2,532 matches
-
adăugat, pe vest, pridvorul cu două niveluri și au fost lărgite ferestrele. În anul 1929 au fost tăiate ferestrele care încadrează ușa dintre naos și pronaos. Biserica este construită din bârne asamblate în sistem „blockbau” și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
blockbau” și are plan dreptunghiular, cu pridvor cu două niveluri pe vest și absidă a altarului poligonală, în retragere. La interior este de remarcat bolta de secțiune poligonală, pe console (în comparație cu bolțile semicilindrice întâlnite de obicei), iar la exterior sunt pridvoarele cu arcade pe stâlpi sculptați și parapete traforate. Acoperișul, cu streașină dublă, are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor în consolă, deschisă, cu arcade pe stâlpi și acoperiș înalt, piramidal. Pictura murală are un program iconografic dominat, în naos
Biserica de lemn din Bârsana () [Corola-website/Science/307971_a_309300]
-
în acceptarea existenței unui strămoș întemeietor al Bucureștiului cu numele de Bucur. Biserica, închinată sfinților Atanasie și Chiril, are dimensiuni mai puțin impunătoare, dar bine proporționate. Fațadele construcției sunt liniștite și drepte, vopsite în alb. Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
Bucur. Biserica, închinată sfinților Atanasie și Chiril, are dimensiuni mai puțin impunătoare, dar bine proporționate. Fațadele construcției sunt liniștite și drepte, vopsite în alb. Intrarea se face printr-un pridvor elegant asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
primit rangul de iconom stavrofor. Biserica este construită din piatră brută, fiind în întregime tencuită în afară de unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan triconc, cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica Aroneanu, având un pridvor deschis ale cărui arcade semicirculare se sprijină pe coloane de secțiune circulară sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
unele părți speciale (brâul, canelurile și coloanele). Ea este construită în plan triconc, cu turlă deasupra naosului, întocmai ca și Biserica Aroneanu, având un pridvor deschis ale cărui arcade semicirculare se sprijină pe coloane de secțiune circulară sau pătrată. În interiorul pridvorului se mai văd resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
resturi de frescă, precum și unele imitații de zugrăveală. Sub ocnițele de sub streașină s-a realizat un brâu simplu, profilat, care împarte suprafața zidurilor în două registre inegale, pe ambele fiind realizate șiruri de arcaturi oarbe, întrerupte în dreptul ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
ferestrelor și a pridvorului. Deasupra soclului, este dispusă o friză de caneluri care înconjoară întreaga biserică. Turla de formă octogonală are ferestre dispuse spre cele patru puncte cardinale, însă fără nici un element decorativ. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor deschis, pronaos, naos și altar, care înfățișează un amestec de elemente structurale clasice cum ar fi: boltirea în sistemul arcurilor piezișe a naosului - cu altele de inovație recentă: înlocuirea peretelui despărțitor dintre pronaos și naos cu arcade sprijinite pe doi
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
de vedere arhitectonic, ea are o formă dreptunghiulară cu absida altarului spre răsărit așa cum este la toate bisericile armenești. Turla este octogonală și zveltă, asemănătoare cu cea de la Mănăstirea Dragomirna, având patru ferestre înguste dispuse în cele patru puncte cardinale. Pridvorul bisericii are o cornișă triunghiulară cu câte două ferestre de fiecare parte a ușii. Pronaosul și naosul au bolți realizate în stil moldovenesc. Între pronaos și naos se află un spațiu îngust, cu o boltă semicilindrică, cu dublouri, care amintește
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
fost adusă de domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) de la Mănăstirea Bisericani. Între anii 1858-1862, în timpul stăreției maicii Tavefta Ursache, s-au efectuat lucrări de reparații și de extindere a bisericii: au fost desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
fost desființate zidurile interioare dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a Pantocratorului. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a Pantocratorului. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a picta pereții interiori ai bisericii (1858-1861). Cu ocazia acestor reparații, biserica a fost
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
naosului (unul pe latura sudică și unul pe latura nordică, a căror bază sprijină în interior arcul principal al naosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. În interior a fost eliminat zidul de mare grosime care separa pridvorul inițial de pronaos, el fiind înlocuit cu trei arce care se sprijină pe două rânduri de coloane dorice masive. Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară a bisericii, operă a celebrului pictor român Nicolae Grigorescu (1838-1907). Petrecând iarna în Munții
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
la curent cu mersul evenimentelor, iar când se întorcea, în loc de sfinți, realiza desene patriotice. După terminarea lucrărilor de la Agapia, dorința de a pleca la studii în străinătate a pus definitiv stăpânire pe sufletul artistului. În pereții laterali ai bisericii, din pridvorul inițial (astăzi aflat în pronaos) se află o nișă cu ancadramente din piatră sculptată, unde au fost descoperite mormintele ctitorilor: hatmanul Gavriil Coci, soția sa Liliana și fiica lor Safta. Ulterior, în acest mormânt au fost depuse osemintele arhiepiscopului Ghedeon
