5,478 matches
-
la marginea orășelului și, când aveam timp, o mai vizitam uneori, pentru a o ajuta la unele treburi mai grele. Și, în acea zi, numai ce-l văd pe soțul ei (fiu de pădurar), cum, netam-nesam, pune repede mâna pe pușcă și o îndreaptă spre culmea unui deal. O clipă mi s-a părut că-l văd pe Ursu acolo dar, până să mă dezmeticesc, în secunda următoare, am auzit detunătura. Era destul de departe și speram din toată inima că nu
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
mai multe facultăți absolvite, nu sunt capabili s-o facă. Dureros este că tocmai ei, primesc, până și dreptul acesta legal, de a deține în casele lor armele ucigătoare. Ce l-o fi determinat atunci pe acel om să ia pușca și să tragă?... poate să se dea mare „bărbat” în fața noastră? ...căci era și puțin băut! ...sau ce? ...Răspuns, nu există! În acele timpuri atât de grele pentru mine, un înger păzitor, pus din greșeală, sau poate special, de Dumnezeu
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
la istorisirea acelei neobișnuite întâmplări. Pe atunci, începuse prin urmare baș-Vizdeicu, țin minte, nu-ți ajungeau două perechi de mâini ca să-i numeri pe toți vânătorii din partea locului, spurc de joavine era prin pădurile astea, trebuia să te ații cu pușca, altfel coborau mistreții și-ți râmau prin grădină. La Crivina, satul de alături, prăpăd prin holdele de cucuruz ale crivinenților, cum le ziceam, ne mai chemau, năcăjiții, să le dăm și noi câta mână de ajutor. Mi-o fost dat
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
ce credeți voi?! Treabă cu dichis, vânătoarea lui! M-am rugat odată să mă ia și pe mine cu el. Ucenic, cum s-ar zice. Da el, nu! Dragă Vizdeicule, mi-o spus, voi, românii, aveți o vorbă: Fiecare cu pușca lui... Bună vorbă! Înțelegi ce vreau să spun? Da, înțeles, să trăiți! am răspuns. Că el era maistor. ’Ai de mine, păi știți voi ce era un maistor laminorist pe vremea de atunci? Skerla, directorul, dacă intra în secție, nimic
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
ori pe lună, tot urca el coasta până-n pădure. Pleca dimineața, când se îngâna ziua cu noaptea, fără câine, cu toate că avea unul lățos acasă, Waldi îl chema, bătrân ca și stăpânul lui. Trecea ca o umbră, neștiut, nevăzut de nimeni, pușca frântă o ținea într-o învelitoare sub braț, scăunelul cu trei picioare îi atârna în bandulieră la șold. Nu-și făcea niciodată de lucru cu vânatul, avea omul lui care la ora cuvenită se afla acolo unde îi spunea el
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
o bucată, Klesch, v-o spun nu pentru că-i sunteți nepoți sau mai știu ce!... Da așa era el! Așa că l-am pândit. Mai multe nopți n-am putut dormi ca lumea din pricina asta. M-am luat după el cu pușca pregătită. Mergea cu pas măsurat, fără să se oprească ori să se uite înapoi, fără să șovăie la răscruce de cărări, mi-era frică să nu-l pierd din ochi, noroc că și eu cunoșteam locurile astea ca-n palmă
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
poieni și o adulmecat bătaia vântului, apoi și-o desfăcut scăunelul și s-o așezat jumătate ascuns după un lemn mai gros. N-am îndrăznit să mă apropii mai mult, m-am pus și eu jos între niște gaiuri cu pușca pe genunchi și am așteptat. Nu prea mult. Se luminase de-a binelea, pădurea se liniștise după venirea noastră, păsăretul zburătăcea din nou cu nepăsare, iarba luminișului părea ninsă, plină de roua dimineții. Atunci, în timp ce priveam toate astea, se auzise
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
cele crâncene mijloace de nimicire dintre toate ființele pământului, atunci merită să scape, el este învingătorul! Nu e drept ce spun? De aceea m-am gândit, într-o străfulgerare a minții, să aduc lucrurile în firescul lor. Am înălțat brusc pușca în aer și am tras... Coclaurile au tresărit, trimițând vuietul puștii dintr-un creștet de deal în celălalt. Moșu Klesch, spre care mi-am îndreptat dintâi privirea, își dăduse de sperietură cu tot cu scăunel pe spate. Țapu, de la sine înțeles, dispăruse
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
să scape, el este învingătorul! Nu e drept ce spun? De aceea m-am gândit, într-o străfulgerare a minții, să aduc lucrurile în firescul lor. Am înălțat brusc pușca în aer și am tras... Coclaurile au tresărit, trimițând vuietul puștii dintr-un creștet de deal în celălalt. Moșu Klesch, spre care mi-am îndreptat dintâi privirea, își dăduse de sperietură cu tot cu scăunel pe spate. Țapu, de la sine înțeles, dispăruse, ca și cum niciodată nu s-ar fi aflat în fața ochilor noștri. Apoi
