1,457 matches
-
În 1971 este deschisă publicului Casa-muzeu Solca, situată la ieșirea din oraș către Marginea. Casa este construită în stil tradițional românesc și datează din anul 1670. Este un monument de arhitectură populară reprezentativă pentru zona etnografică Rădăuți: are pridvor cu prispă, tindă și două camere; în interior sunt expuse obiecte originale specifice unei locuințe țărănești, dispuse în mod firesc și autentic. Casa-muzeu Solca, poartă astăzi numele Casa “Saveta Cotrubaș” și aparține de Complexul Muzeal Bucovina Suceava. După Revoluția din decembrie 1989
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat pe partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă pătrată și este deschis. Pe două laturi este înconjurat de o prispă și o scară ce duce până la turnul-clopotniță. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
a monumentelor istorice sub codul LMI: . Construită în 1797, biserica de lemn Peștiș este probabil o refacere a bisericii vechi de lemn. Modificări importante i-au fost aduse și în anul 1862 când turnul este refăcut și a fost adaugată prispa ce înconjoară biserica. În 1922 biserica este din nou reparată. Planul bisericii este dreptunghiular, raportul dintre lungimea (19,7 m) și lățimea (6,2 m) bisericii diferind mult față de alte biserici. Semnele crestate pe stâlpii prispei vin să întărească părerea
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
și a fost adaugată prispa ce înconjoară biserica. În 1922 biserica este din nou reparată. Planul bisericii este dreptunghiular, raportul dintre lungimea (19,7 m) și lățimea (6,2 m) bisericii diferind mult față de alte biserici. Semnele crestate pe stâlpii prispei vin să întărească părerea că edificiul a suferit diferite intervenții ce i-au modificat considerabil forma. Intrarea în biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
anul 1790 a fost cea mutată la Leurda. Sub aspectul planimetriei, biserica prezintă un plan dreptunghiular ce se încheie spre est cu absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, prin intermediul unei prispe. Interiorul edificiului este compartimentat în pronaos, naos și altar. În zona naosului, spre altar, biserica are pe fiecare latură câte un apendice, tot din lemn. În aceste spații create se găsesc băncile cantorilor și a diacului. Pronaosul are un tavan
Biserica de lemn din Leurda II () [Corola-website/Science/318051_a_319380]
-
război mondial și mai apoi cu ocazia restaurării monumentului în anul 1965. Biserica se află în mijlocul cimitirului, astfel că numai din motive tehnice, preîntâmpinarea pătrunderii umezelii la talpa edificiului, ea are pe laturile de sud, vest și nord ale navei prispe mărginite de „săgeți” (așa se cheamă stâlpii în graiul local). Inexistența unei legături între talpa bisericii și talpa prispei este de natură să explice faptul că la început construcția nu a avut prispă decât poate pe latura de sud. Evazarea
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
numai din motive tehnice, preîntâmpinarea pătrunderii umezelii la talpa edificiului, ea are pe laturile de sud, vest și nord ale navei prispe mărginite de „săgeți” (așa se cheamă stâlpii în graiul local). Inexistența unei legături între talpa bisericii și talpa prispei este de natură să explice faptul că la început construcția nu a avut prispă decât poate pe latura de sud. Evazarea acoperișului în scopul unei bune protejări a pereților a determinat adăugarea pe laturile de nord și de vest a
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
de sud, vest și nord ale navei prispe mărginite de „săgeți” (așa se cheamă stâlpii în graiul local). Inexistența unei legături între talpa bisericii și talpa prispei este de natură să explice faptul că la început construcția nu a avut prispă decât poate pe latura de sud. Evazarea acoperișului în scopul unei bune protejări a pereților a determinat adăugarea pe laturile de nord și de vest a acelui spațiu. În interiorul bisericii, stabilitatea unei bolți semicilindrice cu o atât de mare deschidere
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
