să învinuiască pe cineva, ci miliția judiciară." "Numai dacă au vreun motiv", i-a răspuns el. Stăteau la geam și șușoteau. Pe acest răspuns ea a tăcut multă vreme preocupată...Apoi i-a răspuns: "E meseria lor să elucideze dispariția unui om. Crezi că o să le fie greu să afle că a plecat la Sinaia? Am citit destulă literatură polițistă bună ca să aflu că prima lor mișcare va fi s-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ingenuă ca atunci când o cunoscusem, ea nu mai putea simula perplexitatea, uimirea... Pe scurt, nu mai avea putere asupra mea... Întâlnirile noastre erau tot mai scurte, tot mai terne, tot mai rare. Într-o zi îmi spuse cu un aer preocupat că a reușit să obțină un pașaport, să plece în Italia, unde au chemat-o niște rude. Rudele, adică, au reușit să obțină acel pașaport. "Te mai întorci?", o întrebai. Bineînțeles că mă întorc", protestă ea. Bineînțeles că mințea. Nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
lumi de frontieră. Cel care acorda prea mare importanță etichetei și făcea caz de rangul său risca să se trezească afară, fără emițător și fără costum de supraviețuire. Ei se numeau Lydecker și Simpson și păreau cât se poate de preocupați. Amândoi aveau acea expresie proprie oamenilor pentru care somnul este o amantă în brațele căreia nu se abandonau decât arareori. Lydecker semăna cu un contabil obsedat de o deducție fiscală omisă cu zece ani în urmă. Simpson era un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
trupe blindate. Erau scutiți și de participarea la încărcarea navetei. Nu li se cerea decât un singur lucru: să știe să tragă. A provoca moartea era specialitatea lor. Și trebuie spus că și îndrăgeau munca. Nu toți erau atât de preocupați ca militarii. Burke își terminase pregătirile și Gorman putea să lase supervizarea operațiilor de încărcare în grija lui Apone. Stătea deoparte și urmărea scena, când reprezentantul Companiei îi vorbi locotenentului: ― Nimic de la colonie? Corman scutură din cap și făcu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
negru zvâcni ca un piston și niște gheare tăioase ca briciul izbiră în podea și pătrunseră în metal, la câțiva centimetri de picioarele ei. Și acum încotro? Nu-i mai era frică. Nu avea timp să cedeze panicii. Era prea preocupată ca să fie îngrozită. Acolo: o scară spre nivele superioare ale stației. Treptele se ondulau și vibrau. Instalațiile începeau să se prăbușească. În urma ei, o matahală se izbi de peretele metalic și podeaua se afundă. Prin plăcile groase de aliaj trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
doar să cauți prin agende și însemnări), te întrebau mereu dacă ai apucat să citești nu știu ce carte (de fiecare dată alta și de care tu, desigur, nu auziseși), îți zâmbeau la fel de politicos cum le zâmbeai și tu. Veneau la facultate preocupați, îngrijiți, îmbrăcați în costumașele lor serioase și evazate, cu obrajii dați cu spirt și părul mirosind a briantină. Eram exact inversul lor. Trișasem o viață întreagă (la școală nu suportam să învăț pe dinafară, iar în studenție copiasem la aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi râs atâta. Când doctorii au aflat despre ce e vorba, bunică-meu a pus mâna pe cravașă și-a scos-o în șuturi pe Jeni din casă. Nu te jucai cu bunicu’ Vitalian, fostul ofițer de cavalerie bătea calm, preocupat, violent; parcă îi părea rău că ești atât de tâmpit încât trebuie s-o facă. Pe Jeni nu știu dacă am iubit-o, dar când m-au despărțit de umărul ei cafeniu, pe care adoram să-l escaladez, m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
orice, de la hainele pe care le purtam, până la gândurile pe care nu le putea citi: îi declanșau instantaneu beculețul de-alarmă. Dacă m-aș fi apucat de-un roman, ar fi fost geloasă pe toate personajele mele. Acum tăceam sobru, preocupat. Nimeni n-ar fi bănuit unde-mi zbura mintea. Culmea e că avea dreptate. Într-un fel chinuit, aproape pervers, tot ce îi spunea instinctul că trebuie să se întâmple cu bărbatul de lângă ea se transforma treptat în fragmente de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Citește mai departe!“ Alte câteva scăpări, din ce în ce mai grave în ultimele luni, mi-au pecetluit soarta, consfințind victoria părții adverse. Când vecinii au cumpărat un tomberon și l-au instalat în parcarea din spatele blocului, am acceptat, la insistențele Adinei și-ale preocupatei sale mame, să trec proba bărbăției colective făcând noaptea de planton în fața capacelor monumentale pe care nimeni altcineva în afara locatarilor n-avea voie să le ridice. În fine, când cea mai recentă acțiune conspirativă s-a pus în mișcare și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-mi dau seama; în plus, oboseam repede, imediat mă lua somnul și scăpam reprezentația. Oricum nu se întâmpla nimic, părinții trăiau simpatici și asexuați, parcă tocmai împliniseră șase ani, ca mine. Nopțile, formam o echipă de copilași drăguți și nevinovați, preocupată doar de dinții de lapte și de somnul regulamentar de creștere. Desigur, dacă te-ai fi uitat din partea cealaltă, dinspre tăblia mică, ai fi întâlnit niște picioare enorme, păroase, ieșind neprevăzut și inestetic de sub cearșaf: armonia era perturbată, ființa delicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
încăpere mică de lângă anticamera cabinetului și-l predă unui alt om, care făcea dimineața aici de serviciu și-i anunța generalului pe musafiri. Acest al doilea lacheu era îmbrăcat în frac, avea mai mult de patruzeci de ani, o fizionomie preocupată și, fiind ușierul special al cabinetului, cel care-l anunța pe Excelența Sa când venea cineva în audiență, își cunoștea foarte bine valoarea. — Așteptați puțin în anticameră, iar legăturica lăsați-o aici, spuse el și se așeză fără grabă și plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
o iubesc și vorbesc mult despre ea. I s-au destăinuit că eu le-am povestit tot și că acum ei o iubesc, o compătimesc și așa va fi mereu. Apoi veneau în fugă la mine și, cu chipurile bucuroase, preocupate, îmi spuneau că de-abia au văzut-o pe Marie și că Marie îmi trimite plecăciuni. Seara mă duceam la cascadă; era acolo un loc bine ferit dinspre sat, cu plopi de jur-împrejur; acolo dădeau și ei, seara, fuga să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]