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
astăzi la populație, intunecă strălucirea Americii! Imigranții continuă să sosească aici și auzind conversații purtate în aproape toate limbile de pe pământ, vor înțelege că de fapt au ajuns într-un fel de Turn Babel modern, îmbâcsit de mirosul prafului de pușcă! Pentru liniștea tuturor, acest al doilea amendament «otrăvit», trebuia abrogat demult.” (Autorul) 1. Au venit, au văzut, au rămas Dacă privim în urmă, colonizarea Americii a început între anii 1600 și 1700 cu imigranți veniți din toate țările Europei. Au
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
să tragă cu arma la țintă. Intr-o zi un ziarist l-ar fi întrebat pe Vice-Președintele American. - Domnule Vice-președinte, ce credeți că ar trebui să facă astăzi cetățenii americani pentru ca să se simtă mai în siguranță? - Să-și cumpere o pușcă. Ar fi răspuns el râzând. Acum nu se mai poate face nimic, este prea târziu, spun unii. După tot mai multe crime și chiar masacre în masă, americanii se întreabă, câți copii și oameni nevinovați mai trebuie să cadă răpuși
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
încet, în liniște, peste orășelul îndoliat, în timp ce un colț de lună ascunsă după un nor, privea împietrită pământul, lăcrimând încet, cu lacrimi de ploaie măruntă și rece, de toamnă târzie. Din nou, în aerul îmbâcsit cu miros de praf de pușcă al Americii, pluteau acelea-și întrebări rămase fără răspuns. Până când? Oare cine va întruchipa din nou pe Satana și mai ales unde și când va provoca acesta, măcelul următor? Erau întrebări pe care americanii, le repetau tot mai des, încă
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
vis visat-am Și cu-adevărat pupat-am Câte s-ar uita la mine Cine s-ar spurca și cine Ar mai pune-o, cum se spune, Fie chiar și băbăciune? Fost-am lele cât am fost, Azi adorm cu pușca-n post, Imposibil să mai tragă Fără gloanțe, fără vlagă... Dintre câte-n vers curtat-am Și spre așternut purtat-am, Câte s-ar lăsa iar duse, Amețite și seduse, Fie chiar și bătrânele, Vai de mine și de ele
TOT SE VA GĂSI VREUNA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341541_a_342870]
-
Antologică este scena crimei odioase comise de ocupanți. „Trecuse de miezul nopții când a fost trezit de două împușcături, schelălăit de câini, tăcere și un alt foc de armă. «Asta e flinta lui Pătru!» A sărit din pat, a luat pușca și pistolul și a ieșit în pragul casei. - Ce s-a întâmplat, Pătrule? - Boierule! I-am prins pe rus încercând să fure purceaua. L-am închis în cămăruța de la poartă. A mai fost cu unul, dar ăla a fugit. Dar
PREFAŢĂ LA ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340556_a_341885]
-
cărți, poate canastă Că toate astea la un loc, Te fac să uiți că ai nevastă? De ce nu-mi pace măcar remmy? Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere, Deschise conturile ca să, închizi o gură de muiere? De ce nu-mi place ce se poartă? De ce nu vreau s-ader la modă? La ce e bun
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340638_a_341967]
-
cărți, poate canastă Că toate astea la un loc Te fac să uiți că ai nevastă? De ce nu-mi place măcar remmy Să trag din când în când o dușcă? De ce n-am și eu contra vremii, Cum are Dumitrescu, pușcă? De ce n-aduc și eu în casă Mai mult bănet decât s-ar cere Deschise conturile ca să Închizi o gură de muiere?! De ce nu-mi place ce se poartă? De ce nu vreau s-ader la modă? La ce e bun
TIRADA NEBUNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340724_a_342053]
-
răcoare, Dintr-o poruncă solară Sosesc cârduri de cocoare Anunțând că-i primăvară. NĂPÂRSTOC Sunet ca de clopoțel, Voce de copil zglobiu Alergând ca un prâsnel De zici că-i argintul viu. Cât e el de prichindel Și-a făcut pușcă de soc. Nimeni nu-i pandur ca el Pentru toți e-un năpârstoc. Călărind pe o nuia Dintr-o salcie pletoasă Regatul asedia Pentr-o prințesă frumoasă. CĂȚELUȘUL BOROBOAȚĂ Într-o zi, o zi de toamnă Un cățel plimba o
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
