3,949 matches
-
Rece, adepții păcii democratice au dorit să explice acest fenomen prin procese relativ noi. Democratizarea îndeplinește acest criteriu, însă factorii care au favorizat sau chiar au generat procesul de democratizare pot fi răspunzători atât de existența păcii, cât și de propagarea războiului. Mansfield și Snyder, de exemplu, chiar dacă nu contestă posibilitatea instaurării unei păci durabile între democrațiile mature, sugerează că democrațiile imature sau procesul de democratizare în sine se constituie într-o cauză a războiului și nu a păcii. Printre motivele
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
ce se formează în strânsă dependență de condițiile de nutriție și de climă dintr-un moment determinant din dezvoltarea ciclului biologic al ciupercii. Organele de înmulțire asexuată sunt denumite în termeni generici spori. Aceștia au rol de înmulțire și de propagare și reproduc faza asexuată, putând uneori să ia și rolul de gameți și să contribuie la înmulțirea sexuată. După posibilitățile de mișcare sporii ciupercilor pot fi de două feluri: spori imobili sau aplanospori ce sunt lipsiți de flageli sau cili
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
glucidelor în soluție, adică pe proprietatea acestora de a roti la dreapta sau la stânga planul luminii polarizate care străbate soluția. Lumina se propagă prin mișcări vibratorii. Vibrațiile particulelor de lumină sunt transversale, adică aceste particule oscilează perpendicular pe direcția de propagare a undelor care este însăși raza luminoasă și se fac la lumina obișnuită, în toate direcțiile. În anumite condiții (prin reflexie, prin dublă refracție) vibrațiile transversale ale luminii se orientează într-un singur plan, adică se polarizează, iar lumina capătă
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
experimente științifice fundamentale care pot fi efectuate la domiciliu, fără costuri mari sau de competență tehnică. A experimenta înseamnă a studia și a concluziona, deci haideți în lumea opticii! REFLEXIA LUMINII Reflexia luminiii este fenomenul de schimbare a direcției de propagare a luminii la suprafața de separare a două medii, lumina întorcându-se în mediul din care a venit. Reflexia are loc de asemenea când lumina atinge suprafața de separare dintre doua medii transparente... O parte din lumina care atinge suprafața
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în fața oglinzii. Trebuie să construim imaginea care este un ansamblu de puncte de unde pare că ne vine lumina ce ajunge în ochiul observatorului. Aceste puncte nu există în realitate, ci este vorba despre o „iluzie optică": creierul nostru, condiționat de propagarea rectilinie a luminii, reacționează ca și cum ar fi puncte în spatele oglinzii. Punctele imaginii formate sunt numite punctele conjugate obiectului.Studiul reflexiei luminii în oglinda plană prin metoda acelor cu gămălie este o metodă la îndemâna oricui. Materiale necesare: • o placă de polistiren
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
asfaltată, într-o zi călduroasă, că aceasta pare umedă, chiar dacă strada este perfect uscată. Toate aceste iluzii optice sunt opera luminii care își schimbă traiectoria când trece dintr-un mediu transparent în altul. Fenomenul de schimbare bruscă a direcției de propagare a luminii la trecerea acesteia dintr-un mediu transparent în altul se numește refracție. Fiindca lumina călătorește cu viteze diferite în medii diferite, ea trebuie să-și schimbe viteza la trecerea dintr-un mediu în altul. Dacă un fascicul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
maxim luminos central, urmat de o parte și de alta de maxime laterale (secundare separate prin regiuni întunecoase, numite minime). POLARIZAREA LUMINII Lumina este o undă electromagnetic, în care vectorii E și B oscilează în plane perpendicular pe direcția de propagare a undei. Cum informația luminoasă este purtată de vectorul camp electric E, numit și vector luminos, vom spune că starea de polarizare a luminii este definită de curba descrisă de vârful vectorului E. O undă luminoasă elementară, sub forma unui
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
haotice a dipolilor elementari ce constituie o sursă luminoasă extinsă, toate direcțiile de oscilație ale vectorului luminos sunt egal probabile. Orice undă elementară este polarizată liniar (oscilațiile vectorului câmp electric au loc numai într-un plan ce conține direcția de propagare) - figura 1.17.b, iar o suprapunere aleatorie de unde elementare constituie lumina nepolarizată (lumina naturală) - figura 1.17.a. Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura 1.17.c, unde
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
17.b, iar o suprapunere aleatorie de unde elementare constituie lumina nepolarizată (lumina naturală) - figura 1.17.a. Dacă din lumina nepolarizată se atenuează oscilațiile pe o anumită direcție se obține lumina parțial polarizată figura 1.17.c, unde direcția de propagare este perpendiculară pe planul figurii 1. 17. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
obține lumina parțial polarizată figura 1.17.c, unde direcția de propagare este perpendiculară pe planul figurii 1. 17. Planul în care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Polarizarea luminii se poate face prin: reflexie, refracție pe medii dielectrice izotrope, birefringență pe medii anizotrope. Cum se obține lumină polarizată în viața cotidiană? Există cristale transparente, omogene, dar anizotrope din punct de vedere optic
