1,605 matches
-
dinții, falca, brațele. Să nu mai poată niciodată vorbi sau scrie. Să devină un exemplu de neuitat pentru ceilalți. Să fie bătută la ea acasă pentru ca să învețe și ea și alții că nu există niciun adăpost sigur pentru calomniatorii dictaturii proletariatului înaintea plecării spre Paris, Paul Goma fusese avertizat de generalul Nicolae Pleșiță care îi cerea să se abțină de la declarații împotriva regimului că brațul revoluției este foarte lung și va avea un semn în acest sens la sosirea sa în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
adevărate probleme din acest punct de vedere). Aproape majoritatea tineretului se simte alienată față de lozincile partidului; UTC a devenit o caricatură inutilă și ineficientă, majoritatea supraestimează Occidentul, vor să emigreze. Tineretul a ajuns azi în situația în care Marx vedea proletariatul la sfârșitul secolului al XIX-lea, care nu avea de pierdut decât lanțurile și de câștigat o lume întreagă. Domnule Vlad Georgescu, v-o spun tot fără reproș, ocupați-vă de acest tineret. Tinerama, cum este astăzi alcătuită, e utilă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
măsură de îmbunătățire, care însă afecta direct condițiile de viață și punga muncitorului. Să fi fost grevele astea vreo expresie a luptei de clasă, așa cum afirma Lenin? Greu de conceput, când proprietarul mijloacelor de producție era chiar statul comunist, statul proletariatului victorios în frunte cu detașamentul său de avangardă, Partidul Comunist. Și atunci? Nu cumva erau o expresie a faptului că relațiile de producție sunt necorespunzătoare și trebuie făcut ceva pentru îmbunătățirea lor (Karl Marx)? Și Ceaușescu a făcut-o! S-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Domnule Ceaușescu, să ne reamintim primele lecții de marxism pe care ni le preda secretarul de celulă Sandu Constantin, când eram amândoi membrii aceleiași celule și când ne arăta prin exemple concrete cum își însușesc capitaliștii o parte din munca proletariatului, pe care nu o plătesc, denumită plusvaloare a muncii. Așa a fost și așa este și astăzi, căci pe această cale se îmbogățesc capitaliștii exploatatori. Dar în țară la noi, statul nostru socialist, care este unicul capitalist, nu-și însușește
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Din exemplele de mai sus, care ar putea fi înzecite cu altele, se naște fireasca întrebare: de ce aceeași muncă depusă de proletar nu este retribuită în aceeași măsură ca la capitaliști? De ce statul nostru socialist fură o plusvaloare a muncii proletariatului de peste cinci ori mai mare decât plusvaloarea muncii însușită de capitaliști? Unde este legea fundamentală a sistemului economic socialist: îmbunătățirea din ce în ce mai mult a nivelului de trai al oamenilor muncii? Proletariatul de astăzi, iluminat de partid asupra exploatării capitaliste, nu mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
capitaliști? De ce statul nostru socialist fură o plusvaloare a muncii proletariatului de peste cinci ori mai mare decât plusvaloarea muncii însușită de capitaliști? Unde este legea fundamentală a sistemului economic socialist: îmbunătățirea din ce în ce mai mult a nivelului de trai al oamenilor muncii? Proletariatul de astăzi, iluminat de partid asupra exploatării capitaliste, nu mai poate suporta această exploatare nemiloasă a muncii și de aceea nu depune eforturi reale pentru realizarea unei productivități asemănătoare celei din țările capitaliste. Astfel, muncitorul nostru, conștient de retribuția de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
îndeplineau normele tehnice internaționale; ca urmare, toate cargourile au făcut cale întoarsă cu produsele necompetitive refuzate, repet, chiar de țara-soră a orânduirii socialiste. Dar numai în industria multilateral dezvoltată s-a consumat enorma plusvaloare a muncii însușită de partid de la proletariatul țării? Dar vizitele miilor de oaspeți, care sunt invitați de peste mări și țări și pe care le suportă statul nostru? Dar ajutoarele materiale cu care pleacă apoi acasă? Dar costul vizitelor numeroase (istorice) în aproape toate țările lumii pe care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu-i așa, sunt și un om politic și, în această calitate, îmi plătesc cu regularitate cotizația de partid și particip activ la toate acțiunile pe această linie. Aplaud cu frenezie toate inepțiile debitate de cel care a desființat dictatura proletariatului ca să facă loc dictaturii personale și-mi fac jocul de marionetă, fără speranțe, pe uriașa scenă a societății multilateral dezvoltate care înaintează nestânjenită spre comunism. în această dublă calitate, de om politic cu muncă de răspundere în economie, am avut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Germania, fascinată acum jumătate de secol de „revoluția conservatoare” antimodernă nazistă, cu copleșitoarea culpă a urii și genocidului Împotriva străinului, și Încolonată, apoi, pe o parte a teritoriului său, sub marile sloganuri internaționaliste ale unei dictaturi care se pretindea a proletariatului, traversează astăzi criza reunificării sale sub semnul unui nou universalism, cel al computerizării și globalizării postmoderne, cu marile sale potențialități și primejdii, pare una dintre cele mai neașteptate și mai binevenite ironii ale sfârșitului de veac XX. Este și acesta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
