2,775 matches
-
care el o instituie între forma a priori și conținutul sensibil al oricărei cunoștințe. Conceptul tocmai amintit are o poziție privilegiată pentru ceea ce vor deveni la Kant analitica și dialectica. Astfel, la o primă vedere constatăm că unele forme a priori ale facultății de cunoaștere (și ale altor facultăți: "dorința", "voința" etc.) condiționează în mod nemijlocit și necesar cunoașterea însăși (și actele bazate pe celelalte facultăți); iar scoaterea la iveală a acestei condiționări devine posibilă prin deschiderea unui orizont al rostirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sofistic, problema aristotelică ce a motivat construcția logicii organon; deși, sub determinativul "logic", el face totdeauna evaluări asupra corectitudinii strict formale, în orizontul căreia sunt semnificative cele două specii de raționament. Important pentru el este cum obținem "judecăți sintetice a priori", pentru că acestea reprezintă cunoștința veritabilă, fiind necesare, universale și sporind cunoașterea; altfel spus, importante sunt, din perspectiva constituirii cunoștinței veritabile, condițiile de posibilitate ale judecăților sintetice a priori. Ceea ce înseamnă că diferența dintre "fenomen" și "aparență", la care va trebui
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
specii de raționament. Important pentru el este cum obținem "judecăți sintetice a priori", pentru că acestea reprezintă cunoștința veritabilă, fiind necesare, universale și sporind cunoașterea; altfel spus, importante sunt, din perspectiva constituirii cunoștinței veritabile, condițiile de posibilitate ale judecăților sintetice a priori. Ceea ce înseamnă că diferența dintre "fenomen" și "aparență", la care va trebui să ajungem în demersul nostru, pentru că ea reprezintă temeiul ultim al separației dintre analitică și dialectică (sau originea acestora), nu mai poate avea semnificație doar în orizontul cunoașterii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raționamentele dialectice" (toate conchizând asupra necondiționatului, pentru care nu există niciodată un concept "plin", adică legat de un obiect posibil prin experiență, ajungându-se astfel la aparență), ci sunt și "critici", discipline investite cu sarcina de a stabili elementele a priori ale cunoștinței, competențele acestora, dar mai cu seamă limite ale folosirii acestor elemente. Vorbind, preeminent, despre cunoștințe, admițând punctul de vedere judicativ după care forma acestora trebuie să fie judecata, fiindcă doar aceasta poate fi adevărată sau falsă (poate avea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și principiile subiective ale acesteia, dar înrădăcinate în însuși felul de a fi al facultății noastre de cunoaștere ca și cum ar fi principii obiective (dialectica), astfel încât prima face posibilă cunoașterea fenomenului, socotită de Kant cunoaștere veritabilă (în forma judecății sintetice a priori), iar cea de-a doua "se va mulțumi deci să descopere aparența judecăților transcendente și, în același timp, să împiedice ca ea să înșele; dar niciodată ea nu poate face ca această aparență să și dispară (ca aparența logică) și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
analiza "elementelor" raționării, cea de-a doua prin aplicarea corect-formală a regulilor desprinse de analitică, își păstrează încă o funcție constitutivă; în cazul analiticii, ca atare, prin unele elemente ale sale, iar dialectica indirect, prin indicarea limitelor aplicării formelor a priori ale facultății de cunoaștere în mod transcendent (adică la obiecte proprii, care, astfel, nu pot fi obiecte ale unei experiențe). Dialectica, atâta vreme cât rămâne la un sens foarte general, stabilit de Kant atunci când precizează sarcinile celor două părți ale logicii transcendentale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
împlinit al cunoștinței, ca "adevăr pozitiv", adică acord al judecății cu obiectul ei dat în experiență). Logica transcendentală, în schimb, are în vedere tocmai raportarea intelectului, prin regulile sale, la obiecte, chiar dacă unele concepte ale sale (categoriile) sunt exclusiv a priori. De aceea, logica transcendentală este în mod direct o logică a adevărului. Este necesară, așadar, pentru dobândirea unei cunoștințe veritabile de o relație a formelor intelectului cu obiectele, dar una care face posibilă raporarea la obiectul dat în sensibilitate, nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
critică", pentru Kant. Cum știm, categoriile constituie condiții ale sintezei empirice, prin urmare, condiții de posibilitate a experienței; alături de ele, însă, se află multe alte concepte ale intelectului, apoi altele ale rațiunii. Conceptele din prima grupă, anume categoriile, "exprimă a priori raporturile percepțiilor în fiecare experiență" și din acest motiv "se cunoaște realitatea lor obiectivă, adică adevărul lor transcendental și acesta, ce-i drept, independent de experiență, totuși nu independent de orice raport cu forma unei experiențe în genere și cu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