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Un om privește o piatră, sub unghiul de incidență normală, aflată pe fundul unui bazin de adâncime h=1m. Piatra față de fundul bazinului pare ridicată cu. 5. Indicele de refracție n al unui mediu pentru care unghiul limită în cazul propagării luminii din acest mediu în apă napă= 4/3 este l = 30șare valoarea. 6. Pe fața inferioară a unei plăci de sticlă cu grosimea de 2cm și cu indicele de refracție 21/2 se plasează o sursă de lumină. Privită
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în: a. emisia de fotoelectroni de către mediul aflat sub acțiunea luminii ; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu ; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare ; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Franjele luminoase care se observă în cazul interferenței staționare a luminii reprezintă locul geometric al punctelor în care: a. energia transportată de undele luminoase este egală cu energia undelor emise de sursele de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
d. calculați tensiunea de stopare a electronilor emiși. TEST 16 1. Principiul lui Fermat se enunța astfel: a) într-un mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim; d) drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare. 2. Secțiunea principală a unei
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediu omogen și izotrop lumina se propagă în linie dreaptă; b) la trecerea dintr-un mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim; d) drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare. 2. Secțiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidență, egal cu unghiul de emergență, este de 450. Valoarea indicelui de refracție
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediu în altul, direcția de propagare a razei de lumină se schimbă; c) lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim; d) drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare. 2. Secțiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidență, egal cu unghiul de emergență, este de 450. Valoarea indicelui de refracție al prismei este. 3. Dacă între o sursă de lumină și un observator se interpune
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
incidență pentru care unghiul de refracție este r = 90° este. 4. Convergența unei lentile cu distanța focală f = 20cm este. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
Fenomenul de reflexie a luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; d. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Se știe că ochiul uman normal are sensibilitatea maximă pentru radiațiile verzi cu frecvența 540·1012 Hz. Energia minimă, corespunzătoare acestei frecvențe, care asigură senzația de lumină este, aproximativ. Numărul minim de fotoni
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
și cea incidentă este de 70°. Unghiul de incidență are valoarea de. 4. O rază de lumină venind din aer (n 1) intră în sticlă sub un unghi de incidență i = 60°, unghiul de refracție fiind r = 30°. Viteza de propagare a luminii în sticlă este de aproximativ. 5. O rază de lumină intră sub unghiul de incidență i = 45° din aer (naer= 1) într-un bloc de sticlă, urmând drumul trasat în Fig. 2.20. Unghiul de refracție este r
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
oglindă plană este; a. reală și dreaptă; b. virtuală și dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dreaptă; c. virtuală și răsturnată; d. reală și răsturnată. 5. La trecerea unei radiații luminoase dintr-un mediu optic în altul, se modifică: a. frecvența; b. perioada; c. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este zero; d. direcția de propagare dacă unghiul de incidență este diferit de zero. 6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând reprezentarea grafică, determinați
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
se propagă printr-un mediu transparent, omogen și izotrop cu indicele de refracție n = 1,1, notat cu X în figura Fig.2.27., este incidentă pe suprafața de separare dintre acesta și cuarț în punctul I. Dacă viteza de propagare a luminii în cuarț este direcția în care se propagă lumina este. 4. Considerați că energia transportată de radiația luminoasă cu lungimea de undă de 550 nm emisă de o sursă monocromatică este de 1J în fiecare secundă. Numărul de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
în: a. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; b. formarea unei imagini; c. suprapunerea a două unde luminoase; d. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare. 2. Dacă o lentilă convergentă cu distanța focală f dă pe un ecran o imagine mai mare decât obiectul real, ea se poate găsi față de obiect la o distanță de. 3. Convergența sistemului format din două lentile de convergențe C1
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
pentru care se poate obsercva un maxim de difracție de ordinul 5 la o rețea de difracție cu 4000 linii/cm este. TEST 41 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare; b. întoarcerea luminii în mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediul din care provine la întâlnirea suprafeței de separare cu un alt mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
mediu; c. suprapunerea a două unde luminoase. 2. Refracția luminii constă în: a. formarea unei imagini; b. trecerea luminii într-un alt mediu, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]