An Nou nu-nseamnă și belșug Când regi acum sunt troglodiții, Cei mulți vor trage tot la jug Și vor trăi ca osândiții. Cu rugăciuni la Dumnezeu An Nou va fi doar o himeră, Curând va reveni Orfeu Cu-o pușcă în bandulieră. De dorim pace pe pământ De Anul Nou să schimbăm zeii! Belșug nu vom avea oftând Și ascultând arhiereii. De Anul Nou să detonăm Focoasele la nucleare La arme! Să nu amânăm, Căci devenim o închisoare. De Anul
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
și înțelege, doamne ferește, că fac vreo aluzie, bat vreun apropo... Ritualul ăsta al băii în onsen m-a convins că treaba cu „mărimea contează” e cât se poate de adevărată. Mă refer, evident, la dimensiunea bazinului. Să stai gol pușcă într-un bazin de doi pe cinci cu încă patru bărbați e social acceptabil. Dacă soția ar veni acasă și te-ar găsi încercând să faci același lucru, dar într-o cadă de bloc, toată scena devine ceva mai greu
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă () [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
ce a mai apărut, care sunt tendințele, riști să rămâi blocat în ideile tale fixe și să crezi că le știi tu pe toate și să te trezești la un moment dat că ești scos din joc, pentru că vin niște puști care au inventat o chestie și bulveresează tot sistemul”, crede Dragos Stanca. O altă componentă esențială a festivalului este conectarea regiunii la piața globală. „Există o puternică tendință de globalizare la toate nivelurile, creată în mod special de Google și
„Platformele globale riscă să elimine inclusiv jucătorii locali de pe piața de conținut” () [Corola-blog/BlogPost/338052_a_339381]
-
astfel de pierderi. Știm că lipsa de instrucție, calitatea deplorabilă a logisticii și insalubra cultură militară a unora dintre ofițerii Primului și celui de-al Doilea Război Mondial ne-au costat enorm. Degeaba la poligon îl înveți să tragă cu pușca dacă în câmpul de luptă i se cere expertiză în mortiere ori tancuri. Cum știm ce înseamnă să îndepărtezi sistemic, prin fenomene Pitești repetabile, elita educațională de masa de forță de muncă și apoi să ideologizezi masa împotriva elitei culturale
Sunt pline barurile de noapte de cei care au picat bacul. Doar noi le-am construit () [Corola-blog/BlogPost/338089_a_339418]
-
șef al cotidianului norvegian Aftenposten, în care Mark Zuckerberg e interpelat cu privire la abuzul de putere și limitarea libertății de expresie, pentru că Facebook i-a cerut în mod repetat editorului norvegian să blureze o poză în care apare o fetiță goală pușcă. E vorba despre „napalm girl“ din poza care a luat Premiul Pulitzer în 1973, una din cele mai puternice imagini ale războiului realizate în secolul XX. În Franța, femeile musulmane își pot păstra pe ele la plajă burkini, așa spune
O fetiță goală pușcă și burkini sau cum ne-a construit algoritmul Facebook o lume fără nuanțe () [Corola-blog/BlogPost/338143_a_339472]
-
right way.” Sau: „The right thing, the right way”. Electoratul care a votat partidul câștigător poate fi creditat (dacă?) cu aprobarea modului în care a procedat guvernul recent instalat. Dar, cum spunea odată Theodore Roosvelt, „un vot e ca o pușcă; utilitatea lui depinde de caracterul celui care îl folosește.” Dacă, însă, partidul câștigător are dreptul să operaționalizeze programul de guvernare cu care intrase în cursa electorală, el nu are dreptul să înșele electoratul prin modul în care o face: prima
Etica guvernamentală () [Corola-blog/BlogPost/338150_a_339479]
-
00 ziua sub soare, trași de picioare pe plajă de cei care doreau să mai pună șezlonguri în loc. Ca în fiecare an am văzut și buze umflate fie de la căzături sau bravade, fie de la altercații pe bază de alcool. Și puști frumoși și veseli, am văzut și îndrăgostiți cool și părinți cool cu copii mici. Vama e la fel. Desigur nu e la fel cum și-ar fi dorit-o cei care pe vremuri sperau ca ea să rămână wild, hippie
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! () [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
patru decenii. Atunci când o boală incurabilă (scrapie - o afecțiune a sistemului nervos) infectează turma lui Kiddi, toată valea devine amenințată iar autoritățile decid să eutanasieze animalele pentru a opri răspândirea. Însă frații nu pot accepta asta așa că luptă, Kiddi cu pușca, Gummi cu mintea, să își salveze animalele. „Conflictele dintre vecini sunt foarte obișnuite în Islanda rurală. Eu personal știu multe exemple de vecini care s-au certat și apoi nu și-au mai vorbit timp de decenii. De cele mai multe ori
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]