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
Sacerdoteanu precizează că mănăstirea a fost la origine ctitorie boierească și că a devenit ctitorie voievodală mai târziu. În 1942, Nicolae Ghica-Budești consideră că biserica pare a fi anterioară domniei lui Matei Basarab, care nu a făcut decât să adauge pridvorul. Dar macheta bisericii pictate în cadrul tabloului votiv și ținută de voievod și de soția sa este reprezentată fără pridvor. Mănăstirea a fost renovată de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când o parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
1942, Nicolae Ghica-Budești consideră că biserica pare a fi anterioară domniei lui Matei Basarab, care nu a făcut decât să adauge pridvorul. Dar macheta bisericii pictate în cadrul tabloului votiv și ținută de voievod și de soția sa este reprezentată fără pridvor. Mănăstirea a fost renovată de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când o parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se aflau. În locul lor a construit clădiri noi pe baza unor proiecte făcute de diversi arhitecți
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
este un triconc sârbesc încununat de o zveltă turlă octogonală atât la exterior, cât și la interior, prelungit de un pronaos dreptunghiular îngust, boltit cu două calote sprijinite la mijloc pe un arc transversal. La origine, biserica nu avea largul pridvor cu turlă scundă octogonală, adaos care astăzi constituie cea mai distinctivă structură a siluetei generale; apariția lui Preda Brâncoveanu în tabloul votiv, boier despre care Paul de Alep afirmă că ar fi luat sub îngrijire multe ctitorii ale voievodului Matei
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
au fost umplute și netezite ulterior, când fațadele bisericii au fost tencuite și date cu var. S-a constatat, de asemenea, că, la origine, altarul, naosul și pronaosul au avut un parament de cărămidă aparentă alternând cu benzi tencuite, spre deosebire de pridvorul, construit mai târziu, din zidărie obișnuită. Turla, după cum este reprezentată în tabloul votiv, așa cum este și astăzi, are un parament format din cărămizi aparent orizontale, alternând cu benzi tencuite, despărțite în dreptunghiuri prin grupuri de trei cărămizi puse pe lat.
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
voievod și dorind să ridice Arnota la rangul de ctitorie voievodală, dar dispunând de mijloace modeste ale vremii, Matei Basarab a pus să se văruiască fațadele bisericii, iar turla, fiind încă în stare bună, a fost lăsată cu paramentul originar. Pridvorul a fost adăugat puțin timp după repararea și pictarea bisericii, căci arhitectura sa este caracteristică primei jumătăți a secolului al XVII-lea, reprezentând o interpretare învechită a planului de cruce în greaca înscrisă, cu arcadele în plin cintru susținute de
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
au înlocuit biserica de lemn cu una de zidărie, care a fost reparată și pictată de Matei Basarab și Preda Brâncoveanu; aceștia au adăugat chilii, un turn clopotnița la intrarea în incintă, iar mai târziu biserica a fost mărită cu pridvor. Constantin Brâncoveanu, descendent colateral, s-a ocupat de mănăstirea Arnota, ajunsă într-o stare gravă de părăsire și de ruină, chiar în timpul în care era mare spătar (1682-1686) înainte de a domni. În proteză s-a descifrat inscripția: “Ianache fiul lui
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
-l avea drept pildă pe Nicodim, ctitorul mănăstirilor Vodița și Tismana, organizatorul vieții monahicești în Țara Românească. Leit-motivul funerar reapare in pronaos prin scenele obișnuite: alegoria licornei și a profetului Iona vomitat de balenă, iar Judecata din urmă, pictată în pridvorul, construit mai târziu după corpul principal al bisericii, dă ansamblului de pictură de la Arnota finalitatea sa firească. Pentru a defini stilul picturii de la Amota, nu ne vom referi la tipurile iconografice, foarte elaborate, care păstrau caracterul clasic, propriu spiritului sobru
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
p. 43-60). Pe exterior, lăcașul de cult, era înconjurat de un brâu de cărămizi așezate în formă de dinți. Portalul intrării se remarcă printr-un ancadrament ornat cu o superbă decorație litică ce imită sculptura în lemn. Interesant este că pridvorul, astăzi dispărut în întregime, pare a fi contemporan cu biserica fapt neobișnuit pentru arhitectura acelei perioade. Păstrat fragmentar, zidul de incintă urma un plan hexagonal. Accesul în complex se făcea printr-un impozant turn-clopotniță, situat pe mijlocul laturii scurte de
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
Mică Domnească, monument arhitectonic datând din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
din mijlocul secolului al XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor făcute de N.Brătescu
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
XV-lea păstrat fără modificări, de altfel este singurul cunoscut din Țara Românească. Este ctitoria lui Vlad Călugărul și a soției sale Smaranda. Are planul trilobat de formă alungită, compus din pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul prezintă analogii cu pridvorul bisericii domnești de sus, pronaosul având și rol de gropnită pentru "conița Stanca" nepoata lui Constantin Brâncoveanu. Casa zisă a doamnei Bălașa, cu inscripția ce o datează la 1650 se datorește transformărilor făcute de N.Brătescu la 1852, prilej cu
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]