5,945 matches
-
adunări deliberative restrânse, cum a fost curia regis, apoi Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate. Dacă la început suveranii dețineau în mod absolut atributele puterii legislative, executive și judecătorești, treptat el a fost nevoit să le împartă, în cadrul partajului contractual al prerogativelor suveranității. Împărțind la început cu adunările doar puterea judecătorească, suveranii au fost constrânși să accepte să legifereze numai în cadrul și împreună cu Adunările de stări (chiar dacă acest atribut privea la început doar probleme de ordin financiar, ridicarea impozitelor extraordinare etc.) Tendința
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pesonaj nou stările privilegiate, reunite în Adunări reprezentative. 2.2. Partajul contractual al suveranității (consilium et auxilium) Trecerea de la o regulă juridică la alta a fost imperceptibilă. Pentru feudalii obișnuiți cu dublul principiu contractual al suveranității și al înstrăinării tuturor prerogativelor publice, nimic nu a părut mai natural decât să fixeze precis, prin contracte și carte, zona de influență rezervată fiecăreia din noile puteri care se impuneau în viața publică. O lungă perioadă de timp, carte de acest gen au fost
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
prezent cât și pentru viitor, pentru el și pentru urmașii săi. Aceeași caracteristică fundamentală se regăsește în toate actele constitutive de libertăți, care sunt mai puțin contracte și mai mult statute stabilite contractual, care definesc cu exactitate sfera drepturilor și prerogativelor persoanelor ce aparțin unui grup determinat. Dacă este vorba de drepturile care le-au fost acordate și recunoscute sau care, mult mai simplu, au fost consacrate prin prescripții, toate persoanele care pot reclama un statut de acest gen posedă un
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unele Țări slave), magnați (în Polonia și Ungaria); cavalerii, sub denumiri ca Dienstmanen, ministeriales, ritter, szlachta (în Polonia), caballeros și hidalgos (în Spania) etc. Stările (Stände) reprezintă multiplicarea grupelor și condițiilor sociale care au obținut definirea juridică a libertăților și prerogativelor proprii. Ele sunt grupe sociale și politice care își împart dominația efectivă asupra unei țări. Stările exercită, sub autoritatea principelui suveran și fiecare în propria sferă, direcția efectivă a vieții politice. Ele pot fi definite doar în raport cu un anumit statut
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
făcut ca regula repartizării contractuale a suveranității să se armonizeze cu apariția Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate. Regimul politic al stărilor este fundamentat tocmai pe existența acestei reguli de drept, iar viața publică se desfășoară în virtutea acesteia. Partajul contractual al prerogativelor suveranității subliniază diferența între regimul bazat pe dualitatea raporturilor feudale și cel întemeiat pe dualitatea puterii statale. Stările sunt chemate să presteze "sfat și ajutor" în propriile Adunări reprezentative. Sfatul nu mai are simplul aspect politic și tehnic: el nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
absolute -, fie limitarea statornică a puterii regale, ceea ce va împiedica centralizarea și unificarea instituțională, menținând statul divizat. Regimul stărilor a fost marcat, în toate situațiile, de fluctuații în raporturile lor cu autoritatea monarhică. În același timp, tutelarea regelui și limitarea prerogativelor sale nu a însemnat o permanentă stare de anarhie și decădere a regatelor Europei, de regres în dezvoltarea constituțională. Sensul pozitiv al acțiunii stărilor, solidaritatea lor în perioade critice pentru existența statală, a caracterizat majoritatea Adunărilor de stări din statele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Evoluția instituțională pe care o cunoștea Franța în perioada anilor 1270-1328 este asemănătoare, oarecum, celei din Anglia și din Regatele spaniole. Regele capețian era un rege absolut, în sensul că nici un organ constituțional nu-i limita libertatea de acțiune și prerogativele. Adunarea capețiană nu era reprezentativă. Regele convoca la "sfat" pe cine dorea, în principal baronii și episcopii. Adunarea avea doar atribuții judecătorești, nu legifera și nici nu vota subsidii 178. Din această perioadă în regat se vor constitui ordinele sau
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
impune, ori a încerca să impună regelui hotărârea lor. Carol cel Mare nu accepta să împartă puterea cu nobilimea, chiar dacă a avut în vedere existența și importanța clasei militare, căreia i-a conferit imunitate 182. El nu a transferat din prerogativele regale nici nobilimii, nici Bisericii. În secolul al IX-lea regii cereau tuturor marilor seniori ai regatului și chiar episcopilor, să depună jurământ de fidelitate. Dar suveranul va trebui să țină seama de vasalii săi, care dispuneau de o forță
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
