4,547 matches
-
de imaginație, Îndeosebi a operațiilor de analiză și sinteză, de asociație și emitere de ipoteze, dar și deprocesare a informațiilor și de stocare a acestora În memorie; - procesare a cuvintelor, dar și de reactivare a unor abilități de bază (deprinderi, priceperi, capacități de utilizare a cunoștințelor, ideilor În contexte noi, de rezumare etc.); - activare a unor stări emoțional-motivaționale și metacognitive; - asimilare a cunoștințelor, ca efectul cognitiv al lecturii parcurse, dar și ca reacție efectivă la acestea, luată În sens de reflecție
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și cât mai variate; - consolidarea cunoștințelor și deprinderilor Însușite (temeinicia Învățării), ceea ce face să crească probabilitatea păstrării În memorie a lanțurilor motorii și verbale, mai ales; - dezvoltarea operațiilor mintale și constituirea lor În structuri operaționale; - sporirea capacității operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, oferind posibilități noi de transfer, productiv și eficient al acestora (operaționalizarea achizițiilor); - prevenirea uitării și evitarea tendințelor de interferență (apariție a confuziilor); - dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale și fizice, a unor calități morale și trăsături de voință
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de către elevi (sub conducerea profesorului) a diferitelor sarcini practice În scopul aplicării cunoștințelor la soluționarea unor probleme practice, tehnice, productive ori al dobândirii unor deprinderi motorii, practice și tehnice, necesare pentru viață, pentru activitatea profesională (Okoñ, 1974), al Însușirii unor priceperi și deprinderi de aplicare a teoriei În practică. Spre deosebire de lucrările de laborator - cu caracter experimental - care tind, În esență, să apropie activitatea elevilor de specificul actului de cercetare experimentală, de descoperire a adevărului, lucrările practice au un caracter tranzitiv, sunt
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiune și afirmare; el simte nevoia să stabilească o relație Între gândirea abstractă și gestul concret, tocmai ceea ce Își propune să faciliteze interpretarea de roluri. Jocul de simulare solicită „titularului de roluri” reacții motivate care pun la Încercare iscusința și priceperea, fantezia și cutezanța, dar și prudența de care acesta este capabil să dea dovadă. Sunt declanșate, totodată, tensiuni legate de incertitudinile și riscurile deciziilor luate, de dificultatea performanțelor de atins. Jucătorii sunt ajutați să-și etaleze propriile lor valori. În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnica colajului; f) tehnica " batikului pe hârtie"/ g) tehnica imprimării cu țesături rărite; h) tehnica picturii pe sticlă; i) tehnica mozaicului; k) tehnica monotipiei; l) tehnica linoritului. Învățătorul trebuie să-i ajute pe elevi să-și controleze, corecteze și adâncească priceperile și deprinderile de a se exprima artistic-plastic și de a folosi corect materialele, înlăturând prin aceasta efortul și oboseala. De asemenea, îndrumarea individuală a elevilor în timpul lucrului prin eforturi și sfaturi și sugestii, este deosebit de importantă. Ea ajută elevii în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
unități mici, care pot fi asimilate de elevi în timpul fixat; între temele care se predau la un obiect de învățământ este o succesiune logică; asimilarea fiecărei teme privește toate aspectele învățăturii: înțelegerea materialului nou, consolidarea lui, aplicarea în practică, formarea priceperilor și deprinderilor în legătură cu el, controlul cantității materialului asimilat; activitatea se desfășoară sub îndrumarea unei persoane pregătite spre a conduce acest proces, care alege materia de asimilat de către elevii în muncă, hotărăște structura (etapele) acestei activități și conținutul fiecărei etape, asigură
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
realizării lor; c) trăsăturile de personalitate ale fiecărui elev, care își pun amprenta mai mult sau mai puțin atât asupra conținutului cât și a tehnicii de realizare. Verificarea, corectarea și aprecierea lucrărilor au un rol deosebit de însemnat pe linia formării priceperilor și deprinderilor practice de lucru, deoarece elevii simt nevoia să-și vadă confirmate succesele, să li se arate și să se corecteze greșelile, iar învățătorul are ocazia să constate la timp lipsurile în activitatea desfășurată și să intervină oportun pentru
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
este tacită În proporție de 80% 90%, adică ceea ce este intangibil, și doar restul de 10-20%, explicită. Prin cercetarea de față, se demonstrează că un foarte mare potențial al cunoașterii rămâne neexploatat, iar decelarea forței de muncă În componentele cunoașterii - pricepere, experiență, valori, sentimente, motivare, determinare etc. ar crea o premisă mai exactă a calculării produsului obținut. Pe de altă parte, distribuirea rezultatelor muncii (Y) În funcție de resursa de cunoaștere (K) constituie un factor stimulator de reducere a acelui decalaj dintre ceea ce
