1,943 matches
-
de Aur, și mai aproape Tolstoi, Mircea Eliade, Petre Țutea, Berdiaev, Bulgakov și e ca și cum n-am numi nimic din noianul de valori morale și intelectuale, ale vremurilor. Care e secretul acestor minți strălucite? Este cert că problema raportului dintre psihic și creier nu se mărginește doar la a demonstra existența unor legături între funcțiile psihice și anumite structuri neuronale ale creierului, ci este ea mult mai complexă și anume aceea de asumpție a integrării și relaționării universale. Un adevărat respect
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
oricare ar fi aceasta. Discursul științific istoriografic din secolul XX a participat el însuși în ce privește metodologiile și perspectiva filosofică asupra trecutului la experiența epistemologică a modernității; a oglindit dilemele socio-politice ale societății, precum și mutațiile valorice survenite la nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai citi trecutul prin grila ideologică a "istoriei politice", a devenit o știință complexă și a intrat în cele din urmă într-un dialog interdisciplinar creator cu majoritatea domeniilor umaniste. În descendența unor precursori reintegrați
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ochiul devine mecanismul individuației și organul ce face posibilă conexiunea dintre artă și conștiință. Dar, prin intermediul organului văzului imaginea nu se limitează doar la ceea ce există în opera de artă. Prin intermediul simbolului și al imaginației imaginea se transpune pe fundalul psihicului, devenind o imagine transcedentală fără a fi conectată în mod direct cu obiectul de artă prin văz. Arta este supusă transformărilor ce sunt cauzate de puterea imaginii. Imaginea ia ființare și se manifestă doar în acord cu imaginația. Acest lucru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
doar sfera enigmatică a unei abstracții oarecum descărnate slujind unei activități raționale dirijate exclusiv de rațiune și de legile logicii clasice ale noncontradicției, identității și terțului exclus, ce constituie motorul lor imobil, este esența, s-ar putea spune chiar chintesența psihicului, psihicul la cel mai înalt nivel al existenței energetice umane [Lupașcu, 1982] Informație, eveniment, probabilitate și medicina ecologică Modul în care acționează remediul (terapia) în medicina ecologică, în homeopatie de exemplu (pulsații), explicat deja prin intermediul teoriei cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale, ca
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
sfera enigmatică a unei abstracții oarecum descărnate slujind unei activități raționale dirijate exclusiv de rațiune și de legile logicii clasice ale noncontradicției, identității și terțului exclus, ce constituie motorul lor imobil, este esența, s-ar putea spune chiar chintesența psihicului, psihicul la cel mai înalt nivel al existenței energetice umane [Lupașcu, 1982] Informație, eveniment, probabilitate și medicina ecologică Modul în care acționează remediul (terapia) în medicina ecologică, în homeopatie de exemplu (pulsații), explicat deja prin intermediul teoriei cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale, ca și
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
semnalează chiar o contradicție. Nici o performanță organizațională nu poate fi concepută fără un minimum de autonomie acordată salariaților; în același timp însă, observăm că politicile resurselor umane au ca obiectiv principal un control al salariaților ce se întinde până în domeniul psihicului. Or, arată el, „devoranta obsesie de putere” a organizațiilor și conducătorilor anesteziază gândirea, duce la disoluția individului prin absorbția lui în grup, se manifestă în detrimentul eficacității organizaționale. Puterea, credem noi, dacă este folosită inteligent, poate deveni un instrument extrem de util
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nefericită -, respinși total de subordonați (Herseni, 1969, pp. 122‑127). În sfârșit, în al patrulea rând, necesitatea de studiere a stilului de conducere derivă din faptul că acesta nu este doar o simplă variabilă personală (cu implicații doar la nivelul psihicului individual), ci și o variabilă organizațională, afectând persoanele, relațiile dintre ele și chiar organizația în întregul ei. Acest lucru este confirmat și de interesul unor cercetători români de a reflecta în lucrările lor problematica stilurilor de conducere (vezi Radu, 1994