experiențe în genere și cu unitatea sintetică, singura în care obiectele pot fi cunoscute sintetic."108 Adevărul transcendental respectă regula corespondenței dintre cunoștință și propriul obiect (empiric), deși cunoștința în cauză ține de un concept care exprimă el însuși, a priori, condițiile preluării acestui obiect. Adevărul transcendental este înfăptuit în acele judecăți al căror predicat este o categorie; desigur, o categorie care și-a "găsit" un obiect, exprimat, în structura judecății, prin subiect. El este suportul unei "teoreme" pe care Kant
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
schemele temporale, și ajungând la conștiința propriu-zisă de timp proprie postulatelor gândirii empirice, în genere. Adevărul transcendental se deosebește de cel empiric prin sens, dar mai cu seamă prin sfera de aplicație: adevărul tanscendental este propriu doar judecăților sintetice a priori care au ca predicat o categorie (din cele douăsprezece conținute în tabela kantiană). Faptul acesta este plin de semnificații "critice"; el însuși stabilește o limită clară de semnificație, de aplicabilitate, a cunoștinței veritabile. Ne interesează însă aici doar sensul fundamental
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așadar nici principiul sintezei empirice (în intuiția sensibilă, în imaginație, în aprehensiune). De acesta se ocupă, în mod exclusiv, logica transcendentală. Din aceeași cauză, logica generală nu cunoaște, dintre judecățile necesare, decât judecata analitică, nu și pe cea sintetică a priori; pe aceasta din urmă o poate accepta, însă doar formal, reducând-o la condiții strict formale de exprimare a sa, adică la forma judecății analitice. În schimb, judecata sintetică a priori este tipul fundamental de judecată din perspectiva logicii transcendentale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decât judecata analitică, nu și pe cea sintetică a priori; pe aceasta din urmă o poate accepta, însă doar formal, reducând-o la condiții strict formale de exprimare a sa, adică la forma judecății analitice. În schimb, judecata sintetică a priori este tipul fundamental de judecată din perspectiva logicii transcendentale, care nu doar o asistă formal, ci îi precizează condițiile de posibilitate, o constituie ca atare. Adevărul corespunzător acesteia este cel transcendental. Din această perspectivă, adevărul transcendental apare ca o condiție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
posibil."109 Îl precede, îl condiționează; oarecum, îl cuprinde, fiindcă nici adevărul transcendental nu ar fi ceva în absența celui empiric. 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma "logică" a cunoștinței veritabile este judecata sintetică a priori. Dar, potrivit lui Kant, există mai multe tipuri de judecăți: analitice, sintetice, a priori, a posteriori, analitice a priori, sintetice a posteriori, sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu ar fi ceva în absența celui empiric. 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma "logică" a cunoștinței veritabile este judecata sintetică a priori. Dar, potrivit lui Kant, există mai multe tipuri de judecăți: analitice, sintetice, a priori, a posteriori, analitice a priori, sintetice a posteriori, sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
absența celui empiric. 3.2.1.4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma "logică" a cunoștinței veritabile este judecata sintetică a priori. Dar, potrivit lui Kant, există mai multe tipuri de judecăți: analitice, sintetice, a priori, a posteriori, analitice a priori, sintetice a posteriori, sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile de funcționare a facultăților de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
4. Statutul de judecată și cunoștința veritabilă Forma "logică" a cunoștinței veritabile este judecata sintetică a priori. Dar, potrivit lui Kant, există mai multe tipuri de judecăți: analitice, sintetice, a priori, a posteriori, analitice a priori, sintetice a posteriori, sintetice a priori. Nu aceste tipuri de judecăți constituie tema acestui subcapitol, ci statutul de judecată, în sens logic (după regulile logicii transcendentale kantiene) și condițiile cunoștinței veritabile. Luând seama la modalitățile de funcționare a facultăților de cunoaștere, la sarcinile esteticii transcendentale și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă. De explicarea celei dintâi și de formularea argumentelor privind respingerea celei de-a doua este legat însuși proiectul amintit, al "criticii rațiunii pure". Întrebarea fundamentală a acesteia: cum sunt posibile judecăți sintetice a priori? este ea însăși posibilă pe baza diferenței dintre cele două feluri de cunoștințe (de fapt, una singură fiind cunoaștere ca atare).110 Cunoștința veritabilă este, în înțeles kantian, necesară, universală și are însușirea de a spori cunoașterea. Dar care este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
