3,419 matches
-
a stabili cazurile de încetare a acestora, însă, în exercitarea actului de legiferare, legiuitorului îi revine obligația ca, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016). ... 9. În ceea ce privește art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002, legiuitorul nu prevede în mod expres și limitativ care sunt acele
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
să aducă atingere prestigiului profesiei și instituției lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente să aprecieze asupra cazului de abatere. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. Prin urmare, revine legiuitorului sarcina de a
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
rezulta dintr-un act determinat. Curtea a observat, în același timp, că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
reținut că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei, că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat însoțită de certitudini absolute, iar certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoțită câteodată de o rigiditate excesivă, or, dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, în Hotărârea din 26 aprilie
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
folosește uneori noțiuni vagi, care vor fi definite de jurisprudență. ... 20. Având în vedere această jurisprudență constantă, Curtea constată, referitor la prevederile art. 57 lit. a) din Legea nr. 360/2002, că legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și de previzibilitate ale legii, prin folosirea sintagmelor „comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate“ și „care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției“, deoarece semnificația acestora poate fi, în mod rezonabil, percepută și înțeleasă de destinatarii normei – polițiști
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
paragrafele 27 și 28, sau prin Decizia nr. 821 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 28 aprilie 2022, paragrafele 14 și 15, legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și de previzibilitate ale legii, prin folosirea sintagmei „atitudini nedemne“, deoarece semnificația acesteia poate fi, în mod rezonabil, percepută și înțeleasă de destinatarii normei - magistrați. Totodată, având în vedere gradul de abstractizare al normei legale, legiuitorul nu poate enumera care sunt faptele de
DECIZIA nr. 561 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295846]
-
de Nalini Ziya într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt lipsite de accesibilitate și previzibilitate, îngrădesc accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul de proprietate întrucât celelalte persoane, altele decât foștii locatari ai imobilelor ocupate sau folosite fără drept, la care se referă sintagma „alte persoane“, cuprinsă în art. 1.034 alin.
DECIZIA nr. 296 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295162]
-
supraadăugat al contractului de credit, din perspectiva realității economico-sociale, și nici nu are în vedere granița dintre riscul inerent contractului și cel supraadăugat. Se apreciază că pct. 3 al articolului unic din Legea nr. 52/2020 este lipsit de claritate și previzibilitate și nu respectă Decizia nr. 731 din 6 noiembrie 2019, întrucât nu lămurește care sunt criteriile obiective pentru continuarea contractului, iar instanța, în lipsa unei norme clare și concise, poate fi tentată să se raporteze la persoana celui care se
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
deciziilor Curții Constituționale nr. 623 din 25 octombrie 2016 și nr. 731 din 6 noiembrie 2019. De asemenea, se critică lipsa unor studii de impact, precum și lipsa de fundamentare a legii și, mai ales, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a acesteia. ... 94. Se afirmă că sintagma „reprezintă impreviziune“ este neclară, echivocă, pentru că nu se înțelege ce condiții a avut în vedere legiuitorul cu privire la impreviziune, dacă sunt cele care rezultă din cuprinsul art. 1.271 din Codul civil
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
cursului de schimb către creditor printr-o abordare superficială fără legătură cu contractul în ansamblul său, ceea ce constituie o privare nejustificată de proprietate a creditorului. ... 98. Se consideră că Legea nr. 52/2020 încalcă exigențele privind siguranța circuitului civil și previzibilitatea legii, întrucât stabilește o procedură contrară Codului civil. De asemenea, legea anterior menționată contravine caracterului excepțional al legislației consumeriste, având în vedere că normele analizate nu permit judecătorului verificarea întrunirii condițiilor pentru garantarea protecției consumatorilor. ... 99. Se mai afirmă că
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
fiind necesară analiza celor patru condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru a cere darea în plată, nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de contestatoare. ... 109. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția civilă apreciază că normele criticate nu îndeplinesc cerințele de claritate și previzibilitate și sunt contrare și art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât prin stabilirea unor prezumții legale absolute de impreviziune este limitat accesul efectiv la instanță, iar la adoptarea Legii nr. 52/2020 nu s-au avut în vedere în mod corespunzător
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
Secția civilă apreciază că nu sunt întemeiate criticile invocate. De asemenea, în dosarele nr. 619D/2021 și nr. 1.222D/2021, instanța apreciază că normele juridice criticate privind impreviziunea ar fi trebuit să îndeplinească cele trei condiții cumulative referitoare la claritate, precizie și previzibilitate. Astfel, prin raportare la acest argument, se poate pune în discuție neconstituționalitatea prevederilor legale criticate. ... 120. Judecătoria Târgu Jiu - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în ceea ce privește definiția acordată de legiuitor condiției impreviziunii, întrucât legiuitorul
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
accesului liber la justiție, dreptului la apărare, dreptului de proprietate privată, înfăptuirii justiției sau deciziilor Curții Constituționale. Pe de altă parte, normele juridice criticate privind impreviziunea ar fi trebuit să îndeplinească cele trei condiții cumulative referitoare la claritate, precizie și previzibilitate. Astfel, prin raportare la acest argument, se poate pune în discuție neconstituționalitatea prevederilor legale criticate. ... 130. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția civilă apreciază că prin art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 se aduce atingere art. 44 alin. (2