comitatului și organizarea apărării, obligațiile militare revenind în mod egal feudalilor și orașelor. Consiliul general rezolva toate problemele ce priveau recrutarea soldaților și litigiile intervenite în legătură cu aceasta între administrația comitatului și orașe sau între diferite orașe. Avea, de asemenea, numeroase prerogative în domeniul monetar. Contele percepea subsidii extraordinare, din partea fiecărui oraș și a fiecărui senior prin intermediul comisarilor săi, de exemplu contribuția pentru organizarea Cruciadelor. Consiliul general nu vota impozitele până la apariția englezilor și, chiar în acel timp, acestea nu erau impozite
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
din Languedoc se vor întruni destul de des. În timpul războaielor interne și a Războiului de 100 de ani, Statele Generale din Languedoc au contribuit substanțial la creșterea capitalului financiar și politic de care regalitatea avea nevoie. În schimb au obținut creșterea prerogativelor, una din cele mai importante fiind dreptul de a dezbate și hotărî în treburile locale. Pe măsură ce puterea lor se întărea, regalitatea a încercat în repetate rânduri să le limiteze drepturile, conservate în perioade de criză, cele două părți căutând și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
diminuat cu 40%. Această neînțelegere s-a aflat la originea unui conflict prelungit, la capătul căruia, în schimbul concesiunii unui împrumut important, regele va renunța la intenția de a supune Languedoc sistemului fiscal "din Nord" și promitea să nu aducă atingere prerogativelor stărilor de aici. Acestea și-au păstrat dreptul de a vota și strânge impozitele, ceea ce le permitea să se reunească anual, dar pierzând treptat posibilitatea de a-și spune cuvântul asupra stabilirii nivelului acestora, nivel care sub Ludovic al XI
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
inaugura o nouă mișcare de opoziție a stărilor. Deși pentru puțin timp, Parlamentul își va asigura preponderența în guvernare. Constrâns la concesii numeroase, regele va reveni asupra acestora și, la 1 octombrie 1341 va retrage Statutul consimțit, ca aducând atingere prerogativelor și dreptului său regal intangibil în materie judecătorească. Profitând de slăbiciunile Parlamentului, Eduard al III-lea a suspendat adunările acestuia pe o perioadă de doi ani, iar când în 1343 va convoca stările, adunarea a retras spontan actele din 1341
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a reușit să respingă orice restricție în exercitarea puterii executive. Anglia oferea aparența unei "perfecte monarhii constituționale", dar după ce șansa succesului în Războiul de 100 de ani s-a stins, Parlamentul va iniția o nouă ofensivă contra monarhiei, pentru îngrădirea prerogativelor regale. Perioada anilor 1375-1509 consemnează lupte cvasicontinue între monarhie și stări, sfârșite cu victoria regalității. Între acțiunile menite să limiteze puterea monarhică și să asigure un ascendent la guvernare stărilor privilegiate, se numără convocarea Parlamentului cel Bun (1376). Adunarea va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Cromwel. În februarie 1639 Carol I a început războiul cu Scoția 253, avea nevoie de bani și doar Parlamentul putea vota creditele necesare. De nouă ani regele nu mai guverna cu Parlamentul convocarea și dizolvarea adunării făcând parte din faimoasa "prerogativă regală" iar el recurgea la expediente financiare, împrumuturi forțate, diverse taxe, a căror legalitate era contestată. Înfrânt la 18 iunie 1639, regele a semnat pacea de la Berwick: acorda amnistie tuturor participanților la răscoală, recunoștea dreptul adunării în problemele religioase ale
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
realiza. S-au fixat alegerile pentru un Parlament "liber", la 25 aprilie 1659, iar "coada" Parlamentului Lung s-a dizolvat. La 25 mai 1660 regele a debarcat la Dover 268. Cu Carol al II-lea (1660-1685) a fost restabilit sistemul "prerogativei regale", sprijinit în Parlament de aristocrația ce-și regăsise rolul și constituia partidul tory. Regele punea capăt climatului de ordine morală religioasă anterioară. Anul 1660 a marcat Restaurația Parlamentului 269. Politica lui Carol al II-lea și a succesorului său
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sfatul și ajutorul" prevăzut de ordinea feudală, se consideră că temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 303: despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei și preluarea lui de către principii electori, va delimita strict prerogativele adunării. Cele mai vechi deliberări ale germanilor sunt o amintire comună Imperiului german și Franței. După destrămarea Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste adunări, în care se auzea numai clinchetul armelor (fremitus armorum)304, se produc schimbări
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Imperiului carolingian și fondarea dinastiei saxone (919), în aceste adunări, în care se auzea numai clinchetul armelor (fremitus armorum)304, se produc schimbări remarcabile: Câmpul cavalerilor este înlocuit de Dietă, în care vor prinde contur atribuții precis determinate. La început prerogativele judecătorești, hotărârile politice și militare, adoptarea legilor, vor reprezenta "o masă informă și confuză"305. Principiul electivității în desemnarea suveranului era combinat cu cel al eredității, într-o formă ce amintește sistemul mixt ereditar-electiv din Țările Române. Alegerea aparține la