același registru, Ion Bartoși, montator la „Timpuri noi” (Azi, Eminescu este redat poporului), e mulțumit că „se dezgroapă din cenușa trecutului, în care a fost aruncată de bancheri și moșieri, opera poetului Mihai Eminescu”. În afară de grotescul „interpretărilor”, lăsate la cheremul „proletariatului”, „reabilitarea” lui Eminescu nu reprezintă altceva decât o nouă formă de manipulare ideologică. Proza din paginile revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
contureze în spațiul românesc câțiva ani mai târziu, tot pe baza unei mitologii a muncii. Prin "lucrativitate" nu se definește o meserie de scriitor, cu propriile exigențe, practici și instituții așa cum avea să o facă mai târziu Dobrogeanu-Gherea prin figura "proletariatul intelectual". În schimb, prin continuitatea pe care o presupune, această interpretare a muncii din perspectiva efortului nediferențiat poate fonda cariere literare. În acest context al biografiilor bazate pe muncă vom găsi reprezentări ale scrisului sau cititului neîntrerupt ca o formă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unei societăți. Istoria este privită în mod teleologic, scopul ultim fiind societatea comunistă fără lupta de clasă. În perioada când Marx își scria opera, modul de producție era capitalist, clasele sociale aflate în conflict fiind burghezia de pe poziția exploatatorilor și proletariatul de pe aceea a exploataților. Marx deschide o tradiție intelectuală care presupune că la această luptă nu se poate asista pasiv, iar ordinea socială nedreaptă trebuie schimbată. Trebuie provocată căderea orânduirii capitaliste, pentru ca regimul comunist, unde proprietatea privată, cauza tuturor relelor
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
însemnătate deosebit de mare; 4. se formează uniuni monopoliste internaționale ale capitaliștilor, care împart între ele lumea; 5. împărțirea teritorială a globului pământesc între cele mai mari puteri capitaliste a luat sfârșit. Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Prin împărțirea lumii în centru și periferie, relațiile dintre proletariat și burghezie apar mult mai complexe decât fuseseră postulate de Marx. În perspectiva leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
leninistă, burghezia din centrul economiei mondiale are, datorită exploatării periferiei, resursele necesare spre a îmbunătăți situația propriului proletariat. Muncitorii din centru având mai puține motive de a se revolta împotriva structurării puterii în societate decât cei aflați la periferie, solidaritatea proletariatului mondial nu mai poate fi presupusă doar pe baza apartenenței la aceeași clasă. Teoria dependenței Teoria dependenței nu este o abordare unitară, fiind mai degrabă o dezbatere între gânditori de toate nuanțele, de la liberali la marxiști, care încearcă să explice
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
într-o a doua generație, Jürgen Habermas. Tema centrală a preocupărilor lor o constituie problema emancipării sociale. Școala de la Frankfurt are în vedere modul în care felurite instituții de la familie la birocrație sau la cultura de masă au erodat capacitatea proletariatului de a amenința sistemul capitalist, prin pierderea conștiinței de clasă și a potențialului revoluționar. Teoria critică este o abordare prin care se caută mijloacele de constituire a unei societăți mai democratice și mai umane. Indivizii au dreptul de a-și
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit, ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul incapabil să explice formidabila capacitate a societăților de a răspunde provocărilor. Prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est și, mai ales, în
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
Hegel punea istoria universală sub semnul „determinării rațiunii în ea însăși” care „coincide, în măsura în care rațiunea este privită în raport cu lumea, cu întrebarea asupra scopului ultim al lumii [...] Istoria universală se desfășoară pe tărâmul spiritului”. Prin ascensiunea și cucerirea puterii politice de către proletariat la sfârșitul anului 1917, s-a instaurat convingerea generală printre istorici potrivit căreia fundamentele marxiste ale disciplinei îi îndreptățesc să revendice pentru istorie statutul de știință exactă. Prestigiul științific pe care îl aveau fizicienii, matematicienii, chimiștii, medicii ș.a., care le
