3,372 matches
-
de călătorie De la Tian-Șan la munții de jasp...(1958). Uimit de „belșugul” care i se năzare, vizitatorul, executând obișnuitele plecăciuni dinaintea icoanelor ce îl însoțesc pretutindeni - comuniștii, poporul rus -, se regăsește atunci când, cătând la „minunile Kazahstanului”, se lasă impresionat de priveliștile fabuloase („poezia sălbatică a unor râuri”, „grandoarea” Tian-Șanului) ale unei țări unde trecutul se însuflețește cu legenda. Din păcate, artificiile livrești („taina de dincolo de nisipuri”, „grâul sclipește cu raze de smarald”) riscă să sporească impresia de neadevăr. Un tendenționism apăsat
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
versurile lui înscriindu-se în paradigma perspectivei antipoetizante a lui Zaharia Stancu și Marin Preda, de altfel conjudețeni: „Eu port în ochi toți bulgării de lut,/ Ce i-am arat atâția ani de-a rândul”. Unele poeme au ceva din „priveliștile” lui B. Fundoianu sau din tablourile lui Adrian Maniu, fără să închege totuși viziunea expresionistă de acolo, altele anticipează întrucâtva amărăciunea „îngerului vagabond” Dimitrie Stelaru („Cu florile de lut ale tristeții mele,/ Pe care țărm de zgură voi adormi în
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
uneori ca vânătoare, „pândă” a sensului ultim, a „sunetului ca ființă”, iar alteori ca revelație transpusă laconic, eliptic, într-o imagine stilizată sever, sterilizată de orice emoție materială. Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a singurei „priveliști stăruitoare”, „asemeni cântecului” - „priveliștea dinlăuntru”. Nostalgia purității originare și - cum s-a observat - „o tendință abia vizibilă de îngroșare expresionistă a detaliilor de univers liric” (Laurențiu Ulici) prefigurează o dimensiune complementară a poeziei lui S. Publicat după aproape două decenii
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
a sensului ultim, a „sunetului ca ființă”, iar alteori ca revelație transpusă laconic, eliptic, într-o imagine stilizată sever, sterilizată de orice emoție materială. Starea cel mai frecvent cultivată este aceea de contemplație extatică a singurei „priveliști stăruitoare”, „asemeni cântecului” - „priveliștea dinlăuntru”. Nostalgia purității originare și - cum s-a observat - „o tendință abia vizibilă de îngroșare expresionistă a detaliilor de univers liric” (Laurențiu Ulici) prefigurează o dimensiune complementară a poeziei lui S. Publicat după aproape două decenii, Îngerul exterminator (2002), sugerează
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile, cărțile”. Opusculul Sub nimbul familiar (1925) cuprinde câteva „schițe și priveliști lăuntrice” transpuse într-un fel de poeme în proză. Romanul Casa cu nalbă (1915-1916) (1926) urmărește schimbarea radicală pe care o suferă atitudinea unui tânăr artist și cugetător în contact cu realitatea. Inițial succesele, meditația senină în ambianța unui eden
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
Duhul cel Strâmb”: „Trei cioroi la o viroagă / în potopul de ninsoare / ori așteaptă ori se roagă / să răsară Negru-Soare [...] Duhul care peste ape / a zburat pe ceruri sfânt / au venit să îl îngroape / cioclii Duhului cel Strâmb”. Nu toate priveliștile derulate pe ecranul sufletesc sunt sumbre, apar și peisaje idilice, ca în grupajul Im Schwarzwald: „S-a trezit Pădurea Neagră / salbă țarinei mireasă / fum scot satele din salvă / casele în cer acasă”, dar asemenea imagini sunt contrapunctate imediat de celelalte
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
celui cu plete Romanticul”, e introdus un acrostih compunând numele Perpessicius. Cel puțin un text include sensuri sociale, vorbind în titlu de „mulțimi” și „pâine”, iar apoi de „mulțimile mugind / cu vântul rău adună știrile / din subștiri bătute de grindini”. Priveliștea din Peisagiu epifanie e de „iarnă fimbul”: „La copcă vidrele se strâng să prindă peștii grași / cu ghearele sticlite-n duh făcură gaură / în cer gerul taie felii de carne vie stele picură / în copcă lacrime de focul rece din
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de termeni și apoi tălmăcită, care este întîiul jurnal de călătorie românesc și întîia călătorie de studii[...] merge către lanuri și gospodărie sătească, spre instituțiile publice, spre școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre, edilitate și numai întîmplător către caracterul estetic al priveliștilor. El e înfipt ca un japonez modern, vrea să vadă tot și intră pretutindeni în ciuda îmbrăcăminții orientale ce atrage atenția asupră-i și, probabil, amuză." * * * În întreaga literatură universală, între foarte puțini autori există o diferență capitală, - ca mod de
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