DECIZIA nr. 36 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299575]
-
311 alin. (2) din Codul penal. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că sintagma „oricăror altor titluri sau valori asemănătoare“, cuprinsă în art. 311 alin. (1) din Codul penal, nu întrunește exigențele de claritate și previzibilitate, conform art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Susține că, în timp ce noțiunea „titlu de credit“ (care poate fi propriu-zis/instrument pentru efectuarea plății) este clar definită de legislația fiscală și comercială, referindu-se la
DECIZIA nr. 146 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299992]
-
colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, care sunt abilitate să stabilească, în mod unilateral și arbitrar, completurile specializate de 3 judecători. Apreciază că normele privind compunerea instanțelor de judecată ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atribuției de a stabili aceste norme în sarcina colegiilor de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin emiterea unor hotărâri, care sunt acte administrative cu caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică. Compunerea
DECIZIA nr. 82 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299914]
-
fi invocate pe calea unei excepții de neconstituționalitate care antrenează un control concret, și nu un control abstract de constituționalitate. ... 22. În subsidiar, Președintele Senatului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la susținerile referitoare la încălcarea principiilor previzibilității actelor juridice și securității juridice, reține că argumentul formulat de autorul sesizării vizează „potențialități juridice“, ipoteze posibile, iar nu certe, respectiv moduri ipotetice de interpretare și de aplicare a legii. Soluția legislativă, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
în stat, întrucât Guvernul nu are competența constituțională să modifice prevederile unei hotărâri judecătorești sau să dispună eșalonarea unor drepturi salariale stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă. ... 16. Autoarele excepției consideră că dispozițiile de lege criticate încalcă și cerințele privind previzibilitatea normei juridice, întrucât efectele acestora nu au putut fi prevăzute. ... 17. În sfârșit, susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 a fost emisă cu încălcarea art. 115 alin. (2) din Constituție, deoarece Guvernul a fost abilitat să emită
DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299920]
-
dar și din cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanțe le-ar putea da aceleiași problematici, iar părțile din proces beneficiază de certitudinea previzibilității dispozițiilor legale aplicabile situației de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură și respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților publice, procesele urmând să fie soluționate în baza unor prevederi legale
DECIZIA nr. 651 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299900]
-
menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea, ținând seama de dezvoltarea jurisprudențială în materie, învederează că acesta cuprinde anumite exigențe ce țin de principiul legalității, de asigurarea interpretării unitare a legii, de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii), de principiul securității juridice care consacră securitatea juridică a persoanei și a raporturilor juridice, concept care se definește ca un complex de garanții de natură sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul
DECIZIA nr. 573 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/299870]
-
aprobării Parlamentului prin lege, într-un termen stabilit prin însuși conținutul legii de abilitare. ... 6. Autorii sesizării susțin că legea criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta sa privind calitatea legii - cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât conține norme generale, imprecise și excesiv de largi, care nu definesc cu exactitate sfera și limitele competențelor delegate Guvernului. Mandatul conferit este vag și ambiguu, ceea ce face imposibilă o înțelegere clară a măsurilor legislative ce pot fi adoptate
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
ce permite o interpretare discreționară. Domeniile de reglementare trebuie să fie definite cu precizie, iar nu doar generic, pentru a nu submina principiul clarității și calității legii impus de art. 1 alin. (5) din Constituție. Această lipsă de claritate și previzibilitate constituie o gravă încălcare a principiilor statului de drept. Legea supusă controlului de constituționalitate cuprinde atât dispoziții detaliate, cât și prevederi excesiv de generale, fără o coerență legislativă, ceea ce generează incertitudine și riscuri majore privind limitarea puterii executive. Aceasta
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
pe calea ordonanțelor) alternând cu dispoziții care se limitează la a indica doar sfera relațiilor sociale ce urmează a fi reglementate, o atare structură fiind de natură să afecteze legea de abilitare, în ansamblu, sub aspectul condițiilor de claritate și previzibilitate constituind inclusiv un element ce ține de domeniul tehnicii legislative. ... 9. Prin adoptarea unor asemenea „norme imprecise“ se evită dezbaterea parlamentară privind necesitatea soluțiilor preconizate prin adoptarea ordonanțelor și nici nu există un control parlamentar anterior adoptării ordonanțelor. ... 10. Argumentul
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
Decizia Curții Constituționale nr. 355 din 25 iunie 2014). ... 25. Cu privire la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, se apreciază că legea dedusă controlului de constituționalitate respectă, în ansamblul său, cerințele privind claritatea, precizia și previzibilitatea normelor juridice pe care le conține. Prevederile sunt clare, întrucât în conținutul lor nu se regăsesc pasaje obscure sau soluții normative contradictorii, sunt precise, fiind redactate într-un stil specific normativ dispozitiv, care prezintă norma instituită fără explicații sau justificări
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]
-
ianuarie 2012, Curtea Constituțională a reținut că actele normative trebuie să respecte principiul legalității, care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. Astfel, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Așadar, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele
DECIZIA nr. 353 din 8 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299829]