1,955 matches
-
despărțirea cuvântului esențial în silabe și așezarea lui în două versuri deodată, e modul lui Brownjohn de a ne atrage atenția că limpezimea lui verbală pune la cale (ca peste tot) un sens nerostit, bănuit, ascuns. Dacă prima parte repetă prepoziția statică "pe" de patru ori, partea a doua a poemului e plină de virgule ce leagă scurte acțiuni între ele. Simplitatea tehnicii poetice a lui Brownjohn în acest poem, ca și în celelalte, e un semn de modestie și respect
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însă multe dintre versuri merg pe un ritm al sufletului și al sensibilității. Muzica vorbelor e la tine mai degrabă ca un balsam, decât ca un strigăt. Mă gândesc la unii poeți, care construiesc rime pe o silabă și o prepoziție, un pronume și o conjuncție, jerbe de sunete, artificii de cuvinte. Tu alegi un dincolo-de-cuvânt... MK. În volumul meu recent The Chine fac și eu toate aceste lucruri, deci presupun că ar fi cazul să le iau apărarea. Mă gândesc
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
sub semnul prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Moartea căprioarei și Miorița, în care s-a urmărit originea și frecvența cuvintelor. S-a operat exclusiv cu acele cuvinte pline (cele cu sens lexical), eliminând din analiză articolul, numeralul, pronumele, verbele a fi și a avea cu valoare auxiliară, prepoziția și conjuncția, al căror sens este exclusiv gramatical. Cercetarea aceasta este făcută pe baza a patru categorii de statistici, analizând frecvența și originea cuvintelor separat pentru fiecare poezie, comparativ la amândouă și totale. Analiza statistică a celor două poezii duce
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
sinteza și abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile desemnează relații. Totuși gramatica - logica vorbirii - nu e atât de strict cum e aceea a gândirii. Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul elucidării adevărului”. Limbajul reprezintă modul în care limba
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fraze”. Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexical; - sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate; - sesizarea abaterilor de la normele gramaticale Conținuturi asociate a) Clase lexico-gramaticalesubstantive, pronume, numeral, articol, adjectiv, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție - și categoriile lor gramaticale (folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire învățate b) Acordul gramatical - utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții; - sesizarea organizării morfologice și sintactice a textelor citite
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de punctuație; aplicarea cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;) Competențe specifice la nivelul sintactic - alcătuirea unor propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind correct semnele ortografice și de punctuație; - propoziții simple și dezvoltate; propoziție principală și prepoziție secundară; fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare; propoziția afirmativă și propoziția negativă; propoziția enunțiativă și propoziția interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă și prin juxtapunere) și prin subordonare; - dezvoltarea unei propoziții simple; - relații și funcții sintactice; - propoziția principală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
alta; f) exerciții de educare a auzului și a pronunției; II. Exerciții gramaticale a) Tradiționale: - de interpretare, prin care, apelând la analiza gramaticală se explică, de exemplu, de ce „a” într-un context este articol iar în altul, articol genitival sau prepoziție, „poate” - adverb și „poate” - verb etc. - de grupare, care se poate face după flexiune, după clasa lexico-gramaticală, după criteriul semantic etc. - de motivare, solicitând atât informații de limbă cât și capacitatea elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
specifici exercițiilor structurale: stimul - reacție - întărire - repetare, ci după o sarcină globală, de regulă de limbă. Modificarea se poate realiza la toate nivelurile limbii, vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vedere (dacă îl credem pe X, după spusele lui X etc.) Adesea, verbele introductive de discurs direct nu sînt neutre, ci aduc o perspectivă subiectivă. Verbul introductiv oferă un "cadru" interpretării discursului citat. Dacă un verb ca "a spune" sau prepoziția "conform" pot părea neutre, nu este și cazul lui "a mărturisi" sau "a recunoaște", de exemplu, care implică faptul că vorbirea raportată constituie o greșeală: Sîmbăta trecută, comercianții au asistat la defilarea "clienților Tati". Pe Rue de la Paix, lumea era