acest spațiu. „Barta” înconjoară pereții bisericii și tot ea este prezentă la contrafișele care leagă „săgețile” de „cursurău” (adică stâlpii de cunună), contrafișe ce au și ele o denumire specifică-„popic”. Nu numai decorul de sub streașina bisericii ori de la stâlpii prispei de sud este demn de admirat la această biserică. La portal, patru brâuri se arcuiesc împreună cu linia canatului, în plin centru, alăturându-li-se linii meandrice ori în zig-zag ce șerpuiesc în spațiile dintre brâuri. Pe bolta naosului sunt zugrăvite
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
pereților, atât în interior, cât și în exterior, cu un strat gros de ceamur. Temelia este scundă, pietrele s-au afundat aproape de tot în pământ din cauza umezelii cauzate de apa căzută foarte aproape de temelie, atât datorită lipsei din plan a prispei, cât și a streașinei foarte retrase. La absidă, bârnele din cununile pereților sunt prinse între ele prin cheotorile în formă de ,T", cheotori care au fost executate numai din topor, în vremea în care fierăstrăul era o unealtă foarte rară
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
cult anterior. Biserica este împărțită în pronaos, naos și altar dreptunghiular, decroșat. Dimensiunile monumentului sunt modeste. Pereții au fost ciopliți din bârne de stejar așezate în cununi orizontale. Capetele grinzilor sunt îmbinate după sistemul de cheotori în coadă de rândunică. Prispa ce se desfășoară pe toată lungimea laturii de miazăzi este sprijinită de șase stâlpi ornamentați cu inele și contrafișe. Intrarea scundă se deschide în peretele sudic al pronaosului. Ușciorii care o încadrează au fost împodobiți cu motivul frânghiei răsucite, sculptate
Biserica de lemn din Calna () [Corola-website/Science/315510_a_316839]
-
lăcaș de lemn al acestei așezări a fost ridicat în secolul al XVII-lea, în spiritul tradițiilor străvechi, constructive și decorative. În modeste proporții, înfățișează planul dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Forma originală a bisericii nu avea prispă și clopotniță, aceste elemente fiind adăugate fie în secolul al XIX-lea, fie în timpul reparațiilor din anul 1916. Se presupune că actualele arce transversale ale bolților le-au înlocuit pe cele originale, sculptate după obiceiul vremii în care fusese înălțat
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
arce transversale ale bolților le-au înlocuit pe cele originale, sculptate după obiceiul vremii în care fusese înălțat monumentul. O clopotniță îngustă, de secțiune pătrată, cu marginile interioare ale deschiderilor cu decor sculptat. În scopul cuprinderii sub același acoperiș a prispei, adăugată pe latura de sud, a fost modificată șarpanta, lărgindu-se, drept care se văd, din afară, bolțile semicilindrice, aceea a absidei fiind racordată pe est, prin trei fâșii curbe. Arta sculptării lemnului se vădește în originalitatea brâului median al navei
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în biserică spre pronaos. Deasupra pronaosului exista și un turn-clopotniță, nu prea înalt, acoperit de un coif piramidal. În a doua jumătate a secolului XVIII-lea, biserica a fost pictată. Una din icoanele ce împodobea altă dată biserica
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost terminat în primăvara anului 1775. În mai 1837 i se aduc importante intervenții arhitecturale. Este singura biserică din Sânbenedic cocepută cu clopotniță (construcție separată), dar fără prispă. Construcția a fost mărită spre vest refăcându-se și „ceriul” pronaosului, lucru consemnat de meșterul lucrărilor. În aceeași etapă de renovare a fost închis accesul de pe partea de nord (lucru puțin obișnuit) și a dispărut portalul sculptat de pe această parte
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
consolelor, înscriu un plan dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Clopotnița de peste pronaos, al cărui foișor în console are arcade pe colonete sculptate, și fleșă înaltă, constituie un adaos din 1811 sau 1869. Contemporană cu aceasta este și prispa de vest, cu brațul cioplit în trepte, stâlpi liberi, racordat prin contrafișe, grinzi cu bogată profilatură. Ferestrele sunt și ele ulterioare, originare find numai cele de decroș, tăiate în acoladă, ca și deschiderile din peretele dinspre pronaos și naos, cu
