1,541 matches
-
munca câmpului, pentru că parcela de grâu s-a mărit. Iacob l-a convins pe Laban să sacrifice doi miei grași și un ied în cinstea zeului tatălui său, ca mulțumire pentru bunăstarea ce pogorâse asupra lor. Lea a copt turte pufoase din grâul păstrat special pentru ofrande. Sacrificiile s-au făcut după indicațiile lui Iacob care, așa cum învățase de la tatăl său, arunca în foc pâinea întreagă și hălci mari de carne în loc de câteva bucățele. Femeile bombăneau nemulțumite de atâta risipă. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Au cântat: Cine strălucește asemeni lui Anath Cine e mai frumoasă decât Astarte? Astarte face acum din tine parte, Ai puterea lui Elath. Femeile i-au cântat toate imnurile, în timp ce Rahela mânca smochine cu miere și prăjituri fine din grâu pufos, tăiate în trei colțuri, după forma sexului feminin. A băut vin îndulcit până n-a mai putut. Ada i-a masat mâinile și picioarele, spatele și burta cu uleiuri aromate până când aproape a adormit. Când a venit vremea s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o bucată de cărbune și va desena un chip pe prepuțul lui Ruben, așa încât lui Iacob să-i cadă cuțitul de mirare când va umbla acolo. Femeile se adunau pe rogojini, își adunau poalele fustelor și râdeau de acoperământul cel pufos pe care-l aveau bărbații între picioare. Dar după câteva zile au încetat cu glumele și Lea a plâns atât de mult peste bebelușul pe care-l ținea la sân, încât cârlionții întunecați pe care-i purta pe cap i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
camerele (două) pentru oaspeți se distingeau printr-un lux imaculat, cristalin de invidiat, spații largi și lucruri extravagante, cu gust amplasate, fine, delicate. Cealaltă parte a apartamentului era confortabilă cu adevărat. Micuță, dotată cu absolut tot necesarul unui trai călduros, pufos, pentru chiar două persoane. Aici era casa lui. Un dormitor cu mobilă de culoarea lemnului natur, simplă dar modernă, care, deși micuță avea un pat numai bun pentru el, două fotolii care s-ar fi putut face pat, un birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
poate menține locul în atelierul din spatele casei exclusiv datorită meritelor sale de ucenic ceramist. Tot ceea ce îl poate duce mintea să facă e să deseneze, prin șopron, pe fundul farfuriilor golite, prin closete, modele de vase. Cu mâinile sale pufoase, vag scandalizată, doamna Frefrony îi mută hainele, lipsite de șic, din camera servitoarei, într-unul dintre paturile de sus ale ghetoului lucrătorilor, la "șerpărie". - Mai gîndește-te, îi șoptește, impresionată, femeia. Mai gândește- te și destăinuiește-mi și mie dacă părinții
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru a râde c-o mai imensă nerușinare de ea, de Dorina. - Ia ieși de acolo, fă, căcăreazo de muscă! Că rad la botul tău două palme, de-ți umblă fălcile, stînga-dreapta, ca la mașina de scris!... Când e furioasă, pufoasa Dorina reușește să imite splendid jargonul de cioflingar al fratelui său - căruțașul Luță. Pe de altă parte, nici Tereza, care nici ea nu e vreo proastă, nu iese. O fi ea o angajată mai nouă, dar, de două luni, ea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
caracterizează vagabondajul erotic al oricărui bărbat, vine o vreme..." - Nu-l lăsa să fie banal. Vremea aia a și venit. Taie-l. O să-l învățăm mai târziu pe de rost... Mută-te la pasajele care-l privesc exclusiv pe invitat. Pufoasa, spongioasa doamnă parcurse, bolborosind, snopuri de rânduri și glisă două file. Nerelevant. Pinky se clarifică totuși că Robin era un pic prea prolix pentru un dadaist. - "Credința mea este că, după mine, destinul va isca un foarte mare artist, de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să ne desfătăm cu o groază de amănunte privitoare la tine. Nu cred să fi ratat ceva, cât de cât important, laudativ ori compromițător, în legătură cu tine... - Și... despre Antoaneta? - Mai ales despre Antoaneta, domnule Floyd. (Sărise soră-sa, doamna cea pufoasă.) - A trebuit să contribuim c-o iubitoare mână de ajutor la tot ceea ce s-a petrecut cu avortul. - ...Îi făcuseși rost de pastile. Vasodilatatoare. Vasodevastatoare. Și mizerii dintr-astea... Ea stătea de șase ore în baia fierbinte, 265 CEI ȘAPTE
