58,730 matches
-
voim ca slava binelui să rămână tot timpul nedespărțită de noi, să ascultăm învățăturile sfinte și de taină după ce am fost inițiați mai întâi în literatura profană. După ce ne-am obișnuit să privim soarele în apă, putem să ne îndreptăm privirile și spre lumina lui. Așadar, dacă există vre-o înrudire între aceste două feluri de învățături, cunoștința lor poate să ne fie de folos; iar dacă nu-i nici o înrudire, să cunoaștem deosebirea dintre ele, punându-le față în față
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omilia_sfantului_vasile_cel_mare_catre_tineri_.html [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
și pe acele meleaguri, atunci când puricii, potcoviți cu nouăzeci și nouă de ocale de fier, vor sări până în înaltul cerului. Din acest motiv, pe parcursul întregii lor istorii naționale existaseră o mulțime de indivizi, ce-și trăiseră viețile scrutând cerul cu privirea, cu credința că vor zări într-o bună zi, micile insecte proiectându-se delicat spre înalturi, zdrăngănindu-și la multiplele lor piciorușe, imensele potcoave metalice. Timpul însă trecea, istoria se scria filă cu filă, iar viețile locuitorilor se derulau, zi
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului trăiesc în cea mai bună dintre lumi unde tu ai rămas frate cu stelele luna și lacul cu plopii mereu fără soț ... ieșiți din legi au plecat cu iubirea marea îmi duce privirea prin zări miruite cu mirosul florilor de tei și albăstrele... în concert enescian lutul de acasă îmi poartă urmele acolo pe oriunde ... aici ochii tăi mari și adânci devin felinare contopite în cioburi de stea umbli azi hai-hui prin sufletul
ŞI AZI PLOPII SUNT FĂRĂ SOŢ (LUI EMINESCU) de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Si_azi_plopii_sunt_fara_so_ana_maria_gibu_1363076396.html [Corola-blog/BlogPost/352623_a_353952]
-
înfipt în lumina de stea te-am găsit într-un boboc virgin de lalea și-n pragul casei bătrâne pe brațe te-am dus având în suflet gustul din dulcea ta otravă de mult în mine ascuns. Ne-am încleștat privirile sub clar de lună în nopți vitrege cu-o plăcere nebună și am rămas ca niște statui funerare cât, numai noi am jurat, pentru o veșnicie, ah, iubita mea floare! ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: AH, IUBITA MEA FLOARE! / Ion
AH, IUBITA MEA FLOARE! de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1401702925.html [Corola-blog/BlogPost/360989_a_362318]
-
sunt totuși declarații pe de-a-ntregul speciale, care au intrat pe ușa din față sau prin cine știe ce fereastră uitată deschisă...Și mi-au făcut ferfeniță incertitudini, mi-au strivit conștiincios înstrăinări, mi-au limpezit adevărul întineririi vertiginoase, clandestin făptuite sub privirile îngăduitoare ale unei bătrâneți anunțate. Sunt cuvinte pe care le-am purtat în suflet ani de-a rândul,verificând frenetic la intervale inegale dacă mai sunt acolo. Și dacă mai au aceeași frumusete, pe jumătate comestibilă; și dacă într-adevăr
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483209738.html [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
agilitatea unei caprioare când era vorba de punctualitate. Nu îi făcea plăcere să își ceară scuze pentru întârzieri. Avea imaginea profesoarei de istorie în fața ochilor. O femeie micuță de statură, corpolentă, stând cu catalogul sub braț în dreptul ușii, cu o privire dojenitoare spre cei care ajungeau după ea la cursuri. Încerca să îi ghicească gândurile acelei femei, de câte ori o întâlnea. Impenetrabilă, plictisită, așteptând doar să se termine ora. Zâmbetul strâmb, ușor ironic, o obseda pe Mira de câte ori o scotea la tablă
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
ora. Zâmbetul strâmb, ușor ironic, o obseda pe Mira de câte ori o scotea la tablă. Emoțiile ei mult prea puternice o împiedicau să își amintească primele rânduri ale lecției, învățate pe de rost din manualul de istorie. Apoi, profesoara își întorcea privirile spre geam, încercând să pară, sau poate chiar fiind, indiferentă. Cuvintele începeau să valseze în jur, iar timiditatea se topea între pumnii strânși la spate. Nu se uita la colegi. Încerca să privească spre același punct pe care îl fixa
GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
-
glăsuire Și-n verdele sălbatic ard sevele-n neștire. Natura-ntreagă cântă cuprinsă de văpaie, Când razele solare pe umeri se îndoaie, Râd florile cochete și ape solitare... În pântecul amiezii cad foi din calendare. Îngenunchind cadrane c-o singură privire, Aleargă timpu-n vervă, nu stă să mai respire. Pe trupul zilei frânte sub estivala ie, Măritul astru-și lasă suflarea rubinie. Pasc cerbii înserării din ierburi violete Și beau lumina caldă din margini de planete; În spicele-nnoptării se tânguie culoarea
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439123932.html [Corola-blog/BlogPost/340223_a_341552]
-