dexteritate fabulatorie, drame singulare cu valoare de destin etnic, nu fără un pigment ludic, toate acestea nu pot ascunde „fenomenologia letalului”. Cum remarca Ion Vartic, prozatoarea „devine un anatomopatolog îndurerat și patetic, precis și crud însă, care descrie cu minuție «priveliștea cadavrului uman» încă viu și apoi imediat după extincție”. SCRIERI: Cei dintr-a V-a (în colaborare cu Victor Vântu), București, 1952; Ghiduș Arcăduș, București, 1953; Prietenul meu Vasile Clăbuc, București, 1956; Cutia de sticlă, București, 1957; Șmecherul în paradis
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]
-
din grecește și tipărită la Iași, cu ajutorul mitropolitului Gavriil Callimachi, precum și câteva traduceri anonime, păstrate în copii manuscrise. Tălmăcirile, realizate prin intermediare grecești, au în vedere scrieri de mare circulație în epocă: Întâmplările lui Telemah de Fénelon, Teatron politicon, adecă priveliște politicească, după manualul de educație a principilor al lui Ambrosius Marlianus, și, sub titlul Zăbava fantasiei, zece capitole din Gli scherzi geniali a italianului Gian Francesco Loredano. Traduceri: Alcătuire înaurită a lui Ravvi Samuil jidovului, mustrând rătăcirea jidovilor, Iași, 1771
DIMITRIU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286780_a_288109]
-
majoră în anticristologia Părinților Bisericii. Să vedem mai întâi visul (vv. 31‑35): 31 Tu, rege, priveai și iată o statuie (γ∅6©였<); această statuie era peste măsură de mare și înfățișarea ei era aleasă; stătea înaintea ta și priveliștea era grozavă. 32 Statuia avea capul de aur curat, pieptul și brațele de argint, pântecele și coapsele de aramă, 33 pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier și o parte de lut (≡ γ∅6φ< Η ≡ 6γν∀8← ΠΔΛΦ
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
care, prin fetișizarea bunurilor materiale și instituționalizarea gândirii dominate de principii utilitariste, marginalizau valorile spiritului. Tinerii poeți, promovați de numeroasele cenacluri pariziene și de cele peste o sută de mici reviste efemere, opun poeticii parnasiene, al cărei principiu era eternizarea priveliștilor lumii date, o poetică a visului, a misterului, a năzuinței spre „altceva”, spre „dincolo” (au-delà), spre imaterialitate și inefabil sau care comunica sentimentul urâtului, al spleenului și nevrozei provocate de climatul în care trăiau. Deosebită, prin materialul de inspirație și
SIMBOLISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289675_a_291004]
-
1908; O istorie de demult, București, 1908; Cântecul amintirii, București, 1909; Povestiri de seară, București, 1910; Apa morților, București, 1911; Povestiri de petrecere și de folos, Vălenii de munte, 1911; Un instigator, București, 1912; Bordeenii și alte povestiri, București, 1912; Priveliști dobrogene, București, 1914; Neamul Șoimăreștilor, București, 1915; Foi de toamnă, București, 1916; ed. Iași, 1921; 44 de zile în Bulgaria, București, 1916; Printre gene, București, 1916; File însângerate, Iași, 1917; Frunze-n furtună, București, 1920; În amintirea lui Creangă, Iași
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
nu e un oraș, ci o mănăstire" Din Aito am fost dus la Kannobin, la reședința patriarhului maronit, unde zăcea episcopul Mutran Seman, care era foarte bolnav. Kannobin este situat pe o costișă; privind de aici În vale, o frumoasă priveliște se deschide dinaintea ochilor. Acesta nu este nicidecum un oraș, după cum se spune În mod eronat În a doua ediție a Dicționarului enciclopedic francez, fiind vorba doar de o comunitate monahală. Există un obicei curios În această țară și, de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
solicitat asistență medicală, iar mai târziu m-au invitat În orașele lor de reședință (Tidin și Muktara), unde mi-am practicat meseria pentru o vreme, trăind acolo câțiva ani deosebit de plăcuți, bucurându-mă de cele mai frumoase și mai romantice priveliști ale Pământului Sfânt (Palestina). La Besherri am Încercat să-i vaccinez pe locuitori, dar operațiunea nu a dus la nici un rezultat, Întrucât nu s-au produs pustule. Am aflat că nici unul dintre ei nu se Îmbolnăvise de variolă, căci vacile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
englezesc cu destinația Alexandria. Bineînțeles că și această scurtă călătorie a avut peripețiile ei, Întrucât era Într-o perioadă când, În urma revoluției din Grecia, apele Mediteranei erau pline de pirați. În seara aceleiași zile În care am lăsat În urma noastră priveliștea piscurilor Înzăpezite ale Libanului, am văzut, la lumina lunii, că eram Înconjurați de cinci nave de luptă. Într-un limbaj plin de invective, căpitanul vasului nostru a fost somat să urce la bordul unuia dintre vasele amintite, fiind totuși liber
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