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
una vizibilă (asemeni celei a suprafeței mării) sau determinabilă (rațional) dinspre partea omului, ci e, așa cum spune Patocka, „sensul dublu cu care lucrurile sunt învestite”(p. 47). Pe acest tărâm mișcător nimic nu e clar, iar aptitudinile omului (vederea, cunoașterea, priceperea etc.) îl expun mereu unui dincolo abisal. În acest sens, fiecare act al său „e o criză permanentă”; e un act de decizie. Limita ultimă a gândirii și a acțiunii umane e moartea - domeniul de nepătruns al nopții (învestită de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Pe faptul că nici un om nu poate revendica o autarhie absolută - pentru satisfacerea nevoilor vieții oamenii intră în legătură și colaborează unii cu alții. Această societate elementară este cu atât mai performantă cu cât, în interiorul ei, fiecare își exercită cu pricepere atribuția care îi e proprie. La acest nivel de bază, dreptatea constă în proporționalitatea schimburilor: pentru o anumită cantitate de bunuri se primește o alta, echivalentă ca valoare. Dar lumea aceasta e una idilică, deoarece comerțul este unul fără rest
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lesne de împărtășit mulțimilor, Platon preferă să renege democrația. Nu este nimic imoral în distribuirea inegală a privilegiilor, atât timp cât meritele indivizilor nu sunt egale. „Adeseori, așadar, un om priceput este mai puternic decât zeci de mii de oameni lipsiți de pricepere; după părerea ta, el trebuie să conducă, iar aceia să i se supună, iar conducătorul să aibă mai mult decât cei ce sunt conduși”. Dreptul conducătorului este unul natural. El decurge din caracterul sacral al misiunii sale, căci statul, așa cum
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Comunicarea de tip persuasiv, metodele directe implicând condiționările clasice și operante, și unele metode indirecte (mai puțin sistematizate, cu posibilități scăzute de evaluare a efectelor) sunt considerate utile în formarea atitudinilor, proces ce diferă considerabil de cel al însușirii informațiilor, priceperilor și deprinderilor. În ceea ce privește metodele indirecte, ele acționează în mod deosebit prin mecanismele învățării sociale bazate pe imitație, pe identificare, pe exemple, pe modelare etc. Din această perspectivă, am putea spune că una din cele mai importante sarcini formative ale școlii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
utiliza cuvintele sau în a practica un anumit sport. Pornind de la ideile prezentate mai sus putem concluziona că aptitudinile reprezintă „însușiri ale persoanei care, în ansamblul lor, explică diferențele constatate între oameni în privința posibilității de a-și însuși anumite cunoștințe, priceperi și deprinderi” (Cosmovici, A., 1974, p. 115). Atunci când un profesor analizează de ce un anumit elev a obținut rezultate bune într-un anumit domeniu, în timp ce altul nu, este posibil ca el să ajungă la concluzia că primul a avut o voință
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
omul își petrece o mică parte din viața sa. De aceea, latura afectivă se dezvoltă mai mult în cadrul învățării sociale. În ce privește învățarea realizată în cadrul școlii, se pot distinge două tipuri de învățare: a. o învățare senzorio-motorie, constând în formarea de priceperi și deprinderi motorii (învățarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor aparate sau unelte, învățarea practicării unor sporturi), acte în care esențial este răspunsul prin mișcările adecvate la anumiți stimuli; b. învățarea verbală, cuprinzând însușirea de cunoștințe și formarea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deprinderi motorii (învățarea scrisului, a desenului tehnic, a mânuirii unor aparate sau unelte, învățarea practicării unor sporturi), acte în care esențial este răspunsul prin mișcările adecvate la anumiți stimuli; b. învățarea verbală, cuprinzând însușirea de cunoștințe și formarea de capacități, priceperi intelectuale (memorarea unor formule, legi și date, dobândirea posibilității de interpretare a unor texte, de soluționare a unor probleme ș.a.). Între aceste două tipuri de învățare există o strânsă legătură: instructajul verbal e foarte important în dobândirea unei priceperi motorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
capacități, priceperi intelectuale (memorarea unor formule, legi și date, dobândirea posibilității de interpretare a unor texte, de soluționare a unor probleme ș.a.). Între aceste două tipuri de învățare există o strânsă legătură: instructajul verbal e foarte important în dobândirea unei priceperi motorii complexe (Radu, I., pp. 49-51), după cum în memorare ne ajutăm de scris, de scheme. De altfel, vom vedea că între procesele cognitive și mișcare, acțiunea reală, există o indisolubilă legătură. Fiind un proces de mare complexitate, oamenii de știință
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
animalul înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