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noastre. Cu ajutorul comunicării se pot transmite trebuințe, aspirații, imbolduri spre acțiune, fapt care ne arată existența unui conținut motivațional. Ca acțiune generic umană, comunicarea inițiază, declanșează sau chiar stopează activitățile, se evidențiază rezistența la efort componentă a conținutului volițional al psihicului uman. Global, se acceptă că toată existența noastră psihică este implicată în comunicarea specific umană. Lingviști, psihologi și sociologi au fost tentați de sistematizarea demersului comunicării, dar și de implicațiile acestui act, proces sau sistem de coduri. Diversele clasificări ale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și relevanța acestora în interacțiunile umane. Investigațiile făcute asupra limbajului din perspectiva psiholingvisticii au urmărit implicațiile proceselor psihice umane revelate în limbaj (mărcile expresive de natură lingvistică, discursivă și semiotică - din această perspectivă limbajul fiind o formă de manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de vorbire în funcție de valoarea psihică pe care le-o conferă utilizatorii lor. Psiholingvistica urmează trei căi de analiză: 1) studiul experimental al prelucrării limbajului la adult (legiferarea modalităților de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în alcătuirea discursului publicitar, cerințele afective (care mizează pe valențe conotative euforice prin idealizarea obiectului publicitat) ocupă un loc important, alături de cele de natură materială (referitoare la produs), în construirea mesajului. Publicitatea exploatează la maximum manifestările psiho-afective, prin sondarea a psihicului uman și prin transformarea subliminală a produsului publicitat într-o formă de trăire afectivă euforică, de plăcere/acceptare/aderare/cumpărare, astfel încît decizia/alegerea receptorului devine una de ordin emoțional. Prin complexitatea ei, practica publicitară se suprapune cursului actual al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o povestire cu focalizare internă, în care naratorul adoptă punctul de vedere al unui personaj și spune numai cît știe personajul și o povestire cu focalizare externă, cînd personajul este văzut de un observator exterior, care nu are acces la psihicul lui. Unii analiști ulteriori au contestat existența unei focalizări zero, unele povestiri pot fi caracterizate astfel numai din perspectiva lor globală, căci dacă sînt analizate pe secvențe se găsesc adesea elemente focalizate diferit, încît ele au de fapt focalizare variabilă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și la opțiunea realistă a analizelor lingvistice; acest realism este inerent dialecticii limbii și realității prin care practica lingvistică se articulează cu alte practici, fiind legat de însăși noțiunea de producere a sensului. În ceea ce privește psihanaliza, care sondează constituția și funcționarea psihicului uman ca subiect, ea face din acest subiect un om al vorbirii, în modul cel mai strict. Astfel, construcția sensului și construcția subiectului apar în mod indisolubil legate, iar analiza producerii sensului nu va ignora acest aspect. Acest cadru general
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Război pe calea undelor, am făcut un experiment. Într-un autobuz, am pus la difuzoare vechi emisiuni de la Radio Europa Liberă. Așteptam aduceri aminte, orice fel de reacții. Nu s-a produs nimic. Cu excepția unui cetățean turmentat, poate cam instabil psihic, care pretindea că a fost închis, nimeni nu a reacționat deschis. Cred că vina îmi aparține: nu a existat o relație clară, asumată de ambele părți aflate în fața și în spatele camerei. Stăteam acolo și pândeam, fără să îi fi prevenit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
similar, reprezentările activității mentale și verbale care nu trimit la gîndirea sau discursul articulat al personajului - „Mintea i se goli; nu-și putea pune gîndurile în ordine” - sînt grupate aici sub genericul NP, oricît de intruzive ar fi ele în psihicul personajului. Acestea tind să fie mai degrabă comentarii metadiscursive despre cum gîndește sau vorbește personajul, și nu reprezentări a ceea ce gîndesc sau spun ele. În contrast cu Narațiunea Pură se află propozițiile care „reașază” ceea ce se prezintă ca vorbire de drept a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
viziunea lui Aristotel, Seneca, Thomas Hobbes, Sarah Fielding, Judith Butler, ajunge la epoca modernă, concluzionând că emoția este un fenomen psihosocial. Pasiunile noastre sunt condiționate de relațiile de putere și de ierarhia socială, de exemplu pasiunile politice se nasc așa cum psihicul nostru se formează conform repartizării puterilor. El critică darwinismul pentru a nu fi acordat atenție circumstanțelor în descrierea emoțiilor. Cartea trece în revistă rolul pasiunii în cultura liberă a lumii din vest. 41 Jean-Baptiste Racine (1639-1699), dramaturg francez, care, alături de
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ca tot atîtea proiecții sexuale. Dificultățile iubirii între erou (Luceafărul) și fata de împărat sînt reduse la triada copil-mamă-tată etc. Deși interesantă, o asemenea interpretare se aplică automat la un om generic, ignorînd cu totul intenția artistică, fapt definitoriu pentru psihicul și conștiința unui poet. Chiar de-am accepta simbolica basmului, ea este virtual aceeași pentru mulți oameni. De ce totuși numai Eminescu a putut scrie Luceafărul ? In ciuda spectaculozității unor "revelații", psihoanaliza, cel puțin la nivelul observațiilor citate de Wellek și
