2,776 matches
-
a) limbi cu subiect proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice, dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice, dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectul este argumentul extern, marcat indirect; ● în primele studii minimaliste, obiectul și subiectul erau asociate cu centre lexicale diferite: obiectul − argument al unui VP; subiectul − argument al proiecției v − vP fiind o proiecție specializată pentru argumentul extern; ● subiectul este mai proeminent decât argumentul intern; ● în limbi ca engleza, orice propoziție trebuie să aibă un subiect (nu neapărat și un obiect). 5. TRANZITIVITATEA Dixon (1994: 6) observă că deși toate limbile disting între verbe tranzitive (cu două argumente) și verbe intranzitive (cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre argumente; relația de proeminență este determinată de proprietățile tematice și aspectuale ale predicatului; nivelul rolurilor tematice nu este prezent în structura argumentală; conceptul de argument extern poate fi explicat în termenii de proeminență în structura argumentală: argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni, tematică și aspectuală; un argument este intern sau extern în funcție de relațiile cu celelalte argumente; argumentele gramaticale sunt diferite de participanții semantici. În teoria proeminenței, argumentul extern (noțiune relevantă pentru a-structură) nu este echivalent cu subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
infra, 4.2.3.). Pentru Grimshaw, ierarhia este un principiu de organizare a structurii argumentale. Autoarea propune două ierarhii, tematică și aspectuală/cauzală. (Agent (Experimentator (Țintă/Sursă/Locativ (Temă)))) Ierarhia tematică Grimshaw (1990: 8) Conform ierarhiei tematice, argumentul cel mai proeminent tematic în structura argumentală este cel mai proeminent sintactic, adică este subiect. (Cauză (alte roluri (...))) Ierarhia aspectuală/cauzală Grimshaw (1990: 24) În legătură cu ierarhia aspectuală, Grimshaw (1990: 26) afirmă că fiecare verb are asociată o structură evenimențială, cu două subpărți aspectuale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un principiu de organizare a structurii argumentale. Autoarea propune două ierarhii, tematică și aspectuală/cauzală. (Agent (Experimentator (Țintă/Sursă/Locativ (Temă)))) Ierarhia tematică Grimshaw (1990: 8) Conform ierarhiei tematice, argumentul cel mai proeminent tematic în structura argumentală este cel mai proeminent sintactic, adică este subiect. (Cauză (alte roluri (...))) Ierarhia aspectuală/cauzală Grimshaw (1990: 24) În legătură cu ierarhia aspectuală, Grimshaw (1990: 26) afirmă că fiecare verb are asociată o structură evenimențială, cu două subpărți aspectuale: activitate și stare. Argumentul Cauză este asociat întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că fiecare verb are asociată o structură evenimențială, cu două subpărți aspectuale: activitate și stare. Argumentul Cauză este asociat întotdeauna cu primul subeveniment, care este legat cauzal de al doilea subeveniment. Un argument care participă la primul subeveniment este mai proeminent decât unul care participă la al doilea subeveniment. Conform ierarhiei aspectuale, cel mai proeminent argument din punct de vedere aspectual este realizat ca subiect. Grimshaw (1990: 33) definește argumentul extern 55 ca fiind argumentul cel mai proeminent în cele două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stare. Argumentul Cauză este asociat întotdeauna cu primul subeveniment, care este legat cauzal de al doilea subeveniment. Un argument care participă la primul subeveniment este mai proeminent decât unul care participă la al doilea subeveniment. Conform ierarhiei aspectuale, cel mai proeminent argument din punct de vedere aspectual este realizat ca subiect. Grimshaw (1990: 33) definește argumentul extern 55 ca fiind argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni. Argumentul extern este ultimul care primește rol tematic. Verbele (cauzative psihologice) ca frighten
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subeveniment este mai proeminent decât unul care participă la al doilea subeveniment. Conform ierarhiei aspectuale, cel mai proeminent argument din punct de vedere aspectual este realizat ca subiect. Grimshaw (1990: 33) definește argumentul extern 55 ca fiind argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni. Argumentul extern este ultimul care primește rol tematic. Verbele (cauzative psihologice) ca frighten 'a speria, a înspăimânta' nu au argument extern: argumentul cel mai proeminent tematic este Experimentatorul, iar argumentul cel mai proeminent aspectual este Cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1990: 33) definește argumentul extern 55 ca fiind argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni. Argumentul extern este ultimul care primește rol tematic. Verbele (cauzative psihologice) ca frighten 'a speria, a înspăimânta' nu au argument extern: argumentul cel mai proeminent tematic este Experimentatorul, iar argumentul cel mai proeminent aspectual este Cauza. În aceeași situație sunt și verbele inacuzative, care nu au argument extern: nu există un argument care să fie cel mai proeminent în cele două dimensiuni (Grimshaw 1990: 35
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni. Argumentul extern este ultimul care primește rol tematic. Verbele (cauzative psihologice) ca frighten 'a speria, a înspăimânta' nu au argument extern: argumentul cel mai proeminent tematic este Experimentatorul, iar argumentul cel mai proeminent aspectual este Cauza. În aceeași situație sunt și verbele inacuzative, care nu au argument extern: nu există un argument care să fie cel mai proeminent în cele două dimensiuni (Grimshaw 1990: 35). Un verb inacuzativ nu are argument extern pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu au argument extern: argumentul cel mai proeminent tematic este Experimentatorul, iar argumentul cel mai proeminent aspectual este Cauza. În aceeași situație sunt și verbele inacuzative, care nu au argument extern: nu există un argument care să fie cel mai proeminent în cele două dimensiuni (Grimshaw 1990: 35). Un verb inacuzativ nu are argument extern pentru că Tema nu contează pentru postura de cel mai proeminent argument, chiar dacă este singurul competitor (Grimshaw 1990: 39). Agentul este întotdeauna subiect și argument extern (Grimshaw