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
situare; delimitare, cu variantele: explicare, specializare, specificare; identificare). Câteva exemple: băgare de seamă, (om) cu scaun la cap, O scrisoare pierdută, Viața la țară etc. Tot în această categorie credem că ar trebui incluse și cazurile de determinare nominală prin intermediul prepozițiilor (pe de rost, de-a berbeleacul etc.), încadrate de către gramatica tradițională în categoria "locuțiunilor adverbiale"; b) determinarea verbală, în cazurile în care nucleul segmentului de "discurs repetat" îl constituie un verb, care e supus unor operații de determinare ce ar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Fontaine de Jouvence?"780). 4.15. Numele - dar al tinereții fără de tinerețe Darul tinereții veșnice îl apropie pe protagonistul eliadesc de Faustul goethean și de Făt-Frumosul basmului popular, basm pe care îl redenumește, neutralizând prin reluarea sub semnul exclusiv al prepoziției, fără, primul termen al sintagmei-titlu. Spre deosebire de Faust (de care a fost apropiat) care la auzul clopotelor Învierii, simte că viața este mai puternică decât dorința lui de a muri781, lui Dominic Matei darul îi este conferit printr-un artificiu: este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a-l înțelege ca altceva posibil și, implicit, a deschide distanța unui raport de transcendență. Prin urmare, "a întrezări ceea ce se află dincolo de aceste postpoziții verbale", cum spune C. Baltag, presupune a fi pe urmele referinței deviate, dislocate, suspendate în prepoziția unei medieri în care "referința semnului nu mai este "reală", ci virtuală. Suspendarea referinței "reale" (...) este, într-adevăr, condiția accesului la meta-referință și ea se realizează printr-o "ruptură de nivel", printr-un salt care proiectează semnul în altceva"1
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
finală. Și cum s-ar putea reflecta timpul într-o imagine, dacă nu chiar în propria devenire, în forma pe care o desfășoară din el însuși? Însă în conștiința care îl acuză, el e deja trecerea într-un mereu altul, prepoziția tranzitivă, transformarea până în pragul deformării, al opririi în necunoscut. Rămânere pe loc, în nelocul evacuării. Totuși, aici, din lipsă de timp, e loc de întoarcere, de reculegere, la fel cum imaginea oglindită în sfârșit se întoarce în conștiința care se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
femina, ae. Cuvântul desemna în limba latină comună "femeie", "tânără", "fată". A devenit unul dintre modelele preconceptuale utilizate în crearea de termeni, metafore conceptuale// metafore terminologice interdisciplinare utilizate în medicină, zoologie etc. Echivalentul grecesc al cuvântului "femeie" era format din prepoziția δια-, διά - (prin/ peste) + subst. γυνή, γυναικός "femeie, soție, doamnă; văduvă; copilă". Tiparul este utilizat în limbajul medical, unde metafora conceptuală diaginic (cf. fr. diagynique; en. diagynic) are sensul de "transmitere ereditară a unei tare sau a unei boli, care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
neologic in - cu variantele im - (înaintea labialelor) și i - (înaintea consoanelor l, m, r): necurabil-incurabil, imatur etc. Prefixele "delocutive" (I. Coteanu, 2007) sunt foarte puțin productive în actualizarea unităților cognitive, datorită calității lor semantice de a se situa foarte aproape de prepoziții și de a forma verbe (îmbina). Termenii regenerare de țesut, regenerescență, resuscitare, retragere sunt unități derivate cu prefixul savant re - atașat la o bază aparținând limbii române. Unitățile cognitive actualizate prin prefixul iterativ adaugă un conținut semantic nou la sensul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
contra "împotrivă" este utilizat în formații împrumutate ca atare sau calchiate după limba franceză, în limbajul economic: ro. contravaloare (cf. fr. contrevaleur). Prefixul are foarte puține derivative în vocabularul economic: ro. contrabanda (cf. fr. contrebandier; es. contrabandista). Foarte apropiat de prepoziții, prefixul delocutiv de- (des-) este cel mai productiv dintre formanții seriei, în limbajul economic. Punctul de plecare este un infinitiv lung. Apare, de regulă, în calcuri și în împrumuturi savante dar și în formațiuni românești: ro. decodificare (cf. fr. decodage