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la încoronare ? Se poate vorbi de pactis conventis încă din această perioadă ? În istoriografie s-a discutat problema concesiilor fiscale acordate de Henric al II-lea (1002-1024) turingienilor și saxonilor pentru înainte de alegere 307. Semnifică aceasta o limitare statornică a prerogativelor monarhiei, prevestesc viitoare privilegii, sau reprezintă o simplă restituire a vechilor drepturi și libertăți, cu garanția respectării lor în viitor ? În momentul în care au fost acordate, ele se înscriau în obicei, în tradiția jurământului depus de rege că va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stările, de a crea solidaritatea instituțională de care țara avea nevoie în procesul de unificare teritorială și centralizare politică ? Au existat perioade de acțiune comună a împăratului cu stările privilegiate, sau un perpetuu echilibru instabil ? Separarea funcției elective de celelalte prerogative ale Dietei imperiale a constituit o severă limitare a puterii sale. În evoluția Dietei se observă transformări și încercări de reformă. Convocarea a rămas un drept al împăratului. Nu exista însă periodicitatea adunărilor și nici un loc oarecum stabil, determinat, pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a fost ținut de două ori captiv (1394 și 1401)351. În consecință, regimul stărilor s-a consolidat: un Consiliu permanent format din nobili și episcopi supraveghea și aproba hotărârile regelui. Încercările lui Venceslav al IV-lea de a redobândi prerogativele monarhice au fost umbrite de "războaiele husite" și de sentimentul antigerman, care vor consolida poziția stărilor. Dieta va deveni factorul determinant în guvernarea țării. La moartea lui Venceslav al IV-lea, Dieta Boemiei a refuzat recunoașterea ca rege a lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Casa de Habsburg. Pentru Frederic era esențial să câștige timp pentru a-și consolida poziția în Boemia și a crește probabilitatea alegerii sale ca împărat. Deși Ferdinand fusese încoronat rege al Boemiei, Dieta pretindea că încă nu era investit cu prerogativele regale și, conform Bulei de Aur, votul se afla în mâinile Dietei. În pofida tuturor eforturilor făcute pentru a influența alegerile, Ferdinand a fost ales în unanimitate împărat în catedrala din Frankfurt, la 28 august 1619. Cu 11 zile mai înainte
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suprapus peste cele ale provinciilor, fără a le desființa. Statele generale au continuat să funcționeze, dar progresul puterii monarhice va modifica treptat raportul cu stările privilegiate. Sub domnia lui Filip cel Frumos, din anul1493 a început acțiunea de restaurare a prerogativelor suverane. Dezavuând documentul privilegial Joyeuse Entrée, Filip va refuza să depună jurământul pe el386. Prin impunerea principiului majorității (minor pars maiorem sequantur), suveranii vor avea posibilitatea de a se elibera de tutela stărilor și de a se folosi de neînțelegerile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regelui Cazimir al II-lea "cel Drept" (1177-1190), ales de Sinodul de la Lecz, a marcat o etapă decisivă în progresul aristocrației poloneze. De atunci marea nobilime nu a mai cedat puterea decât în schimbul confirmării ori obținerii unor noi privilegii, uzurpând prerogativele monarhice: regele era creația lor. În condițiile în care autonomia Bisericii se întărea, iar puterea seniorilor și a cavalerilor creștea, monarhia va fi tot mai mult îngrădită, stările obținând și primele privilegii în Adunarea prinților polonezi de la Lecz (Leczyca, 1180
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
privilegiate. Divergențele ivite între acestea vor permite regelui să dețină rolul de arbitru, favorizând întărirea puterii monarhice și menținerea unui echilibru temporar cu stările. Dar după moartea lui Cazimir al III-lea monarhia începe să piardă, treptat, cele mai importante prerogative. Concesiile consimțite de stări aveau drept urmare acordarea unor favoruri sau privilegii. Ludovic I de Anjou, rege al Ungariei (1342-1382) și Poloniei (1370-1382), a solicitat stărilor poloneze să recunoască drept succesor pe fiica sa Hedwiga. În acest scop el a convocat
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
indispensabilă pentru a se apăra contra marii nobilimi. Acțiunea sa va urmări, de aceea, realizarea dezechilibrului dintre stările reprezentate în Seim, contând pe interesele divergente care se manifestau în viața socială și politică. Regele a acordat favoruri, privilegii și noi prerogative șleahtei în Seimul din anii 1493 și 1496. Adunarea stărilor de la Piotrkow, din 1496, a acceptat regula puterilor absolute pentru mandatari, hotărând să interzică accesul burgheziei la înaltele demnități ecleziastice, pe care și le rezervase nobilimea poloneză 444. Urcarea pe
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]