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele inacuzative, care nu au argument extern: nu există un argument care să fie cel mai proeminent în cele două dimensiuni (Grimshaw 1990: 35). Un verb inacuzativ nu are argument extern pentru că Tema nu contează pentru postura de cel mai proeminent argument, chiar dacă este singurul competitor (Grimshaw 1990: 39). Agentul este întotdeauna subiect și argument extern (Grimshaw 1990: 43)56. Grimshaw (1990: 44) arată că rolurile tematice se situează la nivelul lexico-conceptual și nu sunt proiectate în reprezentarea gramaticală. În concepția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lentă și devine cronică, relativ bine suportată de bolnav. În primele faze, este posibil să apară ascita, cu acumulare de lichid În cavitatea peritoneală și mărirea În volum a abdomenului și a splinei (hipersplenism cu distrugerea eritrocitelor din splină), ombilic proeminent, rețea venoasă vizibilă, insuficiență hepatică și litiază biliară. În fazele mai avansate pot surveni hemoragii interne prin ruperea venelor la nivelul varicelor esofagiene, pancreatită cronică, peritonită bacteriană, bronhopneumonie, tuberculoză pulmonară, tulburări cardiovasculare, renale și nervoase, tremurături, encefalopatie (cu tulburări neuropsihice
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ultimul an. Înalta burghezie era compusă din 150 de familii care posedau 67% din întreaga industrie și din instituțiile financiare. Din cele 473 dintre cele mai mari industrii private, 370 erau deținute de către zece familii. Membrii acestora jucau roluri conducătoare proeminente participând la mai mult de o mie de consilii. Aceste familii erau strâns legate de Curtea Imperială și constituiau o parte a elitelor militar-birocratice și economice ale Iranului; erau parte a înaltei burghezii industrială, proprietarilor, agricolă, comercială, birocratică ș.a.m.
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a prea avut legătură cu insurecțiile de gherilă. Pentru a face acest puzzle și mai complex, adăugăm că frecvent crizele antrenează mai multe aspecte decât confruntările dintre elite. Protestele de masă, revoltele, grevele, insurecțiile și acțiunile teroriste sunt adesea aspecte proeminente ale crizelor determinându-le gravitatea și traiectoriile. Numeroși cercetători ai fenomenelor politice susțin că nemulțumirile și presiunile de masă limitează în mod semnificativ autonomia elitelor, și niciodată atât de mult ca în timpul crizelor. Prin urmare, în situații de criză este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cu claritate ideile și argumentele, care sunt gata să accepte, la nevoie, failibilitatea tezelor și desfășoară până la nivelul asumțiilor filosofice interpretările proprii. Acești istorici și critici literari sunt rari, la noi. Din nefericire, prea rari. Chiar și la cei mai proeminenți, aflăm stângăcii în formularea considerentelor filosofice, care lasă loc obiecțiilor, atunci când lucrurile se iau în serios. Se știe, firește, că hermeneuticile și formulările tehnice ale filosofilor par prozaice multor literați. Adesea, ei preferă frazări intuitive, mai calde, chiar dacă acestea riscă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
contrainformativă a D.G.P. a prezentat traducerea unui articol din cotidianul britanic «Daily Telegraph», datat 2 septembrie 1936 și intitulat Titulescu, victima intrigilor. Corespondentul din București al cotidianului își începea articolul cu mențiunea că informațiile i-au fost furnizate de „o proeminentă personalitate din România”, care ar fi prezentat „un remarcabil expozeu al intrigilor germane”, ce ar fi provocat eliminarea lui Nicolae Titulescu din guvern. Cu câteva zile înainte de remanierea cabinetului, Octavian Goga - „unul din leaderii fasciști din România” - a revenit din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a beneficiat de asistență tehnică a Fondului. Apreciem foarte mult ambele forme de sprijin. S-a realizat un progres considerabil pentru atingerea obiectivului nostru de creare a unui mediu în care opțiunile individuale și forțele pieței să joace un rol proeminent. Considerăm că această transformare a economiei va conduce la o creștere susținută a producției și la o imbunatatire constantă a nivelului de trai al populației. Cu toate acestea, faza de stabilizare a efortului nostru pentru reforma nu s-a terminat
LEGE Nr. 64 din 8 iulie 1992 privind aprobarea aranjamentului de credit stand-by acordat României de către Fondul Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108340_a_109669]
-
cu mai puțin curent, dacă te-ai luat vreodată în serios e cazul să te potolești, sărăcia din fiecare, după ce singurul act ce-și face nume s-a împlinit, lume a copiilor și a celor aidoma, cîtă în interglaciație? abdomene proeminente, rudimentar limbajul raportat la forme, nu-și aparține, joacă accidentele de altădată, cu cădere de pe bancă în somn, bărbatul cu zece copii declarați, năuc, ține căciula, zîmbești tot pierdut, familia de trei episodică, iese, tu pletele pe umeri, vopseaua neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
era, dimpotrivă, faptul evident că Muntenegru avea nevoie de mai mult pămînt agricol. Tentația de a exploata nemulțumirea țăranilor din provinciile otomane învecinate era deci mare. În ciuda întinderii mici și a sărăciei lui, Muntenegru a continuat să joace un rol proeminent în relațiile internaționale. Statul oscilase o vreme între Rusia și monarhia habsburgică. Începînd din secolul al XVIII-lea, mai mullți conducători reușiseră să obțină mari sume de bani de la guvernul rus, iar politica aceasta va continua. În relațiile lui cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]