început o anume judecată, pentru că el era încredințat de faptul că adevărul în fond, în tot demersul "critic" al lui Kant (din prima Critică) este vorba despre adevăr nu poate fi decât în proprietatea judecății, anume a judecății sintetice a priori. Așadar, el a căutat, fără ocolișuri, tipul de judecată (nu de noțiune sau de raționament) corespunzător cunoștinței veritabile. Întrucât nici unul dintre cele patru tipuri de judecăți acceptate în clasificările logicii generale analitice și sintetice, a priori și a posteriori nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a judecății sintetice a priori. Așadar, el a căutat, fără ocolișuri, tipul de judecată (nu de noțiune sau de raționament) corespunzător cunoștinței veritabile. Întrucât nici unul dintre cele patru tipuri de judecăți acceptate în clasificările logicii generale analitice și sintetice, a priori și a posteriori nu acoperă, luat singur, toate însușirile unei cunoașteri veritabile, Kant ajunge la ideea despre judecata sintetică a priori; doar aceasta poate fi purtătoarea celor trei însușiri. Problema care se ivește în demersul său este legată de posibilitatea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoștinței veritabile. Întrucât nici unul dintre cele patru tipuri de judecăți acceptate în clasificările logicii generale analitice și sintetice, a priori și a posteriori nu acoperă, luat singur, toate însușirile unei cunoașteri veritabile, Kant ajunge la ideea despre judecata sintetică a priori; doar aceasta poate fi purtătoarea celor trei însușiri. Problema care se ivește în demersul său este legată de posibilitatea unei asemenea judecăți, dat fiind faptul că doar ceea ce nu este legat (prin constituire) de experiență (fiind a priori) poate fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sintetică a priori; doar aceasta poate fi purtătoarea celor trei însușiri. Problema care se ivește în demersul său este legată de posibilitatea unei asemenea judecăți, dat fiind faptul că doar ceea ce nu este legat (prin constituire) de experiență (fiind a priori) poate fi necesar și universal; numai că, dacă acesta ține doar de principii logice, îndeosebi de identitate (adică judecata este analitică, P fiind în identitate (parțială) cu S), cunoașterea nu dobândește nici un spor. Din acest motiv este necesară sinteza în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cunoașterea nu dobândește nici un spor. Din acest motiv este necesară sinteza în judecată, în așa fel încât și condiția din urmă privind cunoștința veritabilă sporul cunoașterii să fie împlinită. Prin urmare, Kant trebuia sa rezolve problema posibilității judecății sintetice a priori; și o rezolvă, cum știm, susținând că facultatea de cunoaștere posedă "forme a priori" în care este prelucrat materialul sensibil, datele simțurilor despre "obiecte" exterioare lor, pe baza "obiectului transcendental", cum s-a precizat mai sus. Spațiul și timpul sunt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așa fel încât și condiția din urmă privind cunoștința veritabilă sporul cunoașterii să fie împlinită. Prin urmare, Kant trebuia sa rezolve problema posibilității judecății sintetice a priori; și o rezolvă, cum știm, susținând că facultatea de cunoaștere posedă "forme a priori" în care este prelucrat materialul sensibil, datele simțurilor despre "obiecte" exterioare lor, pe baza "obiectului transcendental", cum s-a precizat mai sus. Spațiul și timpul sunt astfel de forme a priori ale sensibilității, categoriile sunt ale intelectului, iar Ideile, ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
știm, susținând că facultatea de cunoaștere posedă "forme a priori" în care este prelucrat materialul sensibil, datele simțurilor despre "obiecte" exterioare lor, pe baza "obiectului transcendental", cum s-a precizat mai sus. Spațiul și timpul sunt astfel de forme a priori ale sensibilității, categoriile sunt ale intelectului, iar Ideile, ale rațiunii. Cercetarea cunoștinței veritabile trebuie să înceapă cu o "teorie transcendentală a elementelor", care cuprinde: a) o teorie despre componenta sensibilă a cunoașterii (a sensibilității, ca prim nivel al facultății de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sistem complet al rațiunii pure. Analitica și dialectica, părțile logicii transcendentale, ocupă o parte din proiectul critic; și este vorba despre partea esențială a acestuia, raportat la miza sa: scoaterea la iveală a condițiilor de posibilitate a judecăților sintetice a priori. Tocmai pe baza cercetărilor din "Analitica transcendentală" și din "Dialectica transcendentală" poate fi operată diferența dintre cunoștința veritabilă și cunoștința aparentă: prima problemă "tehnică" a proiectului critic. De altminteri, așa cum spuneam mai sus, indicarea, descrierea, explicarea și aplicarea tuturor aspectelor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]