2,499 matches
-
Comunist. Ce s-a întâmplat? Am nevoie de ajutorul dumitale, mareșale Lin. Spuneți, vă rog. Subalternul dumitale, Yelin, le face greutăți copiilor mei de la Universitatea Qinghua. Puștii nu vor decât să stea de vorbă cu el, însă gărzile nu pricep. Puștii au intrat în greva foamei. Ce aveți de gând să faceți cu Yelin? O să-l critic ca fiind un promotor al capitalismului. Promotor al capitalismului? N-am mai auzit de o asemenea titulatură. Dragul meu vicepreședinte, o dată ce puștii vor pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu pricep. Puștii au intrat în greva foamei. Ce aveți de gând să faceți cu Yelin? O să-l critic ca fiind un promotor al capitalismului. Promotor al capitalismului? N-am mai auzit de o asemenea titulatură. Dragul meu vicepreședinte, o dată ce puștii vor pune mâna pe Yelin, vor ține un miting mare cât un stadion ca să-l critice sub această titulatură. Vor striga în gura mare fraza în mod oficial. Prin telefon, îl aud pe Lin dând un ordin. Îl aud cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
că a scris o scrisoare, ca răspuns adresat unei organizații numite Gărzile Roșii. Adaug noi divizii armatei tale. El o pune să ia loc. Îți ofer aripi. Studenții sunt de la Școala Medie a Universității Qinghua. Sunt chiar mai tineri decât puștii tăi. De-abia așteaptă să facă ceea ce fac puștii tăi. Îmi place denumirea de Gărzi Roșii. Arată îndrăzneală. Roșu, culoarea revoluției, și Gărzile, apărătorii tăi. Le-ai oferit vreo inscripție? Da. O banderolă roșie cu caligrafia mea, Gărzile Roșii, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
organizații numite Gărzile Roșii. Adaug noi divizii armatei tale. El o pune să ia loc. Îți ofer aripi. Studenții sunt de la Școala Medie a Universității Qinghua. Sunt chiar mai tineri decât puștii tăi. De-abia așteaptă să facă ceea ce fac puștii tăi. Îmi place denumirea de Gărzi Roșii. Arată îndrăzneală. Roșu, culoarea revoluției, și Gărzile, apărătorii tăi. Le-ai oferit vreo inscripție? Da. O banderolă roșie cu caligrafia mea, Gărzile Roșii, pe ea. Ea îl întreabă dacă îl poate însoți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
un inch. Și când și-au dat seama de greșeala lor, era prea târziu. Cu ajutorul localnicilor, au cules cu secerile cât de mult grâu au putut și au lăsat restul grânelor să putrezească pe câmp. În ultima mea zi acolo, puștii își foloseau hainele și păturile ca să pună grânele și apoi le întindeau pe paturi ca să se usuce... Întotdeauna există un preț pentru învățarea unei lecții, îl întrerupe Mao. Ca și cum nu l-ar mai interesa detaliile lui Zhou, el se întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
n-a însemnat nimic pentru mine. Mă refeream la domnul Thurman. Ea rămase cu gura căscată, îngrozită. Mark râse doar, un râs grav, sacadat. Mă gândeam, prietenii ăștia imaginari... după ce termini cu ei, se duc să bată la cap alt puști dereglat? Și, hei! Fața i se boți, uluită. Cine ți-o fi spus de călătoria aia n-a nimerit-o deloc. Jack e tatăl acelei persoane, dar acea persoană nu-i fiul lui Jack. Cine e persoana? Întrebarea n-avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
sunt mobile. Să înțeleg că nu prea merge bine cazul? —Dimpotrivă, Femeie. Zdruncină. —E bine. Zdruncinatul e bun, nu-i așa? Mă bucur pentru tine. Deci povestește-mi. Nu mi-ar strica o poveste tare în momentul ăsta. —Zi grea? — Puștiul ăla eliberat condiționat din Poquott, pentru care voiam să facem rost de scrisori de recomandare, l-a confundat pe tipul de la UPS cu un tip de la trupele speciale. Vocea ei încă îl captiva, chiar și după ani întregi de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
școlari pe un ton ciudat, de modă veche - o versiune MTV-istă a lui Ma Kettle 1. Când o văzu pe Karin, Bonnie făcu un gest larg de salut și, pe același ton fals-arhaic, strigă: „Sal’tare!“. Îi desprinse pe puștii de clasa întâi de rochia ei și veni lângă Karin, în secțiunea Pawnee, stambă lângă fibre Tencel. — E convins că a murit și că n-a observat nimeni, îi spuse Karin. Ideea o făcu pe Bonnie să strâmbe din nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Nenorocitul ăla de tanc îl voiam. E un model a-ntâia. Englezesc.” „Și de asta îl scuturai pe ăla micu’, parcă scoteai banii din pușculiță? Știi doar că taică-său trage la măsea. Dacă află că te-ai luat de puștiul lui, ai încurcat-o. Are să se țină după tine și n-are să te slăbească până când nu ți-o plăti cu vârf și îndesat. Îți aduci aminte când a trebuit să te cocoți pe acoperișul chioșcului, ca să scapi de furia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
Vii de la bunicul?” „Da.” „Ce a vrut de la tine?” „A vorbit o mulțime.” „Altceva nici nu știe să facă. Ți-a spus că sunt leneșă și așa mai departe?” „Îhî.” „Și îl crezi?” „Hm.” „Nu face nimic. Ești încă un puști. Ți-a plăcut plimbarea cu motocicleta?” „Foarte.” „Ce ți-a plăcut cel mai mult?” Aș fi vrut să-i spun că îmi plăcuse cel mai mult mâna ei pe obrazul meu. Sau șoldurile ei. Sau gleznele. Sau degetele de la picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
când pune pistolul În toc Îi vede sclipirea neagră și rece pentru o clipă. „Tăticu’ se luptă cu dușmanul de clasă și pe urmă cu toți dușmanii”, a spus el odată la grădiniță Înaintea unei serbări, Îmbrăcat În iepuraș, unui puști dolofan Îndopat cu unt și cu salam care se bășise lângă el. La grădiniță lucrurile s-au complicat și el a ieșit prost din afacerea asta, pentru că atunci când trebuia să treacă din grupa mică În grupa mare a avut loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
am luat-o de mâna pe care o ținea pe mânerul scaunului. Nici nu m-a privit, însă am simțit cum își strânge degetele în jurul mâinii mele, și asta m-a mirat. Filmul se terminase și toată lumea se ridica. Doar puștii din primele două rânduri mai erau pe scaune, dar ei mereu stăteau să vadă două filme. Se tot loveau și urlau și mă întrebam unde erau mamele lor. Mâna cu care o ținusem pe a ei era udă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
văd... (caută în ziar, apoi citește tare) "Edi al meu era foarte isteț. Mi-am dat seama că se încurcase cu nevasta vecinului care deschisese un butic" Așa e, măi? EDUARD (stingherit): Oarecum... BUNICUL (citește): Cînd vecinul pleca după marfă, puștiul meu, care nu se omora cu școala, chiulea și hop la domnița de vizavi, care, la nici 40 de ani, nu arăta rău deloc". (Celorlalți) Așa-i! N-arată rău. (Fiului) Șmechere! BUNICA: Da' tu de unde știi cum arată, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
croitorului... Eu, unul, nu m-aș apropia de psicina aia nici să mă plătești - e un mediu propice poliomielitei și meningitei spinale, ca să nu mai zic de bolile de piele, de păr și de cur - se zvonește, chiar, că un puști de la Liceul Weequahic a călcat odată în șanțul cu dezinfectant dintre vestiar și piscină și c-a ieșit din el fără unghiile de la picioare. Și totuși, ăsta-i locul unde poți pescui pipițe futăcioase. Nu știai? Ăsta-i locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
analfabet și dezaxat. Și pentru mine asta nici nu înseamnă măcar o distracție pe cinste, fir-ar să fie! Ce înseamnă pentru mine distracție? Doar ți-am spus! Pe bune - să stau acasă, să-l ascult pe Jack Benny împreună cu puștii mei! Să cresc niște copii inteligenți, iubitori, robuști! Să ocrotesc o femeie cumsecade! Demnitate! Sănătate! Dragoste! Hărnicie! Inteligență! Încredere! Decență! Optimism! Compasiune! De ce dracu’-mi pasă mie de amorul strict senzual? Cum pot să mă agit atâta în jurul unui lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
când o pornesc spre hotel, mă trezesc singur-singurel. În capătul promenadei, dincolo de care se află hotelul meu, zăresc cinci tineri, fumează și stau la șuetă. Tineri evrei, bineînțeles. Pe măsură ce mă apropii de ei, îmi devine tot mai clar faptul că puștii mă așteptau anume. Unul dintre ei face un pas înainte și mă întreabă în engleză: — Cât e ceasul? Mă uit la ceas și-mi dau seama că n-or să-mi dea voie să trec. Or să mă atace! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
le adunam? Despre ziarele pe care le căram cu căruciorul la școală! Despre carnețelul meu cu timbre emise de Fondul de Apărare, lipite grijuliu rânduri-rânduri, întru zdrobirea Axei! Aeromodelele mele - Piper Cub, Hawker Hurricane, Spitfire! Cum poate să pățească așa ceva puștiul de treabă care am fost eu; eu, care iubeam atât de tare Royal Air Force și Cele Patru Libertăți 1! Eu, care-mi legasem atâtea speranțe de Yalta și de Dumbarton Oaks2! Eu, care m-am rugat atâta pentru ONU! Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
dea pe aici după toate câte i-a făcut. De data asta, era mai hotărâtă ca oricând să scape de el. Numai bine că, peste câteva zile, s-a înființat la ușa ei Vandam. Acum îl vedea mai bine - un puști în blugi și cămașă-n carouri, negricios, țânțăros și vânos. Nu doar pentru că a băut câteva pahare de lichior în plus se înfierbântase Mirela, ceva ca un tremur îi fremăta în piept. Îi era cam frică. În prima clipă crezu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-i amestece pe vecini în ciorba ei; Velicu să fi aflat de prin vecini că-i bate un bărbat la ușă... Ca să vezi, tot cu gândul la idiotu’ de Velicu, ca și cum i-ar fi frică sau dor de el, și puștiul ăsta cu fetițo-n sus, fetițo-n jos, Mirelo, și ea zor-nevoie să-l bage-n casă și poate să-l bage și între picioare... Arăta mai tânăr decât ea cu vreo doi-trei ani. Îi spuse că nu știe adresa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
vrut să spună numaidecât asta. Nu ie ea d-alea care, mă rog, și el că, Doamne ferește, nici nu s-a gândit la așa ceva. Om fi noi mai slobozi la gură, da’ asta nu înseamnă că... Noi nu suntem ca puștii ăștia care au scos nasul acuma, de copii, cu atâta pornografie și curvăsărie, noi am copilărit și ne-am mâncat tinerețea în alte vremuri, la care ea preciză că, de fapt, s-a gândit la căsătorie când a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
în stradă, intră la prima florărie. În urma lui, clopoțelul aflat deasupra ușii anunță cu un sunet fin intrarea unui nou client. Așteaptă ca vânzătoarea, o tânără agreabilă îmbrăcată într-un elegant tailleur 8 de catifea verde, să înmâneze comisionarului, un puști simpatic în uniformă la culoarea ierbii încheiată până sus cu nasturi aurii, un pachet învelită în hârtie albă peste care tronează o fundă mare, roz, apoi prezintă domnișoarei dorința sa. Fata se apucă cu mișcări îndemânatece să scoată florile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
promiți că indiferent ce urmează vei avea grijă de tine...și de noi. Draga mea, ceva îmi spune că suntem sortiți să fim împreună la ora marelui final. Dar discutăm despre război și asta poate dăuna moralului. Zâmbește ca un puști și ea îi întoarce zâmbetul. Ce vrei, se pare că e la ordinea zilei. Mirosul plăcut și familiar al apei lui de colonie, trezește la viață în adâncurile întunecate ale sângelui un foc care mocnise mult timp acoperit de tristețea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
grăbiți să fugă din calea bombardamentelor. Alții, la fel de numeroși, preferă să rămână. Precum familia Nandriș, vecinii de palier ai lui Marius, formată din doi bătrâni extrem de simpatici și volubili. Nu au copii, dar tot timpul găsesc câte ceva prin buzunare pentru puștii celorlalți locatari. Domnul fusese mult timp profesor la facultatea de Arhitectură, chiar și Marius îi fusese student cu puțin timp înainte ca acesta să iasă la pensie. Nu lăsase uitării munca de dascăl, de multe ori pragul casei sale fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Darie percepe un strigăt prelung, ascuțit. Un țipăt omenesc plin de spaimă și disperare. Privește agitat în jur și atunci când localizează locul de unde vine, aproape nu-i vine să creadă ceea ce vede. Oh, Doamne! În fața ușii metalice a bisericii, un puști în uniforma băieților de cor, nu mai mare de 10-12 ani, urlă ca un animal hăituit, cu palmele strânse peste creștetul capului, clătinându-se ca o marionetă dezarticulată scăpată din mâinile păpușarului. Cu un muget asurzitor, o bombă percutează solul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
numeroasele aplauze ale soldaților, care ascultaseră ca vrăjiți piesa lui Grigoraș Dinicu ce le aducea aminte de horele din sat, fac pe Suflețel să se îmbujoreze ca o fată mare sfioasă, sărutată prima oară. Iovuț cioplește o jucărie pentru un puști slovac, înfofolit într-o haină militară românească, care se atașase de el. Cu înghițituri lacome, copilul hăpăie din gamela plină ochi cu fasole, oprindu-se doar să muște din pâinea neagră, cazonă. Măi Americanule, ți-ai asigurat un loc în dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]