de avânturi, de coborâșuri, de neliniști și griji specifice perioadei sfârșitului de copilărie și trecerii spre adolescență. Cartea a primit acest titlu după una dintre cele mai dragi poezii ale mele, fiind un autoportret în care m-am folosit de privirea mamei, în care am fost și voi rămâne o rebelă, atât în poezie cât și în viata. E.I. - Așadar ai început cu poezie dar în aceeași măsură te-a atras abordarea dialogului, creionând personajele unei proze fantastice sub titlul „Blestemații
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dialog_la_o_elisabeta_iosif_1361296817.html [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
o deschise-n grabă: „Nu-i pe-aici stăpâna, frate. E plecată-n sat, cu treabă. Ce să-i spun când se întoarce? Presupun că ai un nume... Sau ești negustor de vise și te-ai rătăcit prin lume?” Dar privirea înțeleaptă murmură ca pentru sine: „O voi aștepta o clipă. Poate am noroc și vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/_ne_recunoastere_mariana_kabbout_1367417118.html [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
privirea înțeleaptă murmură ca pentru sine: „O voi aștepta o clipă. Poate am noroc și vine.” Clipa se prelinse-n oră. Ora, într-o noapte-adâncă Ce se contopea cu luna și castelul de pe stâncă, Revărsându-se în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/_ne_recunoastere_mariana_kabbout_1367417118.html [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
în taină, pe veșmintele privirii Adormită-n fața porții, în secunda nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun strop de vreme, în tăcerile ucise Glăsui șoapta privirii care-nfrigurată zise: „Am trecut pe-aici, odată... într-un ceas de rătăcire... Și-am lăsat în grija voastră o sărmană fericire...” Coborând ca o zvâcnire, lacrima, într-
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/_ne_recunoastere_mariana_kabbout_1367417118.html [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun strop de vreme, în tăcerile ucise Glăsui șoapta privirii care-nfrigurată zise: „Am trecut pe-aici, odată... într-un ceas de rătăcire... Și-am lăsat în grija voastră o sărmană fericire...” Coborând ca o zvâcnire, lacrima, într-o clipită Se-agăță de geana nopții și oftă nedumerită. Chiar atât de
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/_ne_recunoastere_mariana_kabbout_1367417118.html [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
ca o zvâcnire, lacrima, într-o clipită Se-agăță de geana nopții și oftă nedumerită. Chiar atât de nemiloasă poate fi o întâmplare? Să-i îngroape-n stâncă pașii... dar și chipul în uitare? Și, rostind cu duioșie, brusc îmbrățișă privirea: „Eu sunt... dar... în vremea-aceea semănam cu fericirea...” Mariana Eftimie Kabbout Varianta audio-video a poemului - aici Referință Bibliografică: (Ne) Recunoaștere / Mariana Kabbout : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 852, Anul III, 01 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mariana
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 by http://confluente.ro/_ne_recunoastere_mariana_kabbout_1367417118.html [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
Eu știu... eu știu! ...eu știu?!...(ȘOAPTA). Veșnicele esențe caracteristice romantismului conferă poeziei Viorelei Codreanu Tiron o specială limpezime. Apelul la inalterabilul stării duhovnicești eliberează și naște soluții la ieșirea din iluzie, deși, câteodată, disperarea înlănțuie inimile: Către Tine, Doamne,/ privirile au rămas pironite!/ așteaptă să le arăți/ unde-ai ascuns/ taina pământului/ și a vieții de aici?/ Auzul se-ncordează/ s-audă ceva!// Dar Dumnezeu tace!/ și morții mei.../ tac alături de El. (DUMNEZEU TACE!). Dumnezeu tace pentru că este uimit de
CRONICĂ LA VOL. FĂRĂ TITLU/OHNE TITEL, VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Metamorfoze_cronica_la_vol_fara_ti_viorela_codreanu_tiron_1346315951.html [Corola-blog/BlogPost/355320_a_356649]
-
zei? Pentru cei care „apun”, sau pentru cei care „răsar”? Evident, pentru cei care răsar, deoarece subliniază mai departe Nietzsche, „steluța mică, jalnic de mică, care se numește Pământ, merită poate singură, din pricina acestui caz ciudat, un interes divin, o privire dumnezeiască”...(F.Nietzsche,Werke,p.257). Această”metafizică de artist” are în centrul ei un Dumnezeu învestit cu acele trăsături pe care filosoful le rezervă zeilor “adevărați”, meniți să le ia locul celor „falși”: “un dumnezeu-artist, total lipsit de scrupule
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nietzsche_intre_rasaritul_zeilor_si_amurgul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ANAFURA DIN PITORESC POTIR Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1722 din 18 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului -Știi e mult de-atunci batista cu colțișori brodează ultimul clipit de ochi privirea din podea semăna versete ........................ de sub pitoresc și refugiat cufăr afrodisiacul miros de joacă îmi plăcea ...................... pe ceafa ta curgeau șiroaie din țurțuri am făcut un nod ...................... te frunzăream ....păcăleam aburinda anafură ..........erai tu?................ Referință Bibliografică: ANAFURA DIN PITORESC POTIR / Florica
