KorAP: Find »[drukola/base=puf & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...56 57 58 ...89 >

2,212 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

apoi și spre centru. Frunzele atacate au pete negre, cu un ușor inel de decolorare, pete de diferite dimensiuni care se pot uni și în acest caz ocupă suprafețe mari din frunză și se acoperă pe vreme umedă cu un puf negru. Pe tulpini, inițial apar pete negre ce prin unire dau naștere la dungi brune-negre de-a lungul tulpinii. Pălăriile infectate și frunzulițele de pe marginea lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
anii ploioși, sau în culturile irigate. Simptome. Frunzișul plantelor mănate prezintă numeroase pete colțuroase, mici, de 2-4 mm, de culoare la început verde-gălbuie, transparente, apoi brune pe fața superioară (fig. 77). În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei, apare un puf cenușiuviolaceu, apoi în scurt timp zonele afectate sau chiar toată frunza se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol pe resturi vegetale sub formă de spori de rezistență, dar acest lucru nu are prea mare importanță întrucât nu se practică monocultura

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire. Agentul patogen rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, din care în primăvara următoare, pe timp

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
observă din primele stadii de vegetație, când pe primele frunzulițe apar pete circulare, galbene, fără margini precise, iar tuplinița se alungește. Pe răsadurile mai mari, mana se observă prin îndoirea vârfului frunzulițelor care se acoperă în scurt timp cu un puf cenușiu-albăstrui, se îngălbenesc și putrezesc (fig. 88). În câmp, atacul este intens în culturile situate pe terenurile umede sau dacă acestea se găsesc în luncile râurilor. Pe frunze apar pete galbene, fără margini precise, foarte mari, care prin unire pot

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
culturile situate pe terenurile umede sau dacă acestea se găsesc în luncile râurilor. Pe frunze apar pete galbene, fără margini precise, foarte mari, care prin unire pot acoperi porțiuni mari de frunză. Pe partea inferioară, petele sunt acoperite de un puf cenușiu-albăstrui sau violaceu. Țesuturile parazitate se brunifică și frunzele se usucă. Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii de rezistență, ce se găsesc în resturile vegetale rămase în câmp, iar în cursul vegetației de sporii

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
nu produce pagube mari. În România a fost semnalată de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933, din mai multe localități ale Moldovei. Simptome. Pe frunzele de lucernă apar pete neregulate, transparente, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf alb-cenușiu. Frunzulițele se îngălbenesc, apoi se brunifică și se desprind de pe codiță (fig. 90). Transmitere răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sub formă de spori de rezistență sau miceliu în plantele atacate. În cursul vegetației prima infecție este asigurată de miceliile provenite din germinarea sporilor de rezistență, iar infecțiile ce urmează sunt produse de miceliile apărute din sporii ce apar pe puful alb-cenușiu. Perioadele calde ale anului, dublate de ploi intermitente, sunt factori ce ușurează răspândirea ciupercii. Prevenire și combatere. Se recomandă ca, la apariția petelor pe frunze, să se facă o cosire prematură a plantelor, neașteptându-se momentul de maturitate tehnologică

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Mana trifoiuluiPeronospora sp. Boala cunoscută la noi din 1930 este frecventă în toate țările cultivatoare fără a produce însă pagube mari. Simptome. Pe frunzele plantelor atacate, apar pete fără un contur precis, gălbui, în dreptul cărora pe fața inferioară apare un puf cenușiu-plumburiu. Plantele rămân slab dezvoltate, cu un frunziș decolorat, care va cădea înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de spori de rezistență, care în primăvara următoare, vor da naștere la spori, din care apar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele prezentând pe margini sau spre vârf pete cu aspect umed (verde închis). Țesuturile afectate se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare. Ciuperca pătrunde pe la locul

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brunificare a vârfului rădăcinii principale și a rădăcinilor secundare, urmată de brunificarea bazei tulpinii, veștejirea și moartea plantelor.Țesuturile atacate, brunificate, devin sfărâmiciose datorită putrezirii uscate a lor. În condiții de umiditate ridicată, pe baza tulpinii atacate, se formează un puf albicios. Prezenta ciupercii în tulpină, duce la dezvoltarea de rădăcini adventive (la suprafața solului), iar frunzele bazale se îngălbenesc, se lasă în jos și cad. Plantele care în primele faze manifestă pete verzi închise la bază, urmate de brunificarea zonelor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sere. Prima menționare a sa în România datează din 1940, când a fost găsită în serele din jurul Bucureștiului. Simpome. Pe rădăcinile superficiale și la baza tulpinii, ciuperca produce pete brune închis cu aspect umed, pete ce se acoperă cu un puf albicios -cenușiu, pe care îl regăsim și în măduva tulpinii.Țesuturile atacate putrezesc, se înmoaie, planta se ofilește și după două săptămâni se usucă.Pe țesuturi și mai ales în interiorul tulpinilor atacate, apar în miceliu, corpi negri scleroții ciupercii. În

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
apoi cu un punct central brun, acestea fiind numite "pete fantomă". Dacă în cultură se menține umiditate atmosferică ridicată, atacul progresează de pe cozile fructelor aproape coapte, pe fructe, sub forma unor pete apoase (este afectată toată pulpa) acoperite cu un puf cenușiu. În condiții de temperaturi sub 25șC, pe miceliul ciupercii apar scleroții, cenușii-olivacei ce la maturitate devin negri. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul, de la un ciclu de vegetație la altul pe resturile vegetale unde trăiește ca saprofit

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
atacate prezintă pete gălbui, mici, care se vor extinde, putând atinge 0,3 5 cm în diametru. Culoarea petelor este gălbuie, apoi galbenă, cu margini difuze pe fața superioară a limbului și cafenie pe fața inferioară, unde se observă un puf cafeniu (fig. 105-b). Prin uscarea prematură a frunzelor atacate, dezvoltarea fructelor este oprită, acestea rămând mici. Transmitere-răspândire. Sporii ciupercii sunt duși de curenții de aer și germinează în absența picăturilor de apă, însă în prezența unei umidități aerului cuprinsă între

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
până la 40-50 % în culturile de câmp. Simptome. Atacul este frecvent pe frunze, fructe și semințe și mai rar pe tulpini și rădăcini. Frunzele atacate prezintă pete circulare în dreptul cărora țesuturile par opărite și se acoperă în scurt timp cu un puf albicioas. Țesuturile afectate se decolorează, se brunifică și se usucă. Tulpinile atacate au la bază o zonă inelară, verde închis apoi cafeniebrună, ceea ce produce imediat ofilirea și uscarea plantelor. Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpină prin codiță

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Mana vinetelor Phytophthora parasitica Boala este prezentă în culturile de vinete irigate unde a și fost semnalată încă din 1958 dar, producând pagube mici. Simptome. Frunzișul afectat prezintă pete mari, galbene-undelemnii caracteristice manelor, în dreptul cărora, pe partea inferioară, apare un puf albicios alcătuit din miceliul cu spori. Atacul pe fructe se manifestă sub forma unor pete mari brune, în dreptul cărora țesuturile se scufundă. În condiții de umiditate atmosferică ridicată, petele se extind, se unesc, iar fructele putrezesc. Caracterele ciupercii, răspândirea și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile ciupercii. Caracterele ciupercii, răspândirea, măsurile de prevenire și combatere au fost prezentate la bolile tomatelor. 8.3.9.Ofilirea vinetelor-Verticillium albo-atrum și Fusarium oxysporum Boala este frecvent întâlnită în culturile de câmp ale vinetelor, în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Dacă solul este foarte umed, la baza tulpinii, zona brunificată se acoperă cu un mucegai fin, alb. Pe fructe, atacul apare mai târziu, sub formă de putregai umed. Petele moi de pe fructe, au coaja crăpată și prin crăpături apare un puf albicios. Atacul a fost sesizat numai pe terenuri acide și numai în condiții de umiditate atmosferică ridicată de peste 80-90 %. Transmitere-răspâdire. Speciile genului Pythium sunt niște ciuperci de sol care, pot deveni parazite în condiții de umiditate și temperatură ridicată și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
după anul 1970. Simptome. Mana atacă numai frunzele, sub forma unor pete verzideschis pe fața superioară, pete de formă colțuroasă, bine delimitate de nervurile frunzelor. Culoarea petelor se schimbă în galben, apoi în brun, iar pe fața inferioară, apare un puf cenușiu-violaceu sau bej (fig. 116-a). În condiții favorabile, petele se pot uni și este distrusă o mare parte din frunză, iar plantele vor rămâne repede fără frunziș. Infecțiile se produc pe vreme umedă, la temperaturi cuprinse între 5-30șC (la

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantele tinere în răsadnițe sau imediat după plantare în câmp. Pe primele frunze apar pete de 1-3 mm de decolorare, gălbui, ce evoluează spre culoarea cenușie-brună. Pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor ce au o formă neregulată, apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
J.M. Berkeley în Anglia, boala s-a răspândit cu repeziciune în toate țările cultivatoare, în România fiind semnalată încă din 1935. Simptome. Frunzele și tijele florale parazitate prezintă pete ovale de decolorare, cu țesuturi îngălbenite, pe suprafața cărora apare un puf cenușiu-violaceu. Frunzele și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe (fig. 129). Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dăunători. Atacul în câmp se depistează greu, deoarece apare doar o veștejire și o ușoară îngălbenire a vârfului frunzelor. În bulbii bolnavi se observă o înmuiere a foilor de la bază și uneori în condiții de umiditate se formează și un puf alb. Pe vreme secetoasă, solzii externi crapă și cad. Rădăcinile afectate au pete albe, apoi devin plumburii, se înnegresc și tot sistemul radicular este distrus. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă atunci când sunt condiții optime, la temperatura de 25-28șC. Dacă în timpul păstrării în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pagubele cele mai mari sunt semnalate în depozite și în silozurile cu butașii destinați culturilor semincere. În condiții necorespunzătoare de depozitare pagubele pot ajunge la 25-50 %. Simptome. Atacul ciupercii în câmp începe prin acoperirea părții bazale a plantelor cu un puf alb după care, dacă vremea este umedă și călduroasă plantele sunt distruse în întregime. În depozite, pe rădăcinile ce prezintă răni se dezvoltă un miceliu alb-cenușiu, pe care apar corpi negri (scleroți), de diferite forme și mărimi (fig.134). Rădăcinile

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este cunoscută de foarte multă vreme putând fi întâlnită în răsadnițe, sere și câmp. Tr. Săvulescu o semnalează pentru România în 1929. Simptome. Frunzele atacate prezintă pete verzi gălbui, difuze, variabile ca dimensiuni, în dreptul cărora, pe fața inferioară, apare un puf cenușiu violaceu. Pe vreme umedă și răcoroasă petele se întind, țesuturile se brunifică și devin sfărămicioase. În culturile semincere atacate se semnalează desfrunzirea plantelor, oprirea creșterii, iar inflorescențele produc puțină sămânță, de slabă calitate. Transmitere-răspândire. Ciuperca activează în condiții de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]