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
stabil în secolele XIX și XX, în împrumuturile savante din domeniul economic: ab-: absorbție (cf. fr. absorbtion; en. absorption); ad-: adjudecare (cf. fr. adjudication; en. adjudication). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Terminologia l-a conservat ca prefix de o mică productivitate, cu sensul "în afară, în exterior": exfoliere (lat. exfolio; en. desquamation, germ. desquamaton). Particula
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
o stare în alta; ro. extindere (cf. fr. extension; lat. ex-tendo, ere, tendi, tensum)- a desface, a se extinde (într-un anumit loc); (3) limitarea: ro. extincție (lat. exstinguo, ere, stinxi, stinctum). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină - formant și prepoziție - era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Și în limbajul economic, particula ex- apare în sintagme calchiate/ împrumuturi savante: expunere de fapte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lat. ex-tendo, ere, tendi, tensum)- a desface, a se extinde (într-un anumit loc); (3) limitarea: ro. extincție (lat. exstinguo, ere, stinxi, stinctum). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină - formant și prepoziție - era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Și în limbajul economic, particula ex- apare în sintagme calchiate/ împrumuturi savante: expunere de fapte (cf. fr. exposition des faites); expunere indirectă la risc
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Dacă elementele noi au anumite trăsături care să le atragă preferința vorbitorilor, atunci ele le înlocuiesc pe cele folosite anterior și care treptat sînt uitate. În această perspectivă, formulări precum "datorită amuțirii sunetelor finale limba latină tîrzie a recurs la prepoziții pentru a reda valorile cazuale" se dovedesc a fi incorecte, fiindcă, de fapt, au apărut condițiile renunțării la terminații (care reprezentau desinențele ce marcau cazurile) numai atunci cînd același conținut, exprimat sintetic prin desinențe, se putea reda și cu ajutorul prepozițiilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prepoziții pentru a reda valorile cazuale" se dovedesc a fi incorecte, fiindcă, de fapt, au apărut condițiile renunțării la terminații (care reprezentau desinențele ce marcau cazurile) numai atunci cînd același conținut, exprimat sintetic prin desinențe, se putea reda și cu ajutorul prepozițiilor împreună cu o formă unică a substantivului. Exprimarea analitică a funcțiilor, recurgînd la prepoziții, este mai relevantă și, de aceea, a fost preferată în comunicare, producîndu-se astfel schimbarea limbii. În acest mod se poate chiar instaura o tendință a evoluției limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fapt, au apărut condițiile renunțării la terminații (care reprezentau desinențele ce marcau cazurile) numai atunci cînd același conținut, exprimat sintetic prin desinențe, se putea reda și cu ajutorul prepozițiilor împreună cu o formă unică a substantivului. Exprimarea analitică a funcțiilor, recurgînd la prepoziții, este mai relevantă și, de aceea, a fost preferată în comunicare, producîndu-se astfel schimbarea limbii. În acest mod se poate chiar instaura o tendință a evoluției limbii, prin accentuarea treptată a analitismului și prin restrîngerea sintetismului, pînă la modificarea tipului
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferită de a altor limbi, dar elementele cele mai importante ale vocabularului pornesc tot de la limba-bază. Aceste elemente importante (sau ale primei necesități, privind realizarea enunțurilor într-o limbă) sînt: pronumele, numeralele, instrumentele gramaticale (verbele auxiliare și semiauxiliare, unele adverbe, prepozițiile, conjuncțiile, articolele), numele principalelor calități (principalele adjective), acțiuni și stări (principalele verbe), numele realităților stabile (substantive care denumesc părți ale corpu-lui, relații umane, plante și animale din mediul propriu de viață etc.). În sfîrșit, tot din limba-bază vin și principalele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]