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
zăresc abia unele gospodării, și, din când în când, unda argintie a apei. Datată în secolul al XVIII-lea, construită în satul Belioara, contopit ulterior în Poșaga de Sus, are planul dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate a brâului ,în frânghie”, la
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
de la Certeju de Jos, iar celălalt cu Nicolae, artistul originar din Lupșa Mare) au executat împodobirea dulapului proscomidiar. În anul 1888, de-a lungul pereților de sud și vest, tencuiți la exterior cu același prilej, și-a făcut apariția o prispă îngustă, ridicată pe un soclu din piatră; alte reparații au avut loc în anii 1937 și 1990. Biserica este menționată atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
joasă înălțime, racordata la traseul pereților prin fâșii curbe. Alături de ferestrele edificiului, de contur dreptunghiular, ulterior executate, se păsrează, pe latura de sud, arhaicul luminator, al cărui oblon este prevăzut cu patru ochiuri circulare. Unei etape mai târzii se datoreaza prispa, de-a lungul peretelui de sud, cu o suită de arcade, amintind structura târnațului de la casa țărăneasca. Amplă tâmpla, a cărei compoziție sintetizează teme de bază ale iconografiei răsăritene, inclusiv dverele împărătești, de o reală valoare artistică, dezvăluie prin realizarea
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
un an și jumătate de diferiți responsabili cu cultura de la mai multe instituții, inclusiv de la Secția de Propagandă a PCR. Responsabilii cu propaganda au reproșat filmului că imaginea este prea sumbră și prea întunecată, că țăranii sunt reprezentați dormind pe prispă și umblând desculți, că se face referire la legionari și la rege în discuțiile din poiana lui Iocan. Ei erau nemulțumiți că lumea satului din România era prezentată într-o imagine urâtă, iar casele țărănești erau prea sărăcăcioase. Regizorul s-
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
în elevație, printr-o boltă unică, semicilindrică, cu timpan pe vest și fâșii curbe spre est, nealterată cu prilejul alungirii pereților, mutându-se doar capătul originar spre vest și intercalându-se o porțiune de boltă. În șirul adăugirilor intră și prispa, de pe latura de sud, cu stâlpi sculptați. Acoperișul, cu pante mari, pe conturul pereților, are învelitoare de șiță. Clopotnița detașată, pe două nivele (parter deschis și foișor cu arcade), a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
lăcaș de lemn incendiat. Are un plan simplu, dreptunghiular, cu absida poligonală, cu cinci laturi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nava a fost mărită spre vest.În secolul al XIX-lea, pe latura de sud a fost adăugată o prispă, cu stâlpi ciopliți, iar în 1939 un pridvor.Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, iar pereții absidei și ai navei au fost tencuiți la exterior, consolele a căror profiluri sugerează capul de cal fiind protejate. Pictura originală care
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
care a împodobit pereții lăcașului, realizată între 1769-1771 de Gheorghe Zugravul din Rășinari și de Crăciun Zugravul, se mai păstrează în naos și în absidă. Tipul de plan al bisericii este cel dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi. Prispa, de pe latura sud, cu stâlpii ușor ciopliți, a fost adăugată în secolul al XIX-lea, iar prodvorul în 1939. Învelitoarea de șiță a fost înlocuită cu țiglă, modificându-se și șarpanta. Pereții absidei, ca și cel de nord al navei
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
zid, supralărgită față de pereții navei; capătul de vest al bolții navei a fost modificat, intercalâdu-se o suprafață plană, necesară clopotniței (până atunci aflată separat); pereții exteriori au fost tencuiti; acoperișul modificat, (cu învelitoare de țiglă) prelungindu-se șarpanta și peste prispa adăugată, de pe latura de sud. Analiza monumentului, dincolo de aceste intervenții, are ca rezultat conturarea construcției inițiale cu elemente ce-i situează începutul la sfârșitul secolului al XVIII-lea: o navă, de numai 7,50 m lungime și 1,95 m
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]