18,757 matches
-
aplicabil în materie procesual civilă. Astfel, potrivit art. 426 alin. (5) din Codul de procedură civilă, Hotărârea se va redacta și se va semna în cel mult 30 de zile de la pronunțare. Este adevărat că, spre deosebire de normele procesual civile, dispozițiile art. 405 alin. (1) din Codul de procedură penală [astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 130/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
1 la metodologie Analiza funcțională pentru serviciile publice care au fost descentralizate Etapă Pas Întrebări de analiză/Obiective 1. Validarea proceselor actuale 1.1. Analiza legislativă - Respectă structura serviciului actual cadrul normativ în vigoare? 1.2. Analiza proceselor administrative - Validează structuri, responsabilități, etape procesuale. 2. Analiza proceselor actuale 2.1. Analiza activităților pentru întregul flux - Cum arată harta proceselor (pași, paliere organizaționale implicate, puncte de decizie, puncte de autorizare etc.)? - Sunt descrise separat pe activități? 2.2. Analiza responsabilităților - Care sunt/Cine deține responsabilitățile pentru activități? 2.3
METODOLOGIE din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261514]
-
la metodologie Analiza funcțională pentru serviciile publice care urmează a fi descentralizate Etapă Pas Întrebări de analiză/Obiective 1. Validarea proceselor actuale 1.1. Analiza legislativă - Respectă structura serviciului actual cadrul normativ în vigoare? 1.2. Analiza proceselor administrative - Validează structuri, responsabilități, etape procesuale. 2. Analiza proceselor actuale 2.1. Analiza activităților pentru întregul flux - Cum arată harta proceselor (pași, paliere organizaționale implicate, puncte de decizie, puncte de autorizare etc.)? - Sunt descrise separat pe activități? 2.2. Analiza responsabilităților - Care sunt/Cine deține responsabilitățile pentru activități? 2.3
METODOLOGIE din 8 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261514]
-
sensul restrâns de act normativ care emană de la puterea legiuitoare, respectiv Parlamentul. Dacă ar fi dorit o atare restrângere, legiuitorul ar fi trebuit să indice în mod expres acest lucru. Prin folosirea termenului generic de „lege“ în materia dreptului procesual civil legiuitorul a avut în vedere toate prevederile cuprinse în acte normative cu caracter general, indiferent de autoritatea emitentă. ... 40. Decretele prezidențiale referitoare la instituirea și prelungirea stării de urgență pe teritoriul României au fost emise în temeiul Ordonanței de
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
caracter de noutate, dacă aceasta nu este susceptibilă, prin aspectele relevate, de a declanșa mecanismul privind preîntâmpinarea unei jurisprudențe neunitare. ... 65. Declanșarea, de către instanța de trimitere, a mecanismului judiciar de unificare a practicii judiciare vizează o problemă de drept procesual, curtea de apel - învestită cu soluționarea căii de atac a apelului - apreciind că de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 41 din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 și ale art. 62 din anexa nr. 1 la Decretul
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
Codul de procedură civilă, respectiv dacă sintagma „alte cazuri prevăzute de lege“ din dispoziția procesual-civilă, a cărei interpretare se solicită, înglobează și cazurile de suspendare prevăzute de cele două decrete. ... 66. Împrejurarea că este vorba despre un aspect de drept procesual ce se supune analizei este irelevantă din punctul de vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme, în jurisprudența circumscrisă acestei instituții juridice a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
de vedere al admisibilității sesizării, câtă vreme, în jurisprudența circumscrisă acestei instituții juridice a hotărârii prealabile, instanța supremă a statuat, în mod constant, că obiectul sesizării îl poate reprezenta atât o chestiune de drept material, cât și una de drept procesual dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina, de a influența soluționarea raportului de drept dedus judecății (Decizia nr. 1 din 18 noiembrie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 59 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261655]
-
definesc regimul juridic al termenelor procedurale (calculul termenelor, consecințele încălcării etc.) nu reglementează consecința depășirii termenului de către titularul obligației de emitere a unui act administrativ. ... 52. Mai mult, potrivit art. 185 din Codul de procedură civilă: „când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate“. Prin urmare, sancțiunea decăderii reglementată de acest text
DECIZIA nr. 45 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261685]
-
a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Tudorița Doca și Alexandru Doca într-o cauză aflată în stadiul procesual al recursului, având ca obiect soluționarea unei cereri de anulare a deciziei privind angajarea răspunderii solidare ca administrator și asociat unic la Societatea Aniela&Sabina - S.R.L., în contradictoriu cu Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
și modalități de exercitare a drepturilor procedurale. O astfel de regulă specială este cea consacrată de Codul de procedură fiscală, care, prin procedura de soluționare a contestației administrative împotriva unor acte fiscale, nu instituie o procedură inechitabilă, ci oferă garanții procesuale părților plecând de la aspectul că instanța de judecată nu poate fi învestită cu anularea actului fiscal ce a fost solicitat a fi anulat anterior în procedura de contestare. De altfel, nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să