ANAFURA DIN PITORESC POTIR de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1442542681.html [Corola-blog/BlogPost/343959_a_345288]
-
nopți de jăratec rătăcită o rază spre noapte aleargă spre apus cerul suspină încă lumină un eu mă alergă spre iarnă un ochi de lac închide gene printre raze târziu frigul se zgribulește-n ferestre uitate pe mine am dezbrăcate priviri un colț de umbră rătăcește tremurând câmpia zarea dincolo de mine uită ziua trecută o frântură de rouă se sparge înghețată toamna spre iarnă strigă cu vânt și zăpadă un strigăt de pasăre caută cerul ranită fără priviri culori în cenușiu
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/December.html [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
mine am dezbrăcate priviri un colț de umbră rătăcește tremurând câmpia zarea dincolo de mine uită ziua trecută o frântură de rouă se sparge înghețată toamna spre iarnă strigă cu vânt și zăpadă un strigăt de pasăre caută cerul ranită fără priviri culori în cenușiu pictează zarea vara trecută amăgește încă destine năuc aleargă visul prin mine și-mi spulberă speranța în pumn am strânsă amintirea ta mă doare nopțile curg încet în mine și rana vieți-mi suspină un copac zgribulit
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/December.html [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
cenușiu pictează zarea vara trecută amăgește încă destine năuc aleargă visul prin mine și-mi spulberă speranța în pumn am strânsă amintirea ta mă doare nopțile curg încet în mine și rana vieți-mi suspină un copac zgribulit îmi oprește privirea fără pași pierduți îmi caut încă cărarea o mască albă îmbracă pământul ascunde rănile și durerile toamnei din mine timpurile trecute-mi plâng amăgirea pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută gândul meu
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/December.html [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
caut încă cărarea o mască albă îmbracă pământul ascunde rănile și durerile toamnei din mine timpurile trecute-mi plâng amăgirea pădurea desfrunzită mă atrage în întuneric colțul ierbii moare sub tristețea de sus căzută gândul meu în alb îmbrăcat rătăcește privirea imesitatea nu-i departe văd lacrimi în fulgi de suflet dinspre December tu bați în geamul din mine te aștept în durere by Viorel Muha Referință Bibliografică: December / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15
DECEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/December.html [Corola-blog/BlogPost/357372_a_358701]
-
în drumul de întoarcere, să adune vreascurile de care mama avea nevoie. Nu se rătăci, însă își dădu seama că e mult de mers și o va prinde noaptea. Grăbi pasul, dar în urma ei un fâșâit o făcu să întoarcă privirea. Uimirea era peste poate: o arătare, ca o plasă de fân venea după ea. Ea fugea, plasa fugea. De frică, a aruncat și lemne, și ciuperci. Alerga țipând, iar arătarea se ținea scai. Se făcuse întuneric, doar luna răsărise în
VI. POVESTEA PAPELCUȚEI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/daniela_tiger_1480682631.html [Corola-blog/BlogPost/372310_a_373639]
-
apoi intră în Casă. Sfântul Petru rămase o bucată de vreme stană de piatră, nevenindu-i să creadă ce auzise din gura Domnului despre OM, în timp ce El parcurse trist coridoarele imense până la jilțul Său aurit. După ce se așeză, rămase cu privirea în gol un timp, gândind la viitorul Pământului și-al oamenilor. La un moment dat, vorbi singur: - Eiii, OM am creat, OM am și multe voi avea de tras cu el! Referință Bibliografică: Dumnezeu și Omul / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
există sau nu există! Vorbind despre artista Natalia Guberna, vorbim despre adevărul frumuseții umane în tot: un om și un artist căruia frumusețea nu i s-a împărțit la sorți, ci i s-a dăruit desăvârșit! E o plăcere pentru privire, un privilegiu agreabil de vorbi cu ea, o încântare de ascultat melodiile-i dezlipite de glasul sensibil și lipite de inima sedusă în înțelesul sublim al dragostei! De curând (22 noiembrie 2014) Natalia Guberna a participat la lansarea de la Romexpo
NATALIA GUBERNA. NUMAI O INIMĂ CARE NU A RĂNIT NICIODATĂ ŞI A IUBIT MEREU...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417035920.html [Corola-blog/BlogPost/376732_a_378061]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VOI INTRA ÎN PLOAIA TA! Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului mă-nfior ca o floare de salcâm când roua o atinge, așa mult vreau să-ți întâlnesc privirea încât ochii pășesc tot mai aproape de tine, sărutul se prelinge tandru pe firul de gând te caută prin ceață, prind prima stea căzută din inimă. suspinul plutește în aer... ștergi roua ceruită în jurul ochilor, acum te văd parte din zori
VOI INTRA ÎN PLOAIA TA! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Voi_intra_in_ploaia_ta_.html [Corola-blog/BlogPost/371171_a_372500]