marelui psiholog și combinându-le cu propriile experiențe, Bruner prezintă posibilitatea cunoașterii lumii în trei moduri, aflate în relație reciprocă. În ordinea complexității lor, putem distinge: a. Modalitatea activă realizată prin acțiune, prin manipulare liberă, prin exersare (indispensabile în formarea priceperilor și deprinderilor, dar și în achiziționarea primelor cunoștințe). Ea caracterizează cunoașterea din primii ani ai vieții. b. Modalitatea iconică bazată pe imagini, mai ales vizuale, fără manipulare efectivă (punctul maxim al dezvoltării acestui mod de cunoaștere s-ar afla între
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deși ei nu învățau decât un nou semnal. Importantă este delimitarea învățării de care sunt capabile animalele: primele trei niveluri. Apoi, după psihologul american, în cadrul predării, atunci când întâmpinăm dificultăți specifice unui anume nivel trebuie să ne asigurăm de însușirea cunoștințelor, priceperilor caracteristice treptelor anterioare. Când un elev nu progresează în înțelegerea unei teoreme, înseamnă că unele noțiuni n-au fost bine clarificate. Din teoria lui Gagné decurge necesitatea unei analize minuțioase a conceptelor și operațiilor implicate în înțelegerea unei teme, cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
nu se poate face fără un important progres intelectual, fără formarea unui bogat și variat repertoriu de capacități caracteristic gândirii abstracte umane de astăzi. Încât, deși învățarea implică întreaga dezvoltare a personalității, partea ei esențială constă în însușirea de cunoștințe, priceperi, cât și în formarea de variate capacități intelectuale. De fapt, în procesul învățării se pot distinge două etape: în prima se urmărește rezolvarea unei probleme Ă acum rolul principal îl are gândirea, organizând percepția, memoria și imaginația Ă iar în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face posibilă fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea fenomenelor psihice. Există o memorie imaginativă, asigurând păstrarea și reproducerea reprezentărilor, una verbal-logică referitoare la idei, o memorie afectivă (creând posibilitatea retrăirii unor emoții, sentimente) și o memorie motorie (făcând posibilă formarea de priceperi și deprinderi). A existat tendința de a separa memoria în două categorii: una a spiritului (conservând imaginile și ideile) și una a creierului, o memorie a mișcărilor, stând la baza formării priceperilor și deprinderilor (după H. Bergson). Această distribuție nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și o memorie motorie (făcând posibilă formarea de priceperi și deprinderi). A existat tendința de a separa memoria în două categorii: una a spiritului (conservând imaginile și ideile) și una a creierului, o memorie a mișcărilor, stând la baza formării priceperilor și deprinderilor (după H. Bergson). Această distribuție nu a mai rezistat în raport cu cercetările din secolul nostru: ambele manifestări ale memoriei ascultă de aceleași legi (parte din ele descrise de I.P. Pavlov și E. Thorndike) iar în evoluția învățării se observă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Există însă o memorie mai elementară, prezentă la animale, care nu comportă un efort conștient și o memorie superioară, logică Ă specific umană. 2. Pentru a preîntâmpina eventualele confuzii e bine să precizăm câțiva termeni frecvent utilizați în pedagogie; deprindere, pricepere, cunoștință. În orice act învățat sunt prezente aspecte de stereotipie și de variabilitate. De pildă, în conducerea automobilului: pornirea de pe loc se face totdeauna cu aceleași mișcări, dar, odată ieșit în stradă, mânuirea volanului, accelerarea, frânarea depind de forma traseului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se face totdeauna cu aceleași mișcări, dar, odată ieșit în stradă, mânuirea volanului, accelerarea, frânarea depind de forma traseului și de obstacolele întâlnite. În unele activități predomină monotonia, stereotipia, pe când în altele găsim multă variabilitate. În funcție de predominanță vom vorbi de pricepere sau deprindere. Numim deprinderi acele acte învățate în care predomină reacțiile relativ constante, în raport cu condițiile constante. Astfel, sunt deprinderi: mersul, îmbrăcatul, scrisul, calculul mintal elementar (tabla înmulțirii). Vom desemna prin priceperi acele acte învățate în care predomină reacțiile plastice, capabile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
altele găsim multă variabilitate. În funcție de predominanță vom vorbi de pricepere sau deprindere. Numim deprinderi acele acte învățate în care predomină reacțiile relativ constante, în raport cu condițiile constante. Astfel, sunt deprinderi: mersul, îmbrăcatul, scrisul, calculul mintal elementar (tabla înmulțirii). Vom desemna prin priceperi acele acte învățate în care predomină reacțiile plastice, capabile de a se adapta prompt la condițiile variabile ale mediului: conducerea unui autovehicul este o pricepere întrucât domină variabilitatea. Tot priceperi sunt și cele implicate în mânuirea unui strung sau în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]