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
asigurată o stare de liniște și bună Înțelegere În familie și la locul de muncă. Se va asigura un regim de viață ordonat, cu respectarea orelor de somn și veghe, evitarea eforturilor fizice, intelectuale și nervoase. Odihna activă și un psihic echilibrat au un rol important atât pentru grăbirea procesului de vindecare a bolii cât și pentru menținerea apetitului. Se va evita frigul, arșița și alți factori iritanți. În timpul mesei se exclude lectura de cărți și ziare, urmărirea programelor televizate și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de ea, ba, cum se Întâmplă cu atâtea vicii În vremea noastră, sexul, drogul, fumatul -, se Îndrăgostesc pur și simplu de „ea”. Neavând curajul de a se iubi pe sine, Își iubesc un viciu care li s-a Încrustat În psihicul zilnic precum un parazit, Îl apără de orice injoncțiune, atac extern - sau intern! - și coabitează astfel, Într-o armonie la fel de bună ca oricare alta. Deoarece „nici fericirea și nici perfecțiunea nu sunt din lumea aceasta”, spune psalmistul sau scepticul de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
printr-o ratare”, mai mult sau mai puțin „expresivă”, valorică, libertatea individuală este și ea dependentă, În funcție de această „realizare a persoanei” mereu neîmplinită, nesatisfăcută, o victorie care poartă „În gură”, adesea, un gust de cenușă! Și... totuși o victorie, deoarece psihicul „luptătorului” - cu societatea, dar și cu sine Însuși! - nu poate să nu resimtă acele „trepte” ale „exprimării” (altădată li se spunea „ale desăvârșirii”!Ă, ce sunt tot atâtea trepte ale libertății! Ale unei alte „nașteri” sau ale „nașterilor succesive”, ale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ridicate cu mari eforturi personale. Ce și mai ales cine este acest eu de care „se bucură” nu puțini, dar cu care mulți nu știu „ce să facă”, șoarece insistent, indelebil, care ne urmărește până În cele mai obscure cotloane ale psihicului, accentuând disperat, strident, nepotrivirea noastră nu atât „cu lumea”, cât cu ceea ce am fi dorit „să fim”, singurătatea nedorită, incomodă În care ne aflăm, dar, În același timp, interzicându-ne tocmai această singurătate, strecurându-se după noi „peste tot”, ca
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o relație din care psihanaliza contemporană s-a inspirat nu puțin - eu am „citit-o” mai degrabă ca pe o luptă „stupefiată”, „dizgrațioasă”, a prințului cu acea „nouă identitate” ce i se strecoară ca un hoț În pliurile intime ale psihicului, la Început sub forma simbolică, „tradițională”, a unei fantome, apoi, tot mai mult, În formele În care ea, această nouă identitate se face simțită În multe creiere umane bântuite de „voci” false, otrăvite Îndemnuri, până la spasme uneori, ce se cer
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Ă Fâstâcit, rușinat Încă multă vreme de „gafa” mea, m-am retras În „singurătate-mi” Împreună cu „pruncul meu” nou-născut, neștiind bine ce să „Încep” cu el, neînțelegând dacă acest „eu”, rătăcit sau profitând de ospitalitatea un pic cam tembelă a psihicului meu În iute, În galopantă formare, e un accident stupid, „părelnic” sau un adevărat „inamic” al echilibrului meu interior, cum o sugerase acid Petrașcu. Ca și În cazul unor autori pe care Îi descopeream prin diverse biblioteci private, care mă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
inutile!Ă sau de imputări nedrepte, vehemente, ca cele ale unei soții niciodată iubite, lest al unei existențe „prea lungi” sau „memorie” a unei iubiri pripite, din adolescență!... Singuri și, totodată, niciodată „singuri”, actori pe scena, pe „scândurile” șlefuite ale psihicului nostru, cu o voce sau cu „voci” ce răsună În jur, „nebuni” fără a avea „curajul” de a o mărturisi, precum cel ce cară după sine un secret inavuabil, mai mult decât secretul său - cel al unei Întregi ginte! Acest
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În sfârșit, de Întreg și greoiul „teatru melodramatic” al ezitărilor și reproșurilor nesfârșite, nedemne de un „bărbat antic”, „teatru” În care, cum o spuneam, Hamlet este primul și probabil cel mai convingător actor. Dar, nu cumva, a visa la „un psihic fără eul său” este la fel de „pueril”, de „fantastic”, de „poetic” ca și a visa la o cauză „plimbându-se agale pe malul unui râu” debarasată de „efectul ei”, cum o scriam Într-unul dintre eposurile mele, probabil În Don Juan
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Întinsul unor jumătăți de noapte: de ce mă Întorc mereu „acolo” unde cărțile mele sunt scoase din biblioteci cu fiecare nouă apariție, reușită după ani și sute, mii de eforturi, umilințe și, mai ales, cheltuind enorm din rezervorul de răbdare al psihicului meu, tentat nu rareori de nevroze secunde și multiple și unde - unii, nu puțini - pe care i-am ajutat În „zilele fericite sociale”, pe care i-am primit În intimitatea vieții și a ideilor mele, oferindu-le entuziasmul și ridicolul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]