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ceva de mâncare. Ai nevoie de ceva cât lipsesc? - Da, îmi e frig. Aș vrea să-mi aduci ceva cu care să mă învelesc, te rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest moment delicat, dar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ai gândit să-mi dai o mână de ajutor? Locul tău nu e aici, ci în bucătărie.” Se ridică sprintenă, având grijă să nu păteze lenjeria cu sângele care continua să iasă prin tăietura de la mână, se încălță cu papucii pufoși și călduroși pe care-i primise de la prietena ei când împlinise treizeci de ani și se îndreptă spre bucătărie. Aruncă cuțitul în chiuvetă, deschizând în același timp apa. Băgă mâna sub jetul rece spălând sângele care se prelinsese până la încheietura
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
care nu-l putea respira în orașul îmbibat de praf și noxe de la invazia mașinilor de pe străzile lui. Își întinse picioarele așteptând să se dezmorțească. Erau amorțite din cauza poziției incomode în care adormise. Coborî din pat încălțându-se cu papucii pufoși și călduroși. Căută în geanta de voiaj un pulover gros, se îmbrăcă în grabă și ieși din casă. Soarele o sărută de bun venit și o îmbrățișă, iar Karina îi mulțumi, zâmbindu-i. „- Ți-a fost dor de mine, domnule
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
o minge de foc care lumina puternic, transformându-se în drumul spre culcare într-o minge de jar fierbând în propriile culori. Se apropie de fereastră urmărindu-i retragerea, ieșirea triumfală din scenă. Cerul îi oferea o pătură moale și pufoasă, asortată cu lumina difuză pe care reușea, cu ultimele puteri neadormite, să o răspândească în jur. Apusul...sfârșitul. Va avea și sfârșitul acestor căutări aceeași frumusețe? Același spectacol fascinant care o va face să uite toată suferința acestui drum anevoios
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
-și facă simțită prezența deși era total îndreptățită. Toamna, anotimpul sufletului ei, nu voia cu nici un chip să distrugă povestea de iubire dintre vara fierbinte și soarele pasional. Îi privea de departe cum își consumau pasiunea nebună netulburați de norii pufoși sau vântul indiscret. Nu mai avea lacrimi și nici nu mai voia să plângă pentru iubirea pierdută a soarelui. Nu mai era dispusă să-l împartă cu celelalte anotimpuri cărora se dăruia fără nici o remușcare că ar putea răni sentimentele
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
că astăzi vor veni cu siguranță. Sorb tăcut, uitându-mă aiurea. Privirea Îmi cade pe cana din mână. E frumoasă. Nici nu mai știu de unde o am. Albă, cu un desen simplu: o copilă slăbuță, cu codițe, lângă un cățel pufos, pe care Îl invită să bea lapte dintr-o farfurioară. Fetița e leit Neli, partenera mea de joacă din copilărie. Nu știam prea multe despre Neli. Venea de undeva, din mahalaua Îndepărtată a târgului unde locuiam, ciripind ca o vrăbiuță
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
face cidru. Ca de obicei, se vede clar că fetele sunt deja femei mature, pe când bărbații de-abia sunt ceva mai mult decât băieți. Cele două stagiare de la EMF acoperă Întregul spectru al feminității: una este o fătucă de provincie pufoasă, cu o față rotundă și blândă și o bentiță de catifea pe cap, un fel de tiară nepretențioasă a celor din clasa ei socială. Clarissa Nu-știu-cum. Arunc o privire pe foaia cu biografiile lor prescurtate și constat că Clarissa e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
o clipită. Dar nu-ți face griji, Julian, stagiarii primesc o sumă limitată cu care pot face tranzacții. O să vă dăm 50 000 la Început, ca să exersați. Obrajii lui Julian Își schimbă culoarea de la somon fumé la căpșună, iar fata pufoasă ridică două degete hotărâte: Mi-ați putea explica de ce ați vândut acele acțiuni de dimineață? —O Întrebare foarte bună, Clarissa. Ei bine, aveam o cotă de acțiuni În valoare de patru milioane de dolari și prețul era În creștere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
În toată firea să le pronunțe, Katie, iar Kitten Soft sunt două dintre ele. Nu poți să pronunți „șervețele de bucătărie Kitten Soft“? — Nu În public, nu. —De ce Dumnezeu? — Nu știu. Știu doar că mai degrabă aș mânca un pisoiaș pufos decât să Întreb de asta. Numai când mă gândesc la cuvintele astea... Cu o scuturare din umeri teatrală, Richard se Întoarce spre televizor și cere pe tăcute ajutor ochilor de ciocolată topită ai lui Chloe-Zoe. Dar nu avem șervețele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