despre care auzisem atât de multe lucruri și care depăși cu mult așteptările mele. Nu voi vorbi aici despre Încântătoarea amplasare a orașului, nici despre palatele, bisericile și clădirile sale publice de-a dreptul magnifice. Nu voi descrie nici impunătoarea priveliște a apelor maiestuos curgătoare ale Nevei și nici multitudinea diferitelor Înfățișări exterioare ale unor lucruri care au fost descrise deja de alții Înaintea mea. Mă voi referi numai la o singură Întâmplare deosebită, care făcu ca șederea mea În această
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
să aștept să mi se ofere o a doua șansă. Pentru a face aceasta pe Îndelete, am Închiriat o căsuță pe malul Bosforului, Într-un oraș situat În cea mai frumoasă regiune a țării, de unde mă puteam bucura de o priveliște Încântătoare 201. Chiar În seara În care intrasem În posesia micii mele locuințe, am fost chemat pentru a Îngriji o grecoaică din apropiere, care Îmi solicitase asistență medicală. Mi s-a spus că avea febră. Am găsit-o În pat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Întâlnisem la Constantinopol numeroase ocazii pentru a studia natura ciumei -, adăugând că intenționa să publice relatările mele. Pe la prânz am ajuns În Pali și poruncirăm să ni se instaleze corturile În apropierea unei mlaștini Întinse, vizavi de oraș. Cea dintâi priveliște care se Înfățișă dinaintea ochilor noștri a fost aceea a cortegiilor funerare alcătuite din câțiva locuitori. La ora două, după masa de prânz, m-am dus la guvernator - care era indian - pentru a-i spune că eram nu numai călător
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o tensiune către adâncimile celeste, o chemare, străbătută de un fior de neliniște, a altor orizonturi. Gustul pentru exotic își are aici una din surse. Leul, cu un peisaj saharian conceput în maniera lui Leconte de Lisle, La Polul Nord, desfășurând priveliștea feerică a întinderilor de gheață încremenite într-un somn etern, Tanit - imn cartaginez, la fel ca Pe muntele Sitú, Cântarea lui Walmiki ș.a., sunt câteva izbânzi ale acestui prețuitor al formei frumoase și limpezi (Arta versurilor clare). Amețit de miresme
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
morminte lugubre. Sub afectările acestea există totuși o exasperare, o oboseală adevărată. Poezia erotică e palidă și convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai neconcludente sunt cele câteva versificări pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală, cu însușiri de plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de Poe (Corbul) și Shelley (Regina visurilor Mab
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
Prin burguri cu grofi aprigi și târguieli amare / La Lipsca și Trieste, la Viena, Amsterdam”. Pe orizontală, adică geografic, contemplația se deplasează de pe meleagurile autohtone tocmai spre Vestul îndepărtat american, încât, într-un ciclu al volumului Reîntoarcerile (1973), se regăsesc priveliști de preerii nesfârșite, cu bivoli sălbatici, turme de bizoni, șamani, șerpi, șoimi irochezi și alte păsări exotice, între care se distinge, fioros, Marele Eagle, ce „urcă spre piscuri semețe, / Ciocul plin de pești și de șerpi să și-l șteargă
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
dominantă este romantică. Pasionat, violent, poetul îl imită pe Byron, văzându-se sub zodia unui destin tragic. Mânat de o chemare nelămurită, ar vrea să zboare spre alte tărâmuri; sufletul îi arde, avid de „senzații/de-acele ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine
SIHLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
cartea despre Gogol a lui Lucian Raicu (1993), după care purcede la realizarea unui proiect ambițios, de durată, acela de a transpune în franceză opera românească a poetului care o fascinase în facultate, Benjamin Fondane. Astfel, apărea versiunea franceză a Priveliștilor (în volumul Le Mal des fantômes, 1996), apoi traducerea paginilor de critică literară (Images et livres de France, 2002), dramă Tăgăduința lui Petru urmând să fie inclusă în volumul Le Reniement de Pierre, suivi de poèmes inédits, pentru care Centre
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
Toate vor fi învinse prin învestire totală, prin munca epuizanta, încununată de realizări recunoscute și prin distincțiile care i s-au acordat. Traduceri: Lucian Raicu, Avec Gogol, Lausanne, 1993; Benjamin Fondane, Paysages, în Le Mal des fantômes, Paris, 1996, Paysages - Priveliști, ed. bilingva, Pitești, 1999, Images et livres de France, Paris, 2002; Une Anthologie de la poésie moldave, pref. Sorin Alexandrescu, Paris, 1996 (în colaborare cu Alain Păruit și Cornelia Golua); Magda Cârneci, Psaumes, Marseille, 1997 (în colaborare); G. Bacovia, Plomb, Lausanne
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]