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adevărul trecutului; dacă exista un adevăr științific empiric al prezentului, atunci de ce să nu fi existat și un adevăr al trecutului? De la enunțarea principiilor societății comuniste guvernate de Rațiune și știință și cândva tangibile a lui Marx și până la dictatura proletariatului condus de Lenin, reflecția istorică și rezultatele sale în privința sensurilor, accepțiunilor și asocierilor date disciplinei istoriei au parcurs tot spectrul politico-ideologic și academic-cognitiv. Regimul politic al dictaturii proletariatului, tot mai birocratizat și anchilozat, a avut o contribuție majoră în scrierea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Rațiune și știință și cândva tangibile a lui Marx și până la dictatura proletariatului condus de Lenin, reflecția istorică și rezultatele sale în privința sensurilor, accepțiunilor și asocierilor date disciplinei istoriei au parcurs tot spectrul politico-ideologic și academic-cognitiv. Regimul politic al dictaturii proletariatului, tot mai birocratizat și anchilozat, a avut o contribuție majoră în scrierea istoriei și în sublinierea sensurilor sale, în special în ceea ce a fost prezentat ca istoria națională. Birocrația și anchilozarea regimurilor politice socialiste au avut un puternic suport doctrinar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a spus că marxismul este încă o valoare politică și reprezintă opțiunile intelectuale ale unei părți semnificative a cetățenilor acestor state. în ciuda unor asemenea opțiuni, în Europa fostă comunistă retorica marxistă a fost compromisă de practica regimului politic al dictaturii proletariatului. Cu atât mai mult în România, care nu a beneficiat de ceea ce a fost numit „marxism revizionist”, puterea politică a fost cea care a dat tonul în ceea ce privește studierea istoriei și a adaptării la contextul românesc a semnificațiilor ei. Intelectuali marxiști
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de a clarifica rolul istoric al criticului [...] de a-i defini raporturile cu noi, constructorii socialismului, fără a face hagiografie”, tonul fiind pe alocuri ironic: „La 1892 el credea a dovedi lipsa de fundament pentru o mișcare de clasă a proletariatului la noi. Spre sfârșitul vieții, Maiorescu îi încredința unui discipol, cu o mare satisfacție, că vechile lui îndoieli asupra materialismului istoric s-au adeverit și că falimentul socialismului e inevitabil. Cel care ne-o relatează nu comunică data, dar ne
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
naționale. Ca rezultat al Războiului Rece, ideologia constituia o parte semnificativă a relațiilor dintre statele socialiste. Sub aspect ideologic, România a făcut joc dublu. în cele mai multe probleme ideologice, în special acelea ținând de politica internă, precum lupta de clasă, revoluția proletariatului, dictatura proletariatului, teoria economiei socialiste, teoria partidului politic al proletariatului ș.a., România a urmat linia impusă de Uniunea Sovietică. în alte probleme însă, mai ales cele de politică externă, în chestiuni precum suveranitatea, relațiile dintre țările socialiste, raportul între patriotism
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rezultat al Războiului Rece, ideologia constituia o parte semnificativă a relațiilor dintre statele socialiste. Sub aspect ideologic, România a făcut joc dublu. în cele mai multe probleme ideologice, în special acelea ținând de politica internă, precum lupta de clasă, revoluția proletariatului, dictatura proletariatului, teoria economiei socialiste, teoria partidului politic al proletariatului ș.a., România a urmat linia impusă de Uniunea Sovietică. în alte probleme însă, mai ales cele de politică externă, în chestiuni precum suveranitatea, relațiile dintre țările socialiste, raportul între patriotism și internaționalism
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
semnificativă a relațiilor dintre statele socialiste. Sub aspect ideologic, România a făcut joc dublu. în cele mai multe probleme ideologice, în special acelea ținând de politica internă, precum lupta de clasă, revoluția proletariatului, dictatura proletariatului, teoria economiei socialiste, teoria partidului politic al proletariatului ș.a., România a urmat linia impusă de Uniunea Sovietică. în alte probleme însă, mai ales cele de politică externă, în chestiuni precum suveranitatea, relațiile dintre țările socialiste, raportul între patriotism și internaționalism etc., România a avut multe puncte comune cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]