DECIZIA nr. 401 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261377]
-
că, deși plângerea contravențională se impune a fi motivată în termenul respectiv, cererea este supusă procedurii de regularizare, care, însă, nu poate să prelungească termenul prevăzut pentru motivarea plângerii. Astfel, regularizarea vizează conformitatea cererii și este o măsură de disciplinare procesuală în vederea stabilirii cadrului procesual, fără a constitui o cauză de suspendare a unor termene legale imperative, cum este cel de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 17. La termenul din 7 februarie
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
impune a fi motivată în termenul respectiv, cererea este supusă procedurii de regularizare, care, însă, nu poate să prelungească termenul prevăzut pentru motivarea plângerii. Astfel, regularizarea vizează conformitatea cererii și este o măsură de disciplinare procesuală în vederea stabilirii cadrului procesual, fără a constitui o cauză de suspendare a unor termene legale imperative, cum este cel de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 17. La termenul din 7 februarie 2022, Tribunalul Cluj a pus
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. ... ... 19. În vederea soluționării sesizării, instanța de trimitere a indicat și dispozițiile art. 185 alin. (1) din Codul de procedură civilă, conform cărora: Articolul 185 Nerespectarea termenului. Sancțiuni (1) Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. ... ... IV. Punctul de vedere al părților cu privire
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
de la aplicare de prevederile art. 31 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, întrucât nu poate fi acceptat faptul ca, în cadrul unei proceduri calificate drept „penală“ de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să nu fie respectate garanțiile oferite de legislația procesuală civilă care conferă, în ipoteza formulării oricărei alte cereri de chemare în judecată, posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată până la primul termen de judecată. ... ... ... VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența la nivel național 26. Curțile de
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
la cerința ca soluționarea pe fond a cauzei în care este formulată sesizarea să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, fiind deopotrivă admisibilă sesizarea și atunci când obiectul dezlegării este reprezentat de o chestiune de drept procesual, dar care influențează decisiv modalitatea de soluționare a fondului cauzei. ... 36. Condiția de admisibilitate vizând „noutatea“ chestiunii de drept, însă, nu este îndeplinită în cazul prezentei sesizări, având în vedere considerentele arătate în continuare. ... 37. Referitor la cerința „noutății“ chestiunii
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
se acordă pentru sumele pe care psihologul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare și cheltuieli de judecată persoanei sau persoanelor păgubite prin acordarea unor servicii conexe actului medical neadecvate, în măsura în care se află în culpă procesuală potrivit Codului de procedură civilă. (6) În cazul în care pentru același psiholog există mai multe asigurări valabile, despăgubirea se suportă în mod proporțional cu suma asigurată de fiecare asigurător. (7) Psihologul are obligația de a informa asigurătorul despre încheierea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 150 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261293]
-
deoarece inculpata nu a putut face apărări efective față de probele acuzării. A fost încălcat dreptul la apărare, deoarece rapoartele de constatare tehnico-științifică reprezintă o probă exclusiv în acuzare, iar administrarea probelor exclusiv în acuzare este contrară Constituției și legii procesual penale. De altfel, aceste rapoarte au fost temeiul trimiterii în judecată al inculpaților, fiind încălcat principiul aflării adevărului. Administrarea unei expertize în celelalte faze ale procedurii nu este aptă să contrabalanseze încălcarea dreptului la apărare, deoarece rapoartele de constatare nu
DECIZIA nr. 308 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261225]
-
o instanță independentă și imparțială, în condiții de publicitate, oralitate și contradictorialitate, iar judecătorul își fundamentează soluția pe întregul probatoriu administrat în cauză, verificând, evaluând și coroborând probele care nu au valoare prestabilită. Totodată, Curtea a reținut că, deși norma procesual penală nu definește sintagma „specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare“, prin actele normative edictate, conform atribuțiilor sale constituționale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de acestea (de exemplu, Ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 308 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261225]
-
penală, iar acest mijloc de probă poate fi contestat de către părțile interesate, atât în cadrul procedurii în camera preliminară, prin invocarea de excepții referitoare la legalitatea și temeinicia actelor de urmărire penală, cât și în etapa judecății, conform dispozițiilor procesual penale referitoare la administrarea probelor. ... 25. Curtea a observat că efectuarea unei constatări se poate dispune numai în cursul urmăririi penale, prin ordonanță, de organul de urmărire penală, constatarea având caracter facultativ. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art.
DECIZIA nr. 308 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261225]
-
funcțiilor judiciare, iar la art. 30 lit. c)-e) din același act normativ organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară, menționând judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanțele judecătorești. Totodată, din ansamblul legislativ al normelor procesual penale se desprinde opțiunea legiuitorului de a utiliza cele trei noțiuni (judecător de drepturi și libertăți, judecător de cameră preliminară, instanță judecătorească) ca noțiuni distincte, de sine stătătoare. Astfel, în contextul reglementării procesual penale, noțiunea „instanță“ nu capătă un caracter
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
judecătorești. Totodată, din ansamblul legislativ al normelor procesual penale se desprinde opțiunea legiuitorului de a utiliza cele trei noțiuni (judecător de drepturi și libertăți, judecător de cameră preliminară, instanță judecătorească) ca noțiuni distincte, de sine stătătoare. Astfel, în contextul reglementării procesual penale, noțiunea „instanță“ nu capătă un caracter generic, care permite includerea în această categorie și a judecătorului de drepturi și libertăți și a judecătorului de cameră preliminară. Noțiunea anterior menționată prezintă un caracter specific în cadrul normativ procesual penal, indicând
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
contextul reglementării procesual penale, noțiunea „instanță“ nu capătă un caracter generic, care permite includerea în această categorie și a judecătorului de drepturi și libertăți și a judecătorului de cameră preliminară. Noțiunea anterior menționată prezintă un caracter specific în cadrul normativ procesual penal, indicând organul judiciar care judecă cauza în primă instanță, apel, căi extraordinare de atac sau alte cazuri prevăzute expres de lege. ... 34. Așa fiind, dispozițiile art. 248 alin. (5) din Codul de procedură penală, deși fac parte din ansamblul
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
legislativ care reglementează dispunerea măsurii în etapa urmăririi penale și a camerei preliminare, nu fac referire la judecătorul de drepturi și libertăți/judecătorul de cameră preliminară, ci la instanță. Or, astfel cum s-a precizat, noțiunea de „instanță“ în cadrul normelor procesual penale are un caracter de sine stătător care nu înglobează și noțiunile de „judecător de drepturi și libertăți“ și „judecător de cameră preliminară“. Astfel, deși la prima vedere ar părea că se instituie obligativitatea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice anterior dispunerii
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
alin. (13) al aceluiași articol (aplicabil în cursul judecății în primă instanță și în apel), pe de altă parte, rezultă că obligația efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice anterior dispunerii măsurii internării medicale provizorii este normată diferit în funcție de etapa procesuală a cauzei în cadrul căreia se dispune această măsură. Astfel, chiar și cu privire la aceeași persoană, dacă propunerea este formulată în etapa urmăririi penale sau a camerei preliminare, măsura poate fi dispusă fără efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice anterior
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
cursul judecății în primă instanță sau în apel, măsura este dispusă pe baza expertizei medico-legale psihiatrice. Or, o reglementare diferită în ceea ce privește obligativitatea efectuării unei expertize medico-legale psihiatrice (anterior dispunerii măsurii internării medicale provizorii) în funcție de etapa procesuală în care se află cauza nu are nicio justificare rezonabilă și obiectivă. ... 40. În continuare, Curtea reține că, deși art. 248 alin. (13) din Codul de procedură penală prevede că, în cursul judecății în primă instanță și în apel, internarea
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]