pantofi. Cred că nici nu mai știu să fac cumpărături de plăcere. Nu mai există preludiu pentru mine, nu mai flirtez cu mohairul și cu mătasea doar ca să sfârșesc cu niște in impersonal sau niște lână de alpaca superbă și pufoasă. În ultimul timp, fac cumpărături În stilul lăcustă: Înfometat, nemăsurat, aspirând toate lucrurile de care am nevoie și mai ales pe cele de care nu am nevoie, dar simt că le merit pentru că oricum nu am niciodată timp să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mult timp În urma sa, pe când păștea caii În Cociobana. Ajutată de diamantele de rouă, privirea bărbatului a fost atrasă de cele trei patru căpșunele sălbatice, roșii și parfumate, un dar de aducere aminte făcut de tufa cu frunze verzi și pufoase. Victor, care În viața sa civilizată și Îndestulată mâncase diferite soiuri de căpșuni, mai mari, mai mici, mai roșii, mai cărnoase, mai parfumate sau mai dulci, constatase cu mult timp Înainte că nici un sortiment nu se putea compara cu acelea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de rampe care deserveau pueblele. Încercînd să mă orientez, am parcat În curtea unei benzinării. În vreme ce o franțuzoaică tînără Îmi umplea rezervorul, am făcut o scurtă plimbare pe lîngă supermarketul aflat În aceeași curte, unde cîteva femei În vîrstă, În pufoase costume flaușate, pluteau ca niște nori pe lîngă marfa pusă la rece. Am urcat o cărare pavată cu dale albastre către un dîmb acoperit cu iarbă, de unde am privit În jos la o arie nesfîrșită de ferestre panoramice, curți interioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
descuia ușa casei, eu apăsam butonul de fier forjat al soneriei, făcînd să irumpă din semnalizatorul electronic cîteva măsuri din muzica lui Satie. L-am urmat pe Hennessy În camera de zi, un fel de umbrar ieftin plin de covorașe pufoase și abajururi elegante. Pe podea erau lăzi pe jumătate umplute cu pantofi, bastoane pentru mers și unelte de bărbierit cu mînere din piele scumpă. Vreo șase costume erau Întinse pe un divan, lîngă o grămadă de cămăși din mătase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dezlipească tălpile de pe podea. Rămasă binișor În urma ritmului, se clătină lovindu-se de dansatorii din jur și În cele din urmă căzu la pieptul lui Crawford, cu gura Întredeschisă și ochii Încețoșați. Îi crescuse părul ca o blăniță neagră și pufoasă, Însă cicatricele Îi erau Încă vizibile, ca niște tentative eșuate de autotrepanație. Vesta soioasă Îi era pătată cu sîngele care-i cursese din nas și-i desenase conturul sînilor ce se bălăngăneau ca niște capete zăbăuce. Sub ochii noștri, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
să-i las să zboare. Noaptea să-i aud cum se scarpină și se giugiulesc. Când eram mic, am omorât unu cu praștia. Pac, și-a căzut la picioarele mele. Avea un gât alb, alunecos, cu niște pene moi și pufoase, și-un cioc, Paraschive, galben, gălbior, ca miezul oului. Drept în ochi fl plesnisem. Celălalt 150 era rece și albastru ca o sticloanță. Când i-am simțit sângele cald în palme, o dată parcă m-a fiert... -Lam lăsat acolo și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spus mie tata: pe lumea ailaltă noi o să mâncăm pâine albă și picopsiții or să se uite și-o să le lase gura apă! Și-și vedea mai departe de dambilușca lui, pe care o lovea cu biciul, în timp ce mesteca miezul pufos, făcut mai apoi cocă în burtă. Auzea Mielu, îi era milă, le-ar fi dat de pomană o pitușcă, dar cine-o plătea, că avea pâinile cu socoteală! Când stătea soarele sus, proțap, trecea pe la Tarapana înapoi, cu căruța goală
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
noapte!... - Nu i-o fi plăcut lumina soarelui, spunea leneș și plictisit celălalt cioclu, un om înalt și slăbănog, cu mâini lungi ca de maimuță și un chip livid de băutor. Dricul intrase într-un șanț acoperit cu o zăpadă pufoasă, și o roată din spate se scufundase până la butuc. Ajutorul se dădu jos, blestemând mahalaua împuțită cu oamenii ei cu tot. - Încă puțin, spuse scrâșnind, și rupeam spițele... Caii se opintiră de câteva ori